213 matches
-
originea declarației atribuite lui Celibidache nu au rămas fără efect. Iar pianista Dina Avrech îmi scria recent că scrisoarea din 1962 i-a readus în memorie, „în mod dureros, un incident ce mi-a cauzat prejudicii imense carierei de pianist concertant. Cu toate acestea, protestul lui Celibidache a fost în sine un gest nobil pe care l-am apreciat pe măsură“. În 1962, cariera pianistei era la apogeu. În chiar ziarul „Haaretz“, Alexander Uriah Boskowitz (Boskovitch), compozitorul născut la Cluj, nota
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2204_a_3529]
-
respectiv iulie. Între noutățile accesibile la Praga, violonistul Maxim Vengerov, secondat de Lawrence Power, un tânăr violist de mare talent și care face deja o carieră internațională, a înregistrat pentru EMI, cu Verbier Festival Chamber Orchestra, un disc Mozart: Simfonia concertantă și două concerte de vioară. O înregistrare bună, dar cu un exces de perfecțiune căutată și cu un Vengerov nu tocmai convingător ca dirijor, deci nu un disc excepțional. Unica descoperire este orchestra de cameră a Festivalului de la Verbier, compusă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2176_a_3501]
-
sunt înalt polimorfice. În strâns lincaj cu genele complexului major de histocompatibilitate de la șoarece, la o unitate de cartare genică se află genele ce dețin informația genetică pentru antigene ale diferențierii. Se consideră că o asemenea topologie genică asigură funcționalitatea concertantă a diferențierii limfocitelor și macrofagelor. Între diferite linii de șoareci, apar variații în numărul de gene de la nivelul locilor genici Qα și Tlα. La șoarece, genele CMH clasa I sunt organizate în clusteri (vezi fig. 8.18), cu aceeași orientare
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
Iata că, mezzosopranei tinere care eram, i s-a oferit șansa de o întâlni, în primul rând, pe mezzosoprana de excepție Viorica Cortez. Eram la Viena și am avut bucuria de a o auzi pe viu, cântând în va riantă concertantă rolul Reginei din opera Hamlet de Am broise Thomas, la Musikverein. Am rămas imediat impresio nată de frumusețea, forța, claritatea și omogenitatea vocii Dom niei Sale. Apoi am vizitat-o la cabină și mi s-a încălzit inima vorbind cu
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
din Brno, măi 1968. 2. Quelques aspects algébriques de la correspondance par paraléllisme. Conferință la Universitatea din Brno, măi 1968. IV. Lucrări prezentate în străinătate, la reuniuni științifice 1. Sul metode integrale di risoluzione de una classe di probleme al contorno concertanți equazione integro-diferenziale. Lucrare prezentată de Prof. Mauro Picone la Universitatea din Romă, 1963. 2. Sur une classification affine des hypersurfaces réglées. Lucrare prezentată la Academia Regală a Belgiei, 1964. 3. Hypersurfaces réglées dans E5. Lucrare prezentată de Acad. K. Borsuk
Volum memorial dedicat foştilor profesori şi colegi by Alexandru Cărăuşu, Georgeta Teodoru () [Corola-publishinghouse/Science/91776_a_92841]
-
4 mâini op.18 (1829) Mieg, Peter (1906 -1990) Teoretician și compozitor elvețian - Duo (1946) Rahmaninov, Serghei (1873 -1943) Compozitor, pianist și dirijor ras - 6 duete op. 11 (1894) Redel, Martin Cristoph (n. 1947) Percuționist, teoretician și compozitor german - Duo concertant (1947) Riegel, Henri-Jean (1772 -1852) Dirijor francez Duo - pian la 4 mâini Saint - Saens, Camille (1835 -1921) Compozitor, pianist și organist francez - Duettino op. 11 (1861) Samter, Alice (1908 -?) Compozitoare și profesoară germană - Duo ritmico Fantezia Albeniz, Isaac (1860 -1909
Repere structurale în activitatea duo-ului pianistic by Pânzariu Marin () [Corola-publishinghouse/Science/91608_a_93176]
-
Compozitor și pedagog german. - Suită Intrada, Notturno, Rondo, Epilog. (1976) Koechlin, Charles (1867 -1950) Compozitor francez. - Suita op. 19 (1900) cinci părți Langlais, Jean (1907 -1991) Organist pedagog și compozitor francez. - Suită - pian la 4 mâini (1934 rev. 1947)Suită concertantă (1936) Lemacher, Heinrich (1891 -1966) Pianist, compozitor și dirijor german. - Heitere Suite op. 28 Lohse, Fred (1908 -1987) Compozitor, teoretician și pedagog german - Suită (1953) Longo, Alessandro (1864 -1945) Pianist, muzicolog, profesor și compozitor italian. - Mică suită op. 38 Maessen
Repere structurale în activitatea duo-ului pianistic by Pânzariu Marin () [Corola-publishinghouse/Science/91608_a_93176]
-
