49,962 matches
-
Dragoș Bucurenci Cum vi se par? :: concept: echipa MaiMultVerde, layout: Andrei Nica :: www.cicloteque.ro care-i fază cu “doamne cu spitze”? e tot aluzie sexuală că la varianta pt garsoni? Imaginile sunt ok, sugestive, tot tacâmul. Mesajele însă nu le înțeleg(pt both genders). Da, facan
Noile ad-uri Cicloteque by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82828_a_84153]
-
să dea aprobările în conformitate cu anumite norme arhitecturale și estetice, fiind un inginer. Proiectanții par a nu ști că există și alte materiale de construcție decât betonul (până și scările le fac din plăci de 15 cm de beton armat), iar conceptul de passive housing li se pare extraterestru. Sper că generațiile noi să poată să facă o schimbare (preferabil majoră) în “look-ul” din ce in ce mai rozo-portocalio-galbui-balustrat al orașelor românești și că arhitecții șefi orașelor, alături de comisiile de urbanism, să nu mai dea
Cumpăr viitor sumbru, cu multiple afecţiuni. Exclus intermediarii by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82833_a_84158]
-
cei care știu la fel de bine ca și mine despre ce vorbim îi rog să completeze aceste date cu ceea ce știu în plus despre oportunități de voluntariat, din propria lor experiență de voluntari. Să le facem să circule în spirală voluntarilor. concept Spirală - o inițiativă a Mihaelei Rădulescu programul VOL Acum câteva zile am pus un anunț pe blogul meu pentru a mă interesa de posibilități de voluntariat (în Timișoara). Nimeni nu știa nimic, ba mai mult, discutând apoi cu mai mulți
Spirala voluntarilor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82868_a_84193]
-
VOL Acum câteva zile am pus un anunț pe blogul meu pentru a mă interesa de posibilități de voluntariat (în Timișoara). Nimeni nu știa nimic, ba mai mult, discutând apoi cu mai mulți prieteni, am sesizat nu doar reticența la concept cât și nepăsarea. Mă bucur că cineva oferă informații de acest gen și că se mai găsesc și oameni care să le popularizeze. Mai mult ca sigur o să preiau și eu acest anunț Sunt curioasă dacă în România se plătesc
Spirala voluntarilor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82868_a_84193]
-
Dragoș Bucurenci Proiectul “Stradă Arthur Verona” este reluat weekendul acesta sub denumirea “Street Delivery”. Concept similar cu cel de anul trecut (“închidem stradă pentru mașini și o deschidem pentru oameni”), dar mai bine dezvoltat, plus o extensie în Timișoara (și poate who knows...). Mai multe detalii aici. Pe strada e și o expoziție cu afișe
Strada Arthur Verona re-loaded by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82972_a_84297]
-
cred că România este unul dintre cele mai tari locuri în care poți trăi în acest moment Vreau să o contrazic pe Corina, nu este presă de vină. Adică tu profesionist cu pretenții de la GAV te chinui să scoți un concept beton și uiți să dai celor din MAE instrucțiunile de folosire? Cam asta cred că a viciat lansarea, dar nu-i nimic, trebe să perseveram. Pt Răzvan: “Țări” locuri - de la Tăriceanu presupun?! Altfel e ridicol; că și prostia asta cu
Fabulosoacra by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82990_a_84315]
-
o mașină așa-zis modestă de pește 10000 euro... probabil în raport direct cu organul... Infatuarea pe care o expui spune de asemenea multe despre caracterul matale. Sunt sigur că acest comentariu nu va apare... este doar pentru tine. Autorii conceptului nu sunt în stare să „vândă” acest slogan în România, adică să-l explice și să se facă înțeleși aici, așa că sunt slabe speranțe să reușească afară. În orice companie privată serioasă trebuie să-ți convingi în primul rând șefii
Fabulosoacra by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82990_a_84315]
-
se trezește și vreun primar cu ideea că e responsabilitatea lui. La rigoare nu șunt de acord cu tine să identific corporatismul cu fascismul (corporativismul italian, constituția corporatistă a lui Salazar,etc șunt de discutat într-un sens particular al conceptului). Texte multe de citit pe Wikipedia. Se trage și cu artileria grea: neocorporatism. Responsabilitatea corporațiilor de afaceri este o alternativă la responsabilitatea societății civile, iar corporatismul de stat, deși este o alternativă la lupta de clasă, a devenit capcană în
Am inceput sa punem capac mizeriei din Delta by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82993_a_84318]
-
comun (Rigoarea și analogia forțată nu prea merg).Corporația presupunea existența de facto a patronatelor, care în socialism, nu existau.Termenul de neocorporatism care ar defini implicarea socială a firmelor, mi se pare îndepărtat și inadecvat. Se folosește mai degrabă conceptul de “firma etică” sau “management etic”. Cît despre faptul ca “responsabilitatea firmelor ar putea înlocui responsabilitatea societății civile”, asta e doar o utopie! Nu uită că o firmă are, în esență, o singură destinație:profitul, iar “pruritul mesianic”(Pascal Bruckner
Am inceput sa punem capac mizeriei din Delta by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82993_a_84318]
