548 matches
-
travaliul psihic propriu acestei vârste. Ori, acest travaliu psihic îl confruntă în mod necesar și într-o manieră aproape inevitabilă pe adolescent cu afectele de tristețe, de proastă dispoziție, de „deprimare”, sau chiar de depresie, cu tot ceea ce noi am conceptualizat ca fiind trăsătura acestei „disforii pubertare” caracteristică unui travaliu elaborativ în cadrul căruia renunțarea, capacitatea de a face diferența, toleranța la frustrare, pierderile acceptate sunt elemente care fac parte din mizele psihodinamice: mulți adolescenți, dacă nu chiar toți, fac într-o
[Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
acela de democrație. 1.2. Rule of law și democrația: definiții procedurale și substanțiale Dincolo de dificultățile de traducere și de profundele diferențe istorice care se află la originea conceptului, problema este înțelegerea semnificației prezente a RoL și cum se poate conceptualiza în actualul context cultural. În literatura juridică și politologică au apărut, mai ales începând cu anii '80, o serie de contribuții al căror scop este definirea aspectelor empirice ale conceptului, concentrându-se în mod special pe raportul dintre democrație și
by Cristina Dallara [Corola-publishinghouse/Science/1090_a_2598]
-
manifestat și de organizațiile a căror activitate nu este strict legată de respectarea supremației legii. După o analiză pur cantitativă, care ne spune puțin despre conținut, s-a procedat la o analiză de tip calitativ a modului în care este conceptualizat RoL în activitatea unor OI dintre cele enumerate în tabel. OI selecționate pentru analiza calitativă sunt cele care, în baza unei prime recunoașteri, s-au dovedit deosebit de active pe teritoriul Europei Centrale și de Est, asupra căreia se îndreaptă această
by Cristina Dallara [Corola-publishinghouse/Science/1090_a_2598]
-
sau se închide în sine ori este hiperactiv, defulând asupra altor persoane; cunoaște modalitățile de a-și exprima satisfacția, dezacordul, simpatia etc.; 29 își poate susține punctul de vedere; își poate da seama ce pot simți alții în diverse situații; conceptualizează corespunzător vârstei; își poate imagina diverse situații sociale și le poate descrie; împărtășește altora sentimente; mulțumește celor ce îl ajută; știe când să se oprească din vorbit; cunoaște urmarea comportamentului asupra celorlalți; se simte în largul lui în compania copiilor
Metode de cunoaștere a individalității elevilor utilizate în obținerea informației by Lenuța Barbu / Florentina Chitic () [Corola-publishinghouse/Science/1662_a_3064]
-
ca atenția, concentrarea, memoria, stăpânirea de sine etc.). Psihoterapia de sinteză și de reconstrucție - metoda Vittoz se bazează pe reeducarea receptivității senzoriale. Trebuie să-l ajutăm pe bolnav să „simtă” obiectele în modul cel mai elementar, evitând de a le conceptualiza. Dereglarea cerebrală-tip care beneficiază este psihastenia (pe care Vittoz o leagă de un defect de conexiune între “creierul conștient și “creierul inconștient”). Exercițiile metodei lui Vittoz pot fi descompuse în: exerciții de cunoaștere, exerciții de concentrare, exerciții de voință
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
fiind foarte probabil ca un astfel de individ să găsească activitatea interesantă și să persiste în participare (Hein & Hagger, 2007). În ultimul timp, Teoria orientării spre obiective a devenit utilă în analizarea motivației umane (Kaplan & Maehr, 2007). Pentru a putea conceptualiza mai corect motivele care stau la baza comportamentelor indivizilor Teoria autodeterminării acordă importanță și tipurilor de obiective pe care oamenii le urmăresc pe parcursul activităților (Vansteenkiste et al., 2007). Modul în care un individ își stabilește obiectivele pune amprenta pe motivația
ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Cosmin Prodea, Ioan Pop () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_788]
-
acceptabil numai ca "suport" care poate fi oferit individului. Comunitățile apar ca derivate ale beneficiilor și privilegiilor pe care le capătă indivizii: ceea ce școala oferă indivizilor aceștia oferă comunității în aceeași măsură. Implicația este că, în acest fel, comunitatea este conceptualizată ca un nivel de "agregare" a indivizilor, fără nici o altă semnificație distinctă sau formativă. Nici o structură intermediară nu este înfățișată între individul suveran și centrul de putere. "Comunitatea devine un pur fenomen contingent, o formală și inerent reformabilă colocație de
by Ţăranu Adela-Mihaela [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
a stresorilor de mediu: chimici (de exemplu solvenți, substanțe periculoase), fizici sau non-ergonomici (de exemplu zgomot) și biologici (viruși) (un excelent articol pe această temă se poate consulta în Israel et al., 1996). Modelul cauzal (denumit și ingineresc sau cibernetic) conceptualizează stresul ca pe o funcție a stimulilor stresanți (definiți drept input-uri sau operaționalizați ca variabile independente) în relație unilaterală și unidirecțională cu reacțiile la stres (definite ca output-uri sau operaționalizate ca variabile dependente). În ultimii ani - în special
[Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
