213 matches
-
în presă semnate de persoane cu prestigiu cultural (mai ales oameni de teatru, de litere) în favoarea spectacolului, decât am regăsit aici; poate că memoria mă înșeală și reacția a fost chiar unanim negativă, dar... Aș mai adăuga că dintre reluările concertante ale partiturii cred că merită menționat și concertul de la Sala Palatului, sub bagheta lui Lawrence Foster, cu Monte Pederson în rolul principal . Oricum, acest terțet de lucrări informaționale constituie o sumă monumentală de informație crudă, de materie primă, fără de care
Totul despre George Enescu by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/12838_a_14163]
-
Tineret, ansamblu condus de această dată de dirijorul Horia Andreescu. S-a cântat cu un entuziasm contaminant, cu o acuratețe pe care nu deseori o întâlnești în cazul evoluției formațiilor profesioniste, la noi. In afara acompaniamentelor destinate unor celebre lucrări concertante, de la Mozart la marele repertoriu romantic al secolului al XlX-lea și de aici la cele câteva creații concertante ale secolului trecut, Orchestra Națională de Tineret a României a demonstrat că deține un potențial artistic absolut fabulos pe care dirijorul
O selecție promițătoare pentru „Eurovision Young Musicians 2010“ by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/6425_a_7750]
-
acuratețe pe care nu deseori o întâlnești în cazul evoluției formațiilor profesioniste, la noi. In afara acompaniamentelor destinate unor celebre lucrări concertante, de la Mozart la marele repertoriu romantic al secolului al XlX-lea și de aici la cele câteva creații concertante ale secolului trecut, Orchestra Națională de Tineret a României a demonstrat că deține un potențial artistic absolut fabulos pe care dirijorul, iată, știe a-l pune în lumină la nivelul unei performanțe cu totul spectaculoase; mă refer la acele pagini
O selecție promițătoare pentru „Eurovision Young Musicians 2010“ by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/6425_a_7750]
-
într-un același limbaj, ales, așa cum oricine poate să-și facă mobilă veche cu lemn nou, astăzi. Aici avem mulți autori altfel de calitate, printre care Bruckner, mulți dintre ei sînt academicieni, fac parte din jurii. Apoi, există o literatură „concertantă”, a imediatului, care prinde din zbor temele cele mai noi pe care le exploatează sau care sînt create de media, o literatură care întrebuințează adesea un limbaj crud, „vorbit”, argoul, pentru a fi pe placul celor care văd în asta
Interviu cu Dominique Viart by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/4124_a_5449]
-
la pasarele. Houellebecq e interesant aici, pentru că el face asta, el scrie atît romane foarte simple, ca Platforma, dar și unele mult mai inovatoare, ca Extinderea domeniului luptei, Particulele etc. El a reușit să se facă cunoscut ca un autor „concertant”, după care a scris o literatură deconcertantă, educîndu-și întrucîtva cititorii. O ultimă întrebare acum. În cartea dumneavoastră, poezia nu ocupă prea mult loc. În România, însă - și încă - poezia e un gen prizat, iar cel mai important scriitor român în
Interviu cu Dominique Viart by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/4124_a_5449]
-
clasicismul muzical a figurat Sonata KV 310 de W.A. Mozart (într-un aranjament pentru două viori), în versiunea plină de farmec și culoare realizată de studentele Andra Andrei și Cristina Șarpe. Au urmat două lucrări de anvergură instrumentala: Duo concertant în re major de L. Spohr cu Ana-Maria Marian și Radu Barabancea și Duo concertant opus 57 de Ch. de Beriot, cu Radu Buimistru și Alexandru Mihai. În Suita opus 71 pentru două viori și pian de M. Moszkowski i-
De la Bach la contemporani by Carmen Manea () [Corola-journal/Journalistic/84233_a_85558]
-
două viori), în versiunea plină de farmec și culoare realizată de studentele Andra Andrei și Cristina Șarpe. Au urmat două lucrări de anvergură instrumentala: Duo concertant în re major de L. Spohr cu Ana-Maria Marian și Radu Barabancea și Duo concertant opus 57 de Ch. de Beriot, cu Radu Buimistru și Alexandru Mihai. În Suita opus 71 pentru două viori și pian de M. Moszkowski i-am admirat pe studenții Iulia Dorobont- Benke și Lăură Șandru, acompaniați la pian pe lect