-
și să repari ceva... go for it.. Mie mi-ai lăsat impresia unui om care se grăbește către nicăieri.. ai zis că vrei să scrii.. problema este despre ce... Este frumos dar și desuet și emoționant să mai ai fascinația conceptului de branding nowadays, în vest datează din secolul 19. Iar cel de personal branding a împlinit, cred, o decadă. Nu știu dacă mai este cool să devii un brand, ci poate să reușești să fii recognoscibil și valoros fără să
Cui i-e frica de branding? by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82977_a_84302]
-
pe lumea asta. Din păcate, chiar și cei mai toleranți dintre noi abia ne împăcăm cu ideea existenței unei alte orientări decât cea heterosexuala, altfel decât că boala, traumă sau moft, si ne este și mai greu să digeram un concept fluid cum este sexualitatea propusă de Kinsey acum aproape 100 de ani. Cel mai greu le este bisexualilor înșiși, care trebuie să înțeleagă ce se întâmplă cu sexualitatea lor atât în disprețul conservatorismului parohial majoritar, cât și în răspărul vulgatei
Bisex cu ochii deschişi by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82858_a_84183]
-
orientare sexuală ca fiind “normală”? nu doresc argumente aduse din Biblie sau din manualele de anatomie. Eu sunt bi, și mi-a fost destul de greu, o bună bucată de ani să accept asta, mai ales într-o țară în care conceptele sunt cum sunt. Acum , orientarea mea o consider “normală” pentru că sunt obișnuit cu ea, o accept și nu o văd ca și ceva “anormal”. Am o prietenă pe care o iubesc, însă mai simt atracție și față de băieți. Și asta
Bisex cu ochii deschişi by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82858_a_84183]
-
că nu se poate abține asta ține de trecutul și de educația să . Bineînțeles modul în care s-a comportat e josnic și nedemn pentru un președinte iar pentru asta trebuie blamat. Cu cea mai mare plăcere voi achiesa la conceptul acestui tricou atâta timp cât pe spate va sta scris “pușcărie pentru Iliescu” , pe mâneci “17 ani de regres cu Coca-Cola încă 13 cu Vodafone” și firma să se cheme 322 de păcălici records. Ce iritat ești Dragoș. Mie mi se pare
Presedintele tuturor romanilor? Huo!! by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82979_a_84304]
-
pe care le gestionează, este singurul centru național credibil al managementului dezvoltării durabile a României. Dar misiunea în dezvoltarea durabilă poate fi susținută cu instrumente conceptuale adecvate și existente la stadiul dell’arte (‚state of the art’, în limba engleză), concepte care țin seama de realitate, concepte asimilate în acele universități care s -au transformat deja în veritabile comunități epistemice, asimilînd paradigmă raționalității instrumentale. În această paradigmă, instrumentele sunt mijloacele raționale folosite pentru atingerea unei ținte prestabilite. Aceste instrumente intelectuale sunt
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
centru național credibil al managementului dezvoltării durabile a României. Dar misiunea în dezvoltarea durabilă poate fi susținută cu instrumente conceptuale adecvate și existente la stadiul dell’arte (‚state of the art’, în limba engleză), concepte care țin seama de realitate, concepte asimilate în acele universități care s -au transformat deja în veritabile comunități epistemice, asimilînd paradigmă raționalității instrumentale. În această paradigmă, instrumentele sunt mijloacele raționale folosite pentru atingerea unei ținte prestabilite. Aceste instrumente intelectuale sunt folosite în analizele, evaluările și interpretările
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
la stadiul dell’arte constituie substanță discursiva a capitolelor Ecologiei Industriale. A spune că dezvoltarea durabilă (sustenabilitatea) este identificabila cu o preocupare exclusiv centrată pe starea mediului înconjurător, ori „prezervarea” mediului ambiant, inseamna o simplificare excesivă și o sărăcire a conceptului ‚dezvoltării durabile’. În realitate, sustenabilitatea implică obligatoriu trei aspecte (numite și ‚principiile Brundtland’): - o chestiune ambientală ; - o chestiune economică ; - o chestiune socială. Raportul Brundtland definește “dezvoltarea durabilă drept dezvoltarea care împlinește necesitățile prezentului, fără a compromite capacitatea generațiilor viitoare de
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
de tip ‚catastrofă’ la care ajungeau în anul 1972 raportorii Clubului de la Romă nu s-au adeverit. Avertizările lor au fost totuși binevenite pentru specialiștii în Ecologia Industrială, căci au constituit punctul de plecare al analizelor ce au condus la conceptul ‚surplusului de energie’ (pe care noi îl prezentăm detaliat într-un capitol din această carte), un ‚surplus de energie’ asociat exploatării resurselor minerale mai sărace, el fiind totodată concept integrat în una dintre cele mai puternice metodologii contemporane de evaluare
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
