1,143 matches
-
tratat trei teme majore: necesitatea dezvoltării durabile, printr-o scurtă prezentare a alarmismului; apariția Și evoluția dezvoltării durabile sub auspiciile ONU Și ale altor instituții internaționale, care au organizat numeroase conferințe Și congrese pentru a dezbate problemele actuale ale omenirii; conceptualizarea dezvoltării durabile din două puncte de vedere: planeta Și mediul de afaceri. În al doilea capitol ne-am propus să analizăm evoluția industriei turistice în a doua jumătate a secolului XX Și începutul secolului XXI, precum Și să prezentăm principalele provocări
Turismul și dezvoltarea durabilă by Dorin Paul Bâc () [Corola-publishinghouse/Science/238_a_160]
-
Bucegi (sit Natura 2000), nerespectându-se normele europene în vigoare. footnote>. O părere acidă are Scheyvens (2007: 134), care afirmă că „orice face OMT în afară de promovare este doar praf în ochii opiniei publice.” 3.2.3. Turismul durabil: definire Și conceptualizare Există numeroase definiții ale turismului durabil sau dezvoltării durabile a turismului, iar noi considerăm că această multitudine de definiții este doar un semn al lipsei de consens la nivel mondial. Hunter (2002: 4) consideră că deși conceptul de turism durabil
Turismul și dezvoltarea durabilă by Dorin Paul Bâc () [Corola-publishinghouse/Science/238_a_160]
-
a lui G. Ibrăileanu. Nu de puține ori textele includ meditații despre condiția artei. Volumul Între Ulysse și Don Quijote (1978) înscrie programatic exegeza critică între, pe de o parte, contemplarea entuziastă a scrisului artistic și, pe de altă parte, necesitatea conceptualizării. De aici, preferința pentru cumpătarea comentariului istorico-literar. Într-o primă etapă, cuprinsă între 1950 și 1970, se observă înclinarea către îmbinarea biografiei spirituale a creatorului cu biografia operei. Monografiile Calistrat Hogaș (1960), G. Topîrceanu (1966), Mihail Sadoveanu (1966) și Hortensia
CIOPRAGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286265_a_287594]
-
pe munca independentă (amplificată printr-un proces, putem spune, de “autoinstruire”) - permite o preluare a unor modele mai raționale, de organizare a materialului de studiu, a activității de achiziție, a strategiilor de Învățare; ea permite dirijarea corespunzătoare a procesului de conceptualizare și de elaborare a unor modele proprii de activitate intelectuală, contribuind la formarea unui stil rațional În Însușirea cunoștințelor de fizică. Textul programat - ca bază În asimilarea unor noi cunoștințe de fizică sau cel cu o structură specifică lecțiilor de
Aspecte metodice în realizarea lecțiilor de fizică, în vederea îndrumării activității independente a elevilor. In: Învăţământul românesc în context european by Coman Marian () [Corola-publishinghouse/Science/1130_a_2354]
-
creșterea grupurilor profesionale, secularizarea instituțiilor politice și modernizarea statului, creșterea forței de muncă organizate, etc. S-au produs la sfârșitul secolului al XIX-lea, dar nu s-a vorbit expres despre modele economice naționale decât după al doilea război mondial. Conceptualizarea transformărilor și a relațiilor dintre țările dezvoltate și țările sărace a avut loc la debutul perioadei postbelice. „În decursul a câțiva ani, a apărut o întreagă nouă strategie pentru a opera cu problemele țărilor sărace și a luat o formă
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
securitate și apărare al Uniunii Europene. Capitolul 4 Combaterea armată a terorismului Forme și procedee acționale Analizând studiile unor cercetători ai fenomenului terorist pentru a putea înțelege diferitele forme de contracarare a acțiunilor teroriste, putem să emitem o tentativă de conceptualizare care să reflecte misiunile, atribuțiile, interesele sau procupările imediate ale structurii sau instituțiilor care o realizează. Aceasta ar putea fi: totalitatea acțiunilor întreprinse de către guverne pentru a contracara pericolul, incluzând măsurile speciale inițiate de structurile militare, de organele de ordine