De la Bach la contemporani by Carmen Manea () [Corola-journal/Journalistic/84233_a_85558]
-
Enescu din București. Trei opusuri reprezentative pentru oricare violonist, anume: Sonata nr. 3 în re minor, opus 108, de Johannes Brahms, Sonata nr. 1 în sol minor pentru vioară de Eugène Ysaÿe și Fantezia “Carmen” semnată de Franz Waxman, lucrare concertantă inspirată din opera cu aceelași nume de Bizet, au stârnit aplauzele publicului. Aron Cavassi are bucuria de a cânta, este carismatic, conexiunea dintre el și cei din sală se face imediat. Este bine pregătit tehnic, are deprinderi corecte și este
?n Salonul de muzic? al Muzeului Na?ional ?George Enescu? by Ecaterina Stan () [Corola-journal/Journalistic/84104_a_85429]
-
pedagogi ai orchestrei, muzicieni ce au știut, practic, să constituie, să construiască un organism orchestral tânăr, ordonat ulterior conform exigentelor comunicării artistice, coerențe și inspirate, în zone stilistice dintre cele mai diferite, creații clasico-romantice, pagini enesciene, lucrări simfonice și, deopotrivă concertante. Întregul turneu a fost primit cu căldură și cu un interes deloc formal, datorită curiozității pentru o zonă geografică mai puțin cunoscută din care proveneau tinerii muzicieni, datorită vârstei acestora, precum și, în mod evident, buna organizare a turneului, mediatizarea intensă
Periplu european by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/17649_a_18974]
-
sex-ului în arta Europei de Est", din perioada totalitarismului; inclusiv în România. De la Muzeul Național de Artă din București a fost împrumutat celebrul în epocă tablou al maestrului Corneliu Baba, intitulat Oțelarii. La Berlin? Am fost martorul unei evoluții concertante de inedită atracțiozitate reprezentată de duo-ul violoncelistic Cătălin Ilea, minunatul muzician originar din România, actualmente profesor al Universității de Arte din Berlin, și foarte tânărul Constantin Siepermann. I-am audiat în momentul de debut al unui vernisaj organizat de
De la Viena la Berlin, un vast spațiu al culturii by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/6651_a_7976]
-
Așteptăm cu interes dezvoltarea acestei voci care își caută împlinirea în faza actuală. Ioana Oltean este deja o violonistă concertistă. Adagio și Fuga din Sonata I în sol minor au dat măsura măiestriei interpretative în discursul bachian. Iar în Impromptu concertant de George Enescu au fost prezente calități fermecătoare de sunet, coloristică, inspirație poetică, ardoare transmise asistenței cu dăruire totală. Se recomandă ca o muziciană de mare perspectivă, îndrumată competent de profesoara Rodica Drăgolici, la Colegiul Național bucureștean„Dinu Lipatti”. Pianistul
Viitorul sun? bine by Lavinia COMAN [Corola-journal/Journalistic/83912_a_85237]
-
Dan Dediu - Conversații concertante Grigore CONSTANTINESCU În recentul program al Orchestrei Naționale Radio, dirijat de Tiberiu Soare, am avut șansa să asistăm la o primă audiție absolută, semnată Dan Dediu - Tripul concert pentru Flaut, Clarinet, Violoncel și ”Febra”. Formula triplului, aleasă de compozitor, este
Dan Dediu - Conversa?ii concertante by Grigore CONSTANTINESCU () [Corola-journal/Journalistic/84390_a_85715]
-
al Orchestrei Naționale Radio, dirijat de Tiberiu Soare, am avut șansa să asistăm la o primă audiție absolută, semnată Dan Dediu - Tripul concert pentru Flaut, Clarinet, Violoncel și ”Febra”. Formula triplului, aleasă de compozitor, este destul de rar prezentă în literatura concertantă, căci problematica ce o caracterizază poate fi, neîndoios, “capricioasă”. Potrivindu-și ideile după tiparul mai multor individualități, compozitorul s-a îndreptat către o desfășurare dialogată în care factura narativă precumpănește, asigurând desfășurarea activă a discursului sonor. Pe de o parte
Dan Dediu - Conversa?ii concertante by Grigore CONSTANTINESCU () [Corola-journal/Journalistic/84390_a_85715]
-