cel mai mare dintre toți artiștii olandezi este Rembrandt. El pictează, desigur, portrete, peisaje și scene biblice, dar a fost influențat de Caravaggio și opera sa depășește cu mult gusturile convenționale și conformiste ale societății olandeze. În domeniul muzicii, "stilul concertant" (opoziția dintre ansamblurile sonore, cucerirea tonalității și a cromatismului, practica basului continuu și variația ornamentală) ia naștere din estetica "barocă". Dacă această expresie aplicată la muzică este diferită de sensul ei arhitectural sau pictural, este adevărat că un concert de
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
excluziune socială reprezintă una din cele două beneficii majore ale cunoașterii domeniului HIV/SIDA, alături de prevenție și autoapărare pentru cei mulți și sănătoși. În România ultimilor 10-15 ani s-au realizat importanți pași în acest demers de informare-educare, cu participarea concertantă a numeroase instituții specializate medicale și sociale, a școlilor, a presei scrise și audio-vizuale, precum și, nu în ultimul rând, a organizațiilor non-guvernamentale. În cadrul acestora din urmă, activiștii sociali au depus un efort deosebit și în creștere constantă pentru informarea și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
locurile cumpărate de belgieni fuseseră goale la reprezentație și germanii lăsați numai între ei. Doamnele române însă nu se în voiră cu părerea mea, nevoind să facă acest afront celor trei doamne patronese și d-relor Georgeta Berindei și Mia Ghica, concertantele [care, după mine, puteau să se simtă indispuse în ultimul moment și să nu apară](Ediția a II-a, 1996, p. 136. ). Lucru ciudat, d-ra Ghica, în plină febră tifoidă, cântă aproape inconștientă și căzu la pat când ieși din
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
în elementul lor, în toiul unui concert extraordinar, savurându-și clipa horațiană. "Carpe diem quam minimum credula postero" ("Bucură-te de ziua aceasta, încrede-te cât mai puțin în ce va fi mâine.") (Horatiu) Parcă-l văd pe Marele Maestru Concertant aplecându-se umil înaintea furnicii, cerșindu-i cu disperare în glas un bob de grâu, pe care însă nu-l va primi. O, sărmanul artist muzicant, bietul de el! "Dar de-acuși s-a isprăvit... Cri-cri-cri toamnă gri, Tare-s
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
ani din istoria României, în climatul deosebit de fertil asigurat de îndrumările și orientările date de secretarul general al partidului, muzica românească s-a îmbogățit cu noi creații valoroase - de la cântecul patriotic și revoluționar la muzica ușoară, de la lucrările simfonice și concertante până la cantată și oratoriu, operă, operetă și balet - lucrări care redau în mod convingător și nuanțat universul uman al epocii noastre pe drept cuvânt numită «Epoca Ceaușescu».“ („Profundă recunoștință“, Săptămîna, 26 ianuarie 1984) „Ctitor de țară nouă, făuritor al unei
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
of Rightness, e conceput ca replică, sau continuare la o carte anterioară, Rightness and Reasons: Interpretation in Cultural Practices, în care Krausz expunea o teorie a interpretării artefactelor culturale (de la texte literare pînă la obiecte de decor interior sau simfonii concertante) pornind de la distincția dintre realism și constructivism. Simplificînd: realismul este o doctrină bazată pe convingerea că lumea există independent de voința sau reprezentarea oamenilor, în vreme ce constructivismul stipulează dependența indestructibilă dintre o realitate percepută și aceia care o percep. Inițial, poziția
Limitele interpretării by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16635_a_17960]
-
pedagogi ai orchestrei, muzicieni ce au știut, practic, să constituie, să construiască un organism orchestral tânăr, ordonat ulterior conform exigentelor comunicării artistice, coerențe și inspirate, în zone stilistice dintre cele mai diferite, creații clasico-romantice, pagini enesciene, lucrări simfonice și, deopotrivă concertante. Întregul turneu a fost primit cu căldură și cu un interes deloc formal, datorită curiozității pentru o zonă geografică mai puțin cunoscută din care proveneau tinerii muzicieni, datorită vârstei acestora, precum și, în mod evident, buna organizare a turneului, mediatizarea intensă
Periplu european by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/17649_a_18974]
-