și Wight, 2000), un concept din filosofia științei care nu are nici o legătură cu cel „politic”. Esența conceptului aplicat în științele sociale este că există în realitate structuri sociale independente de observatori. Pe scurt, viziunea consideră că există ceea ce noi conceptualizăm (vezi Hellman, 1983; Leplin, 1984; Bhaskar, 1986; Archer et al., 1998). Această perspectivă contrazice ideea pozitivismului logic și a empirismului că noi putem cunoaște doar ceea ce observăm (vezi, de pildă, Ayer, 1959; Lapid, 1989) și pe cea postmodernist-deconstructivistă că, deoarece
[Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
de la Cernobîl este, de exemplu, înlocuit cu o bombă, în unele desene. Tema exodului, a orașului abandonat, părăsit este evocată grafic frecvent. În același timp naturală (consecință a unei explozii într-o uzină) și supranaturală, ieșită din comun, radioactivitatea este conceptualizată ca "urîtă" și ca "sursă de degenerare" a mediului. Alte date permit o caracterizare a evoluției aceste RS, ca localizarea originii radioactivității, a cauzelor sale și a posibilității de a nu o mai utiliza (se constată un anumit "fatalism" din partea
by Jean-Marie Seca [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
cea a unui sunet pentru a obține recto-ul "figură sonoră" și verso-ul "sens" într-o reprezentare muzicală. Problema descrierii unei reprezentări se pune în același fel ca pentru formele vizuale. Să revenim totuși la iconografie. O imagine este conceptualizată, după Moliner, ca un ansamblu de caracteristici și proprietăți, de natură descriptivă, raportate la dimensiuni fizice, sociale, personale sau psihologice și atribuite de un individ unui obiect (Moliner, op. cit., pp. 145-170). Diverse condiții îi permit apariția: o relativă identitate a
by Jean-Marie Seca [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
eficientă în profida principiului de nedeterminare, și știința socială poate face același lucru. Putem accepta fără probleme faptul că, deocamdată, nu reușim să ajungem la o cunoaștere absolută a ceea ce se poate numi prosperitate (echivalentă cu incapacitatea noastră de a conceptualiza „fericirea”) pentru că ceea ce ne dorim noi, cu condiționalitățile noastre culturale și ideologice, este o prosperitate de același tip cu cea a actualei lumi occidentale și nu o prosperitate absolută, definită în afara oricărei condiționări istorice. Dacă suntem de acord că într-
[Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
probabilitate adevărată. Perioada pregătitoare de iarnă constituie o problemă teoretică și practică extrem de controversată. Ea a devenit un fel de „piatră filozofală” a pregătirii. De-a lungul anilor de stabilitate organizatorică și metodică din fotbalul nostru ea a fost bine conceptualizată de către specialiștii F.R.F. în colaborare cu A.N.E.F.S. și cu Institutele de cercetare sportivă. Ea a devenit un element de .oncepție metodologică a antrenorilor, adică, un sistem de pregătire bine organizat și fundamentat științific, care fără îndoială a contribuit la
Baze teoretice şi mijloace de acţionare pentru pregătirea fizică a jucătorilor de fotbal by Gheorghe Balint () [Corola-publishinghouse/Science/446_a_1304]
-
complement de agent care intuiește un personaj (care poate sau nu să existe)... dar niciodată nu avem „acela a aruncat zarurile” (un subiect clar). Pentru că „acela” nu poate fi decât concept, iar conceptul sugerează neputința. Tot ceea ce omul nu înțelege, conceptualizează. Și atunci falia dintre Entitate și Umanitate capătă proporții uriașe pentru că nimeni nu poate rupe echilibrul ca să se înalțe pur și simplu în sferele pe care de fapt trebuia să le unească simbolic cu materia. Omul e la mijloc filosofia
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
teologiei la istoria formelor estetice. Relația dintre teologic și estetic, riguros definită de domnul Mihail Diaconescu, în cadrul demersului său analitic, rupe ab initio ideea pretinsei autarhii a esteticului și artei, mai ales că valorile exprimate de estetic nu pot fi conceptualizate decât în măsura în care sunt suținute și relevate de ipostazele încorporării lor. Cu alte cuvinte, toate aceste ipostaze ale artei ființează ca modalitate sui generis de comunicare, comuniune și revelare a unui altceva care le transcende. Cu siguranță, nu este vorba de
[Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
își desfășura aceste activități: și anume în hoteluri. Începând din copilărie, David se măsoară și se evaluează pe o scară valorică și este preocupat de locul pe care-l ocupă în numeroasele clasamente pe care le utilizează pentru a-și conceptualiza valoarea. David susține adesea că în tinerețe era mediocru, o persoană al cărei scop nu era acela de a ieși în evidență, de a excela sau a se diferenția în vreun fel de ceilalți. Această tendință se va schimba însă
[Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
ar putea încheia fără o discuție referitoare la limitele sale. În studiul prezentat mai sus, au fost selectate câteva fragmente din textele interviurilor, care au fost apoi analizate și interpretate conform celor trei măsurători, fiecare reprezentând una dintre abilitățile cognitive conceptualizate de Frankenstein. Pentru realizarea acestei analize, am ales teoria lui Frankenstein, pentru valoarea ei nominală, fără a încerca să o compar ori să o prezint prin contrast cu alte teorii cognitive sau educaționale. Mai mult decât atât, este clar că
[Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
a acționa în mod preventiv, în baza unei strategii a calității, pentru a obține din start produse corespunzătoare. Căutarea, identificarea și corectarea cauzelor și a abaterilor, erorilor sau greșelilor încă din faza de concepție și proiectare-dezvoltare a produsului a fost conceptualizată sub denumirea de HACCP (Hazard Analysis Critical Control Points sau Analiza Riscurilor și Controlul Punctelor Critice). Adoptată inclusiv în țările care evită încărcarea lexicului cu termeni anglo-saxoni nedoriți, denumirea HACCP a devenit un termen consacrat pe plan mondial în limbajul
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
documente de formalizare a structurii organizatorice - ROF, organigramă, fișe de post); pentru a spori valoarea unei cercetări, opțiunea logică este de a combina mai multe metode, tehnici și procedee, minimizând astfel riscurile metodologice și maximizând consistența datelor. Acest deziderat este conceptualizat prin termenul de „triangulație” împrumutat din topografie. Raportul de DO vizează, de regulă, următoarele: depistarea principalelor puncte forte și slabe; determinarea potențialului de viabilitate managerială; evidențierea „zonelor” procesuale și/sau structural-organizatorice cu potențial de viabilitate ridicat, mediu sau scăzut; furnizarea
[Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
Teoria nu se referă la formarea propriu-zisă a atitudinilor, ci este o ipostază destul de subtilă a neobehaviorismului, care spune în esență următorul lucru: așa cum noi deducem atitudinile altora din manifestările comportamentale ale acestora (mimică, gesturi, cuvinte, acțiuni), tot la fel conceptualizăm ce atitudini avem noi prin percepția propriului comportament. Apare evident că autoanaliza și reflecția sinelui sunt mult mai mult: nu e vorba doar de a ne defini atitudinile personale prin constatări asupra a ceea ce facem, ci de a ni le
[Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
lui Kenneth Burke, a cărui ilustrare tocmai am parcurs-o, împreună, în subcapitolul anterior. Cu toate că narațiunea, ca tehnică retorică, e cunoscută din vremea antichității și reapropriată, ca atare, din perspectiva criticismului neo-aristotelian, Walter F. Fisher, "părintele" orientării critico-retorice narative, o conceptualizează diferit. Pentru Fisher, povestea sau narațiunea reprezintă un element fundamental al comunicării umane, grație capacității sale de a oferi structură experienței oamenilor, în timp ce tot ea, povestea, ajută ființele umane să formeze comunități care împărtășesc modalități comune de interpretare și înțelegere
[Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
ce poartă numele de criticism retoric îi datorează (și) lui Lewis - și poate în primul rând lui Lewis - condiția de posibilitate. Criticismul narativ, cum am văzut, este un tip de abordare a fenomenelor discursive din perspectiva unei paradigme alternative, care conceptualizează domeniul Științelor comunicării însuși într-o manieră radical diferită de cea întreprinsă, de pildă, de cercetătorii veniți dinspre științele sociale și chiar diferită de modalitățile (mai) tradiționale de abordare critico-retorică a discursului în general. Însă efortul deosebit al lui Lewis
[Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
economice; pe de altă parte, însă, Foucault se angajează într-o analiză mai profundă, orientată politic, a sistemelor de gândire, distorsionate, firesc, din perspectiva unei ideologii sau a alteia. Foucault propune, deci, două modalități radical diferite, fundamentate istoric, de a conceptualiza puterea: "schema contract-opresiune, cu caracter juridic și schema dominare- represivitate sau război-represivitate, pentru care opoziția pertinentă nu este cea dintre legitim și ilegitim, ca în cazul primei scheme, ci cea dintre luptă și supunere"715. În contextul dichotomiei de mai
[Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
conceptelor mentale, concepție preluată astăzi în Științele Complexității și utilizată pentru a explica apariția, dezvoltarea și dispariția modelelor mentale ale agenților. Conform acestei concepții, dezvoltată de Stafford Beer, părintele ciberneticii manageriale: există o limită a resurselor disponibile (ele pot fi conceptualizate ca „spațiu de stocare”, „energie liberă” sau „timp de prelucrare”); unitățile de bază sau părțile din care un sistem auto-organizator este construit sau modelat sunt ele însele chiar sisteme autoorganizatoare; sistemul și părțile sale sunt active. Aceste principii se aplică
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
introdus conceptul de bază de agent, putem merge mai departe pentru a defini sistemul bazat pe agenți. Aceasta, desigur, este un sistem în care elementul principal este cel de agent. În principiu, un sistem bazat pe agenți ar putea fi conceptualizat în termenii specifici agenților, dar implementat fără ca structurile sale să includă vreo referire la agenți. Este cazul multor aplicații practice actuale care, deși se subsumează teoriilor referitoare la agenți, nu menționează acest lucru în mod explicit. Desigur că o astfel
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]