Terorismul internațional: reacții ale actorilor regionali și globali by Gabriel Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1082_a_2590]
-
susținerii activităților specifice organizațiilor extremist-teroriste, în principal, prin amplificarea fenomenului imigraționist și a traficului de droguri. Analizând studiile unor cercetători ai fenomenului terorist pentru a putea înțelege diferitele forme de contracarare a acțiunilor teroriste, putem să emitem o tentativă de conceptualizare care să reflecte misiunile, atribuțiile, interesele sau procupările imediate ale structurii sau instituțiilor care o realizează. Aceasta ar putea fi: totalitatea acțiunilor întreprinse de către guverne pentru a contracara pericolul, incluzând măsurile speciale inițiate de structurile militare, de organele de ordine
Terorismul internațional: reacții ale actorilor regionali și globali by Gabriel Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1082_a_2590]
-
intropatie" de către Wilhelm Worringer sau "conceptualism" și "impresionism" de către E.H. Gombrich 340. Conceptele de relatare sau telling, abstracție și conceptualism au în comun un mod oblic de percepție și de expresie care include aspectele raportului condensat ce rezumă abstracția și conceptualizarea. Conceptele de prezentare scenică sau showing, intropatie și impresionism se referă la un mod direct care include aspectele prezentării scenice a evenimentului in actu, concretizarea ideii și nemedierea impresiei. Aceste corespondențe sînt menționate doar pentru a demonstra faptul că opoziția
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
ca un proces ce are un sens, o direcție și o logică internă. Însă această idee că istoria își urmează cursul ei, predestinat, către niște scopuri prestabilite, a stârnit critici vehemente, care au dus la impunerea unui nou mod de conceptualizare a schimbării sociale, bazat pe ideea că schimbarea nu înseamnă în mod obligatoriu dezvoltare și progres. Patru mari critici ai perspectivei dezvoltării asupra schimbării sociale sunt Karl Popper (1996), Robert Nisbet (1967), Charles Tilly și Immanuel Walerstein. 3. FACTORI ȘI
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
să fie recunoscut rolul tuturor oamenilor la înfăptuirea schimbării sociale. Noul mod de înțelegere a schimbării sociale pleacă de la premisa că istoria este făcută de oameni, de oamenii de rând și nu de agenți supraumani și suprasociali. Au apărut astfel conceptualizări cum sunt cea a lui Walter Buckley, de morfogeneză, sau societatea activă a lui Amitai Etzioni, sau conceptul de structurare al lui Anthony Giddens (Sztompka, 1994). Câțiva din factorii schimbării sociale sunt analizați, pe scurt, în continuare: mediul natural (resursele
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
trecere relativ neproblematică, aceeași pentru toate țările, de la economia de stat la cea capitalistă și de la comunism la democrație, a fost de asemenea criticată de diverși analiști ai fenomenului. Criticile aduse se referă la trei aspecte: în primul rând, această conceptualizare a tranziției nu a luat în considerare faptul că transformările sunt complexe și vizează atât economicul și politicul, cât și socialul și culturalul. De obicei se acordă atenție doar schimbărilor politico-economice, iar cele culturale mai ales rămân pe un plan
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
etc.). Deteriorarea nivelului de trai se datorează închiderii fabricilor și deci dispariției uneia din sursele principale de venit, capitalului material scăzut al celor ce au imigrat în sat și îmbătrânirii populației. Ruralul românesc prezintă o varietate largă de moduri de conceptualizare a schimbării și de mentalități legate de schimbare, alte cercetări de teren calitative (de exemplu Stăvărache, 2005) arătând această diversitate. Consider că unele din concluziile oferite de acestea sunt valabile și pentru cele două sate studiate: resimțirea restituirii proprietății ca
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
