391 matches
-
în lumea politică la începutul anilor '90. N-aș fi rezistat, desigur, și nu știu dacă această prezență ar fi fost cu adevărat benefică. În politică trebuie să ai spirit constructiv și să participi la schimbarea lucrurilor. Asta presupune atitudine concesivă, mă rog, însușiri pe care eu nu mi le recunoșteam. Cât despre evoluția vieții politice de atunci până în prezent... E o evoluție? Sigur că da! Noi percepem, de regulă, numai partea vizibilă, convulsiile epidermice, însă există schimbări de structură, de
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
să iasă pentru a da ordine.; temporală: Rămasă singură, Ana băgă de seamă că libertatea pe care o lăsa altora nu i-o precupețea azi nici ei nimeni.; condițională: Îmbrăcat în cojoc, ciobănașul n-ar fi tremurat acum de frig.; concesivă: Dar ticălos cu trupul, Ion rămase neînvins cu inima. Funcția sintactică de atribut circumstanțial a atras în mod special atenția cercetătorilor abia în ultimul timp, prima utilizare la noi a termenului de atributivă circumstanțială pentru propoziția care lămurește „un substantiv
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
nu-l vezi.; Ce bucătăreasă ar fi aceea 1/care nu face mămăligă?2/ consecutivă - Pe Mureș și pe câmpie / Nu-i mândră să-mi placă mie.; N am mai văzut așa om,1/care să nu priceapă nimic.2/ concesivă - Calul, care are patru picioare, și tot se poticnește. El,1/care e bolnav,2/a venit totuși.1/ III.2 Numele predicativ circumstanțial Denumirea de nume predicativ circumstanțial o întâlnim la Maria Rădulescu. Traseul demonstrativ este complex. Astfel, ea
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
prezentul absolut și indicatorii de generalitate ("în general", "pe scurt, tot ceea ce, în principiu...") îl marchează diferit de cel al locutorului-enunțător. Proprietățile atribuite copertei a patra nu sînt contestate de locutor, însă el nu și le asumă (este tocmai sensul concesivului DOAR). Modificarea universului este marcată prin condițional, prin modalitatea TREBUIE ("ar trebui") și prin conectorul DOAR. Astfel, putem preciza valorile lui DOAR refutativ; ele se apropie aici de TOTUȘI și chiar de CU TOATE CĂ. Acest argument creează două universuri (U și
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
DOAR este validă în universul locutorului, în timp ce precedenta ei este validă într-un univers U' (cel al opiniei curente) și neasumată de locutorul-enunțător ca atare. După cum demonstrează J.-C. Anscombre (1983) referindu-se la TOTUȘI, chiar introdus într-o strategie concesivă, DOAR marchează o anumită mirare rezultată din coexistența celor două propoziții contradictorii, în cazul acesta cele două moduri de redactare a textului de pe coperta a patra. Esențialul dorința de a pătrunde imediat în roman apărea chiar din primul paragraf. Această
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
pe care le-ai citit, unde poți fi informat, chiar sfătuit. [P5] Unde fiecare este în măsură să-și alcătuiască o bibliotecă pe viață. [P6] Viitorul cărții se bazează pe aceste librării. FĂRĂ ÎNDOIALĂ are funcție convențională, marcînd o mișcare concesivă; locutorul (L) care folosește această sintagmă demonstrează că recunoaște veridicitatea propoziției P, afirmînd că redactorii emisiunilor culturale sau difuzoarele din locurile largi au rolul lor. Marcînd această adeziune, FĂRĂ ÎNDOIALĂ anunță o corectare care va fi și ea subliniată prin
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
că recunoaște veridicitatea propoziției P, afirmînd că redactorii emisiunilor culturale sau difuzoarele din locurile largi au rolul lor. Marcînd această adeziune, FĂRĂ ÎNDOIALĂ anunță o corectare care va fi și ea subliniată prin sintagma CU TOATE ACESTEA. Iată reprezentarea mișcării concesive globale: FĂRĂ ÎNDOIALĂ Prop P, CU TOATE ACESTEA Prop Q, unde: Prop P este prezentată (de FĂRĂ ÎNDOIALĂ) ca acordată, Prop Q are ca scop corectarea adeziunii la Prop P. M. Charolles scrie: Prezența lui "fără îndoială" la începutul unei
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
Prop Q, unde: Prop P este prezentată (de FĂRĂ ÎNDOIALĂ) ca acordată, Prop Q are ca scop corectarea adeziunii la Prop P. M. Charolles scrie: Prezența lui "fără îndoială" la începutul unei secvențe este suficientă pentru a indica o mișcare concesivă. Mai exact, "fără îndoială" instituie mișcarea pe care o marchează; cu alte cuvinte, pentru receptor (I), "fără îndoială" funcționează ca o cerință interpretativă stipulînd că, în secvența de după "fără îndoială", trebuie căutate (identificate), pe de o parte, două propoziții p