trubaduri, trouveri, minnesengeri. 3. Renașterea muzicală (caracteristici și cronologia perioadei) debutul epocii moderne în spiritualitatea europeană; dezvoltarea profesionalismului; genuri muzicale caracteristici; madrigalul, motetul, missa. "Ars nova", școala firanco-flamandă (caracteristici, reprezentanți, importanță). Apariția operei. Camerata florentină și Monteverdi. 4. Stilul instrumental concertant în creația secolului al XVII-lea și începutul secolului al XVIII-lea (creatori ai preclasicismului muzical A.Vivaldi, J.Ph.Rameau, D.Scarlatti etc.). J.S.Bach - creația instrumentală, importanța temperanței sonore, creația vocal-instrumentală de operă barocă. (Purcelle, Hăendel). 5. Premise
ANEXE din 1 septembrie 2003 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2004*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156905_a_158234]
-
trubaduri, trouveri, minnesengeri. 3. Renașterea muzicală (caracteristici și cronologia perioadei) debutul epocii moderne în spiritualitatea europeană; dezvoltarea profesionalismului; genuri muzicale caracteristici; madrigalul, motetul, missa. "Ars nova", școala franco-flamanda (caracteristici, reprezentanți, importanța). Apariția operei. Camerata florentina și Monteverdi. 4. Stilul instrumental concertant în creația secolului al XVII-lea și începutul secolului al XVIII-lea (creatori ai preclasicismului muzical A. Vivaldi, J.Ph. Rameau, D. Scarlatti etc.). J.S. Bach - creația instrumentala, importanța temperantei sonore, creația vocal-instrumentala de operă baroca. (Purcelle, Haendel). 5. Premise
ANEXE din 31 august 2004 cu privire la lista disciplinelor la care se sustine examenul naţional de bacalaureat pentru probele d), e) şi f) şi programele pentru disciplinele examenului naţional de bacalaureat din sesiunile anului 2005*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/165281_a_166610]
-
trubaduri, trouveri, minnesengeri. 3. Renașterea muzicală (caracteristici și cronologia perioadei) debutul epocii moderne în spiritualitatea europeană; dezvoltarea profesionalismului; genuri muzicale caracteristici; madrigalul, motetul, missa. "Ars nova", școala firanco-flamandă (caracteristici, reprezentanți, importanță). Apariția operei. Camerata florentină și Monteverdi. 4. Stilul instrumental concertant în creația secolului al XVII-lea și începutul secolului al XVIII-lea (creatori ai preclasicismului muzical A.Vivaldi, J.Ph.Rameau, D.Scarlatti etc.). J.S.Bach - creația instrumentală, importanța temperanței sonore, creația vocal-instrumentală de operă barocă. (Purcelle, Hăendel). 5. Premise
ORDIN nr. 4.786 din 1 septembrie 2003 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156685_a_158014]
-
trubaduri, trouveri, minnesengeri. 3. Renașterea muzicală (caracteristici și cronologia perioadei) debutul epocii moderne în spiritualitatea europeană; dezvoltarea profesionalismului; genuri muzicale caracteristici; madrigalul, motetul, missa. "Ars nova", școala franco-flamanda (caracteristici, reprezentanți, importanța). Apariția operei. Camerata florentina și Monteverdi. 4. Stilul instrumental concertant în creația secolului al XVII-lea și începutul secolului al XVIII-lea (creatori ai preclasicismului muzical A. Vivaldi, J.Ph. Rameau, D. Scarlatti etc.). J.S. Bach - creația instrumentala, importanța temperantei sonore, creația vocal-instrumentala de operă baroca. (Purcelle, Haendel). 5. Premise
ORDIN nr. 5.003 din 31 august 2006 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat - 2007. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/180464_a_181793]
-
trubaduri, trouveri, minnesengeri. 3. Renașterea muzicală (caracteristici și cronologia perioadei) debutul epocii moderne în spiritualitatea europeană; dezvoltarea profesionalismului; genuri muzicale caracteristici; madrigalul, motetul, missa. "Ars nova", școala franco-flamanda (caracteristici, reprezentanți, importanța). Apariția operei. Camerata florentina și Monteverdi. 4. Stilul instrumental concertant în creația secolului al XVII-lea și începutul secolului al XVIII-lea (creatori ai preclasicismului muzical A. Vivaldi, J.Ph. Rameau, D. Scarlatti etc.). J.S. Bach - creația instrumentala, importanța temperantei sonore, creația vocal-instrumentala de operă baroca. (Purcelle, Haendel). 5. Premise
ANEXE din 31 august 2006 cuprinzand anexele nr. 1 şi 2 la Ordinul ministrului educatiei şi cercetării nr. 5.003/2006 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat - 2007. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/181621_a_182950]
-