indică un tip distinct de instituții sociale, obiceiuri, moduri de a acționa, a simți și a gândi, care sunt "moștenite din trecut". Alături de sensul de transmitere culturală, tradiția mai trimite și la ideea de respingere a noului, și la o conceptualizare dificilă a schimbării (Niculescu, 2004) Teoria sociologică ce își propune să explice și să înțeleagă termenul de tradiție este bogată, și voi aminti aici doar câteva contribuții mai importante. Pe linia clasicilor, ar trebui așadar amintit într-un mod foarte
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
conideră că efectele modernității asupra indivizilor sunt individualizarea, raționalizarea, preponderența intelectului și nu a sentimentului asupra vieții psihice, blazarea, indiferența, antipatia (S. Dungaciu, 2003: 153-175). Începând cu anii '70, studiile au început să se centreze pe această problematică, și pe conceptualizarea unei modalități de măsurare a gradului de modernitate individuală. Dintre toate studiile, a reușit să se impună în literatură cel al lui Alex Inkeles, care face o sinteză a caracteristicilor omului modern. El este în special interesat de caracteristicile psihocomportamentale
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
Leo Schnore adaugă existența instituțiilor locale, iar alți autori adaugă alte trăsături cum ar fi intimitatea legăturilor (closeness of bond) sau tipuri particulare de relații umane (Stoneall, 1983: 3-6). P. Burke (Burke, 1999: 159), care a sistematizat informațiile legate de conceptualizarea comunității, consideră că fenomenul comunitar "este caracteristic societății tradiționale, comunitatea fiind un grup de mici dimensiuni, în care fiecare cunoaște pe fiecare", dar nu împărtășește opinia continuității îndelungate în timp a acesteia. Comunitatea, spune el, "trebuie construită și reconstruită", pentru că
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
arătat că aproximativ 70% din aceste definiții abordau comunitatea ca o entitate structurală o populație și un spațiu specific , în timp ce doar 12% includeau și interacțiunea, ca și componentă esențială a acesteia (Stoneall, 1983: 4). Putem remarca de asemenea contradicțiile în conceptualizarea comunității: pentru unii autori comunitatea nu poate exista în absența oricăruia dintre elementele care o compun (mediul înconjurător, relațiile de prietenie, etc); pentru alții comunitatea este un anacronism, ea neputând exista într-o societate modernă. 2.2. Istoricul conceptului și
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
din afara Transilvaniei (Olt, Neamț, Buzău, Galați, Dolj, Prahova). În schimb cei din satele periferice, care nu au fost cooperativizate în trecut și cei cu studii medii și superioare, au multă sau foarte multă încredere în asociațiile agricole din sat. O conceptualizare relevantă pentru tema articolului de față este cea între capital social de tip bridging și bonding, respectiv capitalul social de menținere a coeziunii grupului de apartenență și capitalul social de conectare între grupuri. Asociaționismul, ca apartenență în diverse tipuri de
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
metodologice care i se aduc se referă, fie la faptul că termenul de identitate culturală este unul pleonastic, sau circular (Orchard, 2002) dată fiind definirea identității pornind de la cultură -, fie la polisemia și fluiditatea lui (Cuche, 2003: 123), sau la conceptualizarea inadecvată, ceea ce duce la utilizări adesea lipsite de rigoare. Ambiguitatea termenului derivă și din utilizarea lui sinonimă cu concepte cum ar fi identitate națională, identitate etnică. Dacă depășim aceste neajunsuri, trebuie remarcat că termenul de identitate culturală se referă la
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
deși nu împiedică pătrunderea elementelor de modernitate, favorizează pierderea elementelor circumscrise tradiției. Capitolul patru, dedicat modului în care oamenii se raportează la comunitate în contextul proceselor de globalizare de astăzi, relevă și el concluzii interesante. Din nou apar diferențieri în conceptualizarea și experimentarea raporturilor comunitare în cele două sate. Diferențieri care sunt de înțeles, atâta timp cât experiența comunismului, ce subminează profund comunitatea, a afectat Ludoșul în mod mai pregnant, în timpul anilor de colectivizare. Astfel, locuitorii Tălmăcelului se raportează la comunitate invocând în