Răzvan Suma, nu-și uită tradiția romantică a Violoncelului său, ilustrând plastic stările sentimentale ce-l animă în idee și trăire. Mâna “vrăjitorului”, altfel spus dirijorul Tiberiu Soare, distribuie intrările, prezențele, relațiile și ieșirile din scenă ale actorilor acestei conversații concertante, cu siguranța fantezistă a istoriei genului, venind de la clasici, pe un traseu al memoriei ce ajunge la contemporani. Este Triplul concert o surpriză binevenită pentru public? Cred că răspunsul, după măsura aplauzelor finale, poate fi considerat favorabil. O muzică de
Dan Dediu - Conversa?ii concertante by Grigore CONSTANTINESCU () [Corola-journal/Journalistic/84390_a_85715]
-
în fă, de George Gershwin; Orchestră Națională Radio s-a întrecut pe sine în compania pianistului Mihai Ungureanu, a dirijorului Ovidiu Bălan, iar muzică a dispus de swing, de culoare, de un cultivat farmec jazzistic bine structurat pe parcursul evoluției simfonic concertante. Fapt rar întâmplat în viața noastră de concert, la distanță de doar câteva luni, pianistul Csiky Boldizsàr jr. reia Concertul în fă diez minor de Alexandr Scriabin, mai întâi la Radio, apoi la Filarmonica bucureșteana; o face conciliind sentimentul romantic
Pianistii by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/17955_a_19280]
-
Cuclin, Theodor Rogalski, Ionel Perlea, George Enacovici, Mihail Jora, Mihail Andricu, Zeno Vancea, Alfred Mendelsohn, Sabin Drăgoi, Nicolae Buicliu, Constantin Silvestri, Paul Constantinescu. Vorbind despre natura intimă a cvartetelor românești, remarcăm faptul că ele aparțin în exclusivitate tipologiei lirice și concertante, referirile la tipologia dramatică lipsind cu desăvârșire. Din coordonatele emoționale ale cvartetului românesc lipsesc gestul tragic și conflictul dintre entitățile contrare, tendința către prezentarea unor înfruntări existențialiste etc. Reținem limitarea voită a spectaculozității muzicii și rămânerea în cadrul liricului calm și
Incursiuni ?n muzica de camer? rom?neasc? Cvartetul de coarde ?i reprezentan?ii s?i din prima jum?tate a secolului XX by Lumini?a Virginia Burc? () [Corola-journal/Science/83153_a_84478]
-
comandamentului genului cameral, în maniera de supunere a unui suveran. Exemplificăm acest lucru prin prima parte a unui Cvartet de coarde în do major, semnată de compozitor în ziua de 11 septembrie 1906, la Caracalia - Dorohoi. Remarcăm aici complexitatea scriiturii concertante, precum și organicitatea substanței melodice, de esență românească prin stare și ethos, precum și eficiența sonoră a vocilor angrenate în discurs. Toate acestea ne dau dreptul să susținem existența unui concept format, particular în suma trăsăturilor originale. Nu există nici o îndoială că
Incursiuni ?n muzica de camer? rom?neasc? Cvartetul de coarde ?i reprezentan?ii s?i din prima jum?tate a secolului XX by Lumini?a Virginia Burc? () [Corola-journal/Science/83153_a_84478]
-
diatonicului și cromaticului, înterpătrunderea unor aspecte diferite, amplificate ca atare. b) Frecvența modulațiilor, care caută regiuni tonale îndepărtate, descriind o evoluție în cicluri. c) Ruperile de ritm interior dau dinamism acțiunii, împingând substanța tematică spre culminații succesive, subliniate în spirit concertant. d) Dezvoltarea îmbracă ipostaze variaționale melodic, ritmic și agogic enunțate cu grijă. e) Revigorarea reprizei urmărește dimensionarea unei forme monumentale, poate chiar a unui ciclu de mișcări. Pasul următor îl vedem în prima parte a unei sonate pentru vioară și
Incursiuni ?n muzica de camer? rom?neasc? Cvartetul de coarde ?i reprezentan?ii s?i din prima jum?tate a secolului XX by Lumini?a Virginia Burc? () [Corola-journal/Science/83153_a_84478]
-
viziune clară un concept propriu și original, care îl situează ca pe unul dintre cei mai de seamă exponenți ai stilului de cameră. Ponderea violonisticii enesciene care l-a determinat pe compozitor la modelarea unor soluții rapsodice, improvizatorice și plenar concertante, la substanțializarea unor intonații netemperate, este însemnată în acest proces. Enescu tematizează la modul cel mai înalt artistic valențe non romantice de structură populară, așa cum transfigurează datele instrumentalismului popular sau lăutăresc. Enunțăm aici și conceptul de frazare enesciană, de articulare