au constituit punctul de plecare al analizelor ce au condus la conceptul ‚surplusului de energie’ (pe care noi îl prezentăm detaliat într-un capitol din această carte), un ‚surplus de energie’ asociat exploatării resurselor minerale mai sărace, el fiind totodată concept integrat în una dintre cele mai puternice metodologii contemporane de evaluare a impactului ambiental (metodologia europeană „Eco Indicator”). Tot în perioada elaborării raportului ‚Limitele creșterii’, dar independent de acest raport, cercetătorii ambientaliști americani John Holdren, Paul Ehrlich și Barry Commoner
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
și analiza de expunere la un poluant’ (‘fâțe analysis’) agregata, efectuată vreodată. Metodă ‘fâțe analysis’, inițiată de Rachel Carson, a început să fie folosită într-un mod riguros și sistematic de către EPA, în ceea ce se cheamă ‚pathway analysis’, conducând la conceptul sursei de poluare că un „capăt de țeavă” din care se deversează peste umanitate „apă neagră” a poluării. Căci poluarea este un fluid atât metaforic cât și material, un ‘fluid’ extrem de coroziv pentru viața noastră, măsurat cu una dintre puținele
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
îl citează respectuos, faptul că sistemul ecologic de bază la scară umană trebuie să fie definit cu ajutorul bazinelor hidrografice de pe continente, tot la fel, epistemologia holistica pretinde să fie compensata printr-o împărțire a tipurilor de cunoaștere umană. Acestea sunt concepte abstracte, fără valoare monetară pentru simplul motiv că sunt concepte neprețuite. Ecologia Industrială este incontestabil o disciplină academică. Însă dorește să participe și la ‘cultura populară’, cel puțin prin validarea științifică a “etichetelor ecologice” din publicitate, aplicate pe produsele și
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
scară umană trebuie să fie definit cu ajutorul bazinelor hidrografice de pe continente, tot la fel, epistemologia holistica pretinde să fie compensata printr-o împărțire a tipurilor de cunoaștere umană. Acestea sunt concepte abstracte, fără valoare monetară pentru simplul motiv că sunt concepte neprețuite. Ecologia Industrială este incontestabil o disciplină academică. Însă dorește să participe și la ‘cultura populară’, cel puțin prin validarea științifică a “etichetelor ecologice” din publicitate, aplicate pe produsele și serviciile oferite de industrii. Etichetele ecologice creează dimensiunea transversala prin
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
ne forțează să traversam conceptual și frontierele temporale, dar o traversare non-entropică, adică mereu în cele două sensuri. Chiar și dintr-o parcurgere rapidă (« răpede privire ») a bibliografiei domeniului, devine limpede că Ecologia Industrială face apel la o multitudine de concepte într-o conjugare de mare rafinament intelectual. Se știe că asemenea tipuri de gandire constituie privilegiul unor perioade de pace, dar și de criză societala reală. Pentru că ele sunt văzute ca soluții, căi de ieșire din respectivele situații de criză
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
singular. Căci primul exemplu de ’simbioza industrială’ evidențiat în teren, aflat la Kalundborg, pe coasta marină daneză, este numit atât ‘parc industrial’, cât și ‘parc eco-industrial’. Kalundborg mai este citat în studii semnate de autori foarte diferiți, ca exemplificare pentru conceptele : “simbioza industrială localizată”, “coagulare industrială” (’industrial cluster’), “complex industrial echilibrat din punct de vedere ambiental”, si “ecosistem industrial localizat”, ori ‚pol de competență în Ecologia Industrială’. Am scris despre această reușită evidență a Ecologiei Industriale în cartea noastră precedentă: „Mediul
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
ca un loc al descărcărilor reziduale. Cea de a doua perspectiva asupra reușitei observate la Kalundborg este adusă de specialiștii nord-americani în Ecologia Industrială (în special cei din SUA), care consideră că în dezvoltarea viabilă a parcurilor industriale este folosit conceptul lui Armând Feigenbaum despre ‘uzina ascunsă’. În perspectiva japoneză asupra parcurilor industriale, succesul lor este explicat prin plasarea permanentă a întreprinderilor industriale sub așa-numita ‚umbrela Ishikawa’. Să observăm însă că punctele de vedere nord-american și japonez în chestiunea parcurilor
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
într-o teorie economică, parcurile industriale și taxonomia lor sunt greu definibile în limitele economiei politice tradiționale, „clasice”. Mai curând, taxonomia ‘parcurilor industriale’ aparține economiei politice „neoclasice”. În știință economică, putem constată momentul tranziției de la « clasic » la « neoclasic » prin apariția conceptului de « externalitate », complet neglijat de o somitate precum David Ricardo, « vîrf » atât în lumea finanțelor, cât și în lumea științei, unul dintre creatorii economiei politice clasice, alături de Etienne Condillac și Adam Smith. Economia politică « neoclasica » a fost prima oara schițata
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]