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
proces pe termen lung și mediu, fixându-și, În același timp, obiective pe termen scurt, pentru ca Întreprinderea să nu dispară. În fiecare departament, au fost generalizate grupuri transversale de discuții printr-o dublă orientare a activității: pe de o parte, conceptualizarea și dimensiunea strategică, iar pe de alta, practica imediată, chemată să fie tradusă concret, sub forma unor termene Înscrise În caietele de sarcini. Acest efort intens de mobilizare colectivă și de producții individuale, de schimburi, de identificare a problemelor, de
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
mijlocită (indirectă) a realității 214 1. Metode demonstrative 214 a) Implicația demonstrației În procesul de Învățământ 214 b) Variantele demonstrației intuitive 216 c) Sensul actual al modernizării demonstrației 216 d) Demonstrația tehnică audiovizuală 218 e) „Intuiția simbolică” - un suport al conceptualizării 220 f) Condiții ale folosirii eficiente a demonstrației 222 2. Metode de modelare (model devices) 223 a) Ce este un model? 223 b) Tipologia modelelor utilizate În Învățare 225 c) Funcțiile modelului și valoarea formativă a modelării 229 d) Observații
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
că În Învățământ metodele reprezintă căi de urmat În vederea atingerii unor scopuri și obiective specifice acestuia - de accedere, de exersare a cunoașterii și de Îmbogățire sistematică și progresivă a acesteia, În mod preponderent. Când și cum s-a ajuns la conceptualizarea metodei de instruire? Desigur, incomparabil mai târziu decât o arată existența ei În cursul unei Îndelungate practici a instrucției. Și anume, ideea de metodă a venit dinspre paradigma carteziană, dinspre știință; dinspre Înțelesurile atribuite acesteia de René Descartes (1569-l650) În
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
care stau la baza elaborării Întregului ansamblu de componente și de interdependențe ce definesc un curriculum, Întotdeauna raportat la situații de instruire strict determinate. Lăsând În urmă Înțelesurile restrânse ce i-au fost conferite curriculumului În fazele lui inițiale de conceptualizare (limitate de cele mai multe ori doar la planul de studii, programele analitice și manualele școlare) luăm de bună o arie de cuprindere mult mai largă a acestuia, așa cum ea s-a prefigurat În ultima vreme. O arie extinsă la toate acele
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
apel mai frecvent la metoda demonstrației, precum și o mai mare alternanță și variație a metodelor; predominarea gândirii abstracte, la adolescenți, va face posibilă aplicarea unor metode bazate mai puțin pe elementele intuitive și mai mult pe cele logice, pe stimularea conceptualizării. La rândul ei, personalitatea celui care Învață se modifică, se modelează, nu numai sub influența conținutului, ci și În funcție de caracterul activității pe care o depune pentru Însușirea acestuia, de exercițiul mintal și fizic la care este supus. Or, natura și
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
considerație contribuția activităților practice la dezvoltarea activităților psihomotorii, a operațiilor mintale, la utilizarea simțurilor și a percepției, cât și a faptului că, În condițiile Îmbinării teoriei cu practica, are loc o aprofundare a Înțelegerii și a consolidării cunoștințelor, că procesul conceptualizării este mult ușurat ca și cel al transferului Învățării, că este favorizată dezvoltarea inteligenței practice și a unor aptitudini intelectuale, formarea gândirii conceptuale ca și dezvoltarea fizică, În general. În concluzie, ceea ce rezultă de aici este Înțelegerea faptului că o
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]