Incursiuni ?n muzica de camer? rom?neasc? Cvartetul de coarde ?i reprezentan?ii s?i din prima jum?tate a secolului XX by Lumini?a Virginia Burc? () [Corola-journal/Science/83153_a_84478]
-
de excepție, în anul 1949, Cvartetul de coarde în do major. Această creație este de inspirație folclorică și are dimensiunile și caracteristicile ciclului de mișcări în forme de mari proporții muzicale, constituind o frescă cuprinzătoare. Remarcăm în această lucrare dispunerea concertantă a jocului instrumental, abundent în formule violonistice autentice. Marțian Negrea (1893- 1973), prin Cvartetul de coarde în mi bemol major op.17 (1949), ilustrează tipologia neoromantică de contingență folclorică. Amprenta subiectivului asupra formei muzicale tradiționale este determinată aici de motivarea
Incursiuni ?n muzica de camer? rom?neasc? Cvartetul de coarde ?i reprezentan?ii s?i din prima jum?tate a secolului XX by Lumini?a Virginia Burc? () [Corola-journal/Science/83153_a_84478]
-
în interpretarea unora dintre soliștii de seamă ai teatrului, cărora li s-au alăturat coregrafi, balerini, instrumentiști. Personalitatea muzicienei este de decenii cea a unui creator de maximă originalitate ca inspirație, măiestrie a abordării majorităților genurilor componistice - muzică de cameră, concertantă, simfonică, operă și balet. Selecția miniaturilor vocal instrumentale a revelat pagini impresionante ca sensibilitate, poetică muzicală, declamație dramatică (interpreți Mihaela Stanciu, Lucian Corchiș, Vicențiu Țăranu, Paul Basacopol, Adriana Dumitriu, acompaniați de pianista Lidia Butnariu). Harpa, un instrument preferat al compozitoarei
Valori O maestr? a componisticii na?ionale by Grigore CONSTANTINESCU () [Corola-journal/Journalistic/83926_a_85251]
-
fost expuse afișe, fotografii, apoi a avut loc un recital susținut de violonista Beres Melinda și pianista Horvath Edit, cadre didactice la instituția abia pomenită. În programSonatina pentru vioară și pian opus 13, Poveștile pentru pian opus 2 și Sonata concertantă pentru vioară și pian opus 68, așadar ultima creeație a maestrului comemorat. Recitalul a fost de calitate, plin de emoție și a fost prețuit de cei mulți din sală. A aprins o candelă în amintirea lui Lajta Laszlo! Sper ca
Lajta Laszlo 1892-1963 by Ecaterina STAN () [Corola-journal/Journalistic/84263_a_85588]
-
avut succes deplin. Atât doamna Maria Dima, cunoscuta artistă vestită, cât și dl Dimitrie Popovici, de când nu i-am mai auzit, au făcut progrese mari. Publicul din Arad și din împrejurime, care au alergat la concert, a aplaudat necontenit pe concertanți“. (Controla din 24 aprilie 1904). „Institutul Politehnic din Timișoara, în decursul celor 8 ani de existență, a dat 184 de ingineri industriei și toți și-au găsit un loc de muncă“. (Temesvári Hírlap din 17 aprilie 1929). „«Voința Banatului» număr
Agenda2004-16-04-cultura () [Corola-journal/Journalistic/282307_a_283636]
-
despre un mănunchi de creații sprijinite prin finanțare pentru a fi tipărite de către Editura Muzicală. Partiturile se află acum la dispoziția interpreților, muzicologilor, a tinerilor studioși și a tuturor celor interesați de evoluțiile actuale din domeniul muzicii simfonice și concertante. Câteva exemple vor fi concludente în acest sens. Prezentarea de față începe, în mod firesc, cu lucrarea maestrului Remus Georgescu (n. 1932), decanul de vârstă și reprezentantul strălucit al vieții muzicale a Banatului. Reputat dirijor, discipol al marelui artist Constantin
Noi partituri din crea?ia rom?neasc? by Lavinia COMAN () [Corola-journal/Journalistic/84304_a_85629]
-
actuală, prin intermediul imprimărilor, al CD-urilor - eu intru direct în competiție pe o arie mult mai largă, cu un muzician din Coreea, din Japonia sau din Novosibirsk. D. Av. - Creația enesciană reprezintă o constantă a preocupărilor tale. Ai cântat Simfonia concertantă pentru violoncel și orchestră în primă audiție în Statele Unite. Ai cântat și ai imprimat sonatele pentru violoncel, muzica sa de cameră. Ce reprezintă Enescu în contextul actual, în cel al valorilor muzicii secolului al XX-lea? C. Il. - Acceptăm cu toții
Violoncelistul Cătălin Ilea în dialog cu Dumitru Avakian by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/7369_a_8694]