muzicii începând cu secolul al XIV-lea; de la "Ars nova", la Școala franco-flamandă (caracteristici, genuri, reprezentanți, importanță). Apariția operei (dramma per musica); context istoric, caracteristici, reprezentanți ai Cameratei florentine. Claudio Monteverdi, Ch. W. Gluck reprezentanți al genului. 3. Stilul instrumental concertant în creația secolului al XVII-lea și începutul secolului al XVIII-lea; creatori ai preclasicismului muzical și genurile reprezentative: suita, sonata, concerto-grosso. Importanța creației compozitorilor: A. Vivaldi, J.Ph. Rameau, D. Scarlatti etc. Opera barocă și reprezentanții ei: H. Purcelle
ORDIN nr. 5.620 din 11 noiembrie 2010 privind aprobarea programelor pentru concursul privind ocuparea posturilor didactice/catedrelor declarate vacante/rezervate în învăţăm��ntul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/228456_a_229785]
-
muzicii începând cu secolul al XIV-lea; de la "Ars nova", la Școala franco-flamandă (caracteristici, genuri, reprezentanți, importanță). Apariția operei (dramma per musica); context istoric, caracteristici, reprezentanți ai Cameratei florentine. Claudio Monteverdi, Ch. W. Gluck reprezentanți al genului. 3. Stilul instrumental concertant în creația secolului al XVII-lea și începutul secolului al XVIII-lea; creatori ai preclasicismului muzical și genurile reprezentative: suita, sonata, concerto-grosso. Importanța creației compozitorilor: A.Vivaldi, J.Ph.Rameau, D.Scarlatti etc. Opera barocă și reprezentanții ei: H. Purcelle
ORDIN nr. 5.620 din 11 noiembrie 2010 privind aprobarea programelor pentru concursul privind ocuparea posturilor didactice/catedrelor declarate vacante/rezervate în învăţăm��ntul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/228456_a_229785]
-
muzicii începând cu secolul al XIV-lea; de la "Ars nova", la Școala franco-flamandă (caracteristici, genuri, reprezentanți, importanță). Apariția operei (dramma per musica); context istoric, caracteristici, reprezentanți ai Cameratei florentine. Claudio Monteverdi, Ch. W. Gluck reprezentanți al genului. 3. Stilul instrumental concertant în creația secolului al XVII-lea și începutul secolului al XVIII-lea; creatori ai preclasicismului muzical și genurile reprezentative: suita, sonata, concerto-grosso. Importanța creației compozitorilor: A. Vivaldi, J.Ph. Rameau, D. Scarlatti etc. Opera barocă și reprezentanții ei: H. Purcelle
ANEXE din 11 noiembrie 2010 privind programele pentru concursul privind ocuparea posturilor didactice/catedrelor declarate vacante/rezervate în învăţământul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/235361_a_236690]
-
muzicii începând cu secolul al XIV-lea; de la "Ars nova", la Școala franco-flamandă (caracteristici, genuri, reprezentanți, importanță). Apariția operei (dramma per musica); context istoric, caracteristici, reprezentanți ai Cameratei florentine. Claudio Monteverdi, Ch. W. Gluck reprezentanți al genului. 3. Stilul instrumental concertant în creația secolului al XVII-lea și începutul secolului al XVIII-lea; creatori ai preclasicismului muzical și genurile reprezentative: suita, sonata, concerto-grosso. Importanța creației compozitorilor: A.Vivaldi, J.Ph.Rameau, D.Scarlatti etc. Opera barocă și reprezentanții ei: H. Purcelle
ANEXE din 11 noiembrie 2010 privind programele pentru concursul privind ocuparea posturilor didactice/catedrelor declarate vacante/rezervate în învăţământul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/235361_a_236690]
-
Catedralei este una dintre cele mai bune orgi de concert din România. Ea este acționată de un sistem electropneumatic, are 3 claviaturi, 3.375 de fluiere, 54 registre principale și 36 registre auxiliare, cu posibilitățile ample de combinații necesare practicii concertante. Orga a fost construită și montată de firma L. Wegenstein din Timișoara în anul 1930, înlocuind orga montată în 1892 de firma Merklin din Paris. Între octombrie 2009 și aprilie 2010 a fost restaurată de către constructorul de orgi elvețian Ferdinand
Catedrala Sfântul Iosif din București () [Corola-website/Science/298822_a_300151]
-
respingă structura de "concerto grosso" a lui Corelli, pentru a impune foarte repede forma mai scurtă (între opt și zece) a concertului cu solist în doar trei mișcări simetrice (repede-lent-repede). Solist el însuși, Vivaldi, practica cu mare naturalețe această formă concertantă, atunci când sonata, simfonia sau cvartetul erau, de asemenea, pe punctul de a-și face apariția. Înzestrat cu un auz excepțional, virtuoz curajos care improviza cu plăcere și dirijor celebru (unul dintre primii din istorie), Vivaldi și-a consacrat întregul geniu
Antonio Vivaldi () [Corola-website/Science/298526_a_299855]