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
chiar dacă aceasta orientează argumentarea într-o direcție precisă și diferită de cea din al doilea paragraf ("perenitatea fondului de carte ne interesează în mod deosebit"; emfaza gramaticală susține decizia). De acum înainte, DAR operează o redresare argumentativă, avînd o valoare concesivă în măsura în care poate fi parafrazat prin CU TOATE CĂ și TOTUȘI. Dispunem de mijloacele necesare pentru a descrie logica argumentativă a paragrafelor 2 și 3 și funcționarea acestui DAR, altfel decît în descrierea pe care o dă O. Ducrot. Al doilea paragraf: Propoziția
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
să o acordăm fondurilor → uitarea fondurilor, a PERENITĂȚII. Al treilea paragraf: DAR Propoziția non-q ([P10]/[P11]): importanța pe care nu am încetat să o acordăm fondurilor: PERENITATE. Fie următorul parcurs argumentativ: DAR comentează astfel mișcarea textuală și permite explicarea tensiunii concesive: ACTUALITATE, dar și (mai ales?) PERENITATE. Precizăm mărcile argumentative locale ale redresării operate prin DAR în cel de-al treilea paragraf. Enunțul din [P10] marchează prezența negației ("importanța pe care nu am încetat să o acordăm fondurilor"). Această propoziție negativă
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
noi escaladări. Agresorul dorește să măsoare prin confruntare superioritatea sau inferioritatea sa. De aceea, o autolimitare în afara luptei nu este de conceput. Hassenstein vede în acest fapt una din cauzele situației care a făcut ca educația excesiv de permisivă și politica concesivă în planul învățământului universitar și preuniversitar să conducă la o augmentare a agresivității". (Eibl-Eibesfeldt, 1995, p. 118) Un al treilea motiv are în vedere spațiul public, cel care este copleșit astăzi de "problemele particulare ale persoanelor publice" (Zygmunt Bauman); dominat
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
doar caracterul probabil al aplicării regulii inferenței care conduce către o concluzie, pe de o parte, și de restricție, pe de altă parte, deoarece în enunțul (30) constatăm că, în cea de-a doua propoziție, introdusă prin conectorul DAR (aici concesiv), se subliniază tocmai inversarea concluziei la care ne-am fi așteptat. Avem de-a face cu o schemă concesivă clasică, în care regula inferenței este contrazisă. Faptul că putem înlocui DAR cu ȘI TOTUȘI [Marchiza are mâini fine ȘI TOTUȘI
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
pe de altă parte, deoarece în enunțul (30) constatăm că, în cea de-a doua propoziție, introdusă prin conectorul DAR (aici concesiv), se subliniază tocmai inversarea concluziei la care ne-am fi așteptat. Avem de-a face cu o schemă concesivă clasică, în care regula inferenței este contrazisă. Faptul că putem înlocui DAR cu ȘI TOTUȘI [Marchiza are mâini fine ȘI TOTUȘI nu-mi place de ea] sau putem combina DAR cu TOTUȘI [Marchiza are mâini fine DAR TOTUȘI nu-mi
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
este contrazisă. Faptul că putem înlocui DAR cu ȘI TOTUȘI [Marchiza are mâini fine ȘI TOTUȘI nu-mi place de ea] sau putem combina DAR cu TOTUȘI [Marchiza are mâini fine DAR TOTUȘI nu-mi place de ea] confirmă natura concesivă a operației argumentative declanșate prin DAR. În acest caz, putem spune că regula inferenței care în general poate fi aplicatănu se aplică aici, din cauză că ar trebui să fie susținută printr-o formă de restricție: NUMAI DACĂ marchiza nu este prea
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
inferențial care nu ridică niciun fel de problemă. Propoziția q, de asemenea, este un fel de concluzie (C3) a premiselor (D3) prezente la finalul frazei-secvență descriptive P4. Aceasta devine o nouă premisă (D4) care, asociată cu D2, într-o mișcare concesivă clasică, susține concluzia (C4) a frazei P5. Se dă următoarea schemă a procesului de susținere succesivă a propozițiilor: [P3] D1→ C1 Prop. p ↓ D2→ C2 (non-q) -------TOTUȘI ------[P4] D3 → C3 ↓ Prop q ↓ D4→ C4 [P5] În funcție de această schemă a mișcării
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
Peaudouce, e pentru că știu ce e bun pentru ele. În exemplul (13), prezența lui DEȘI ne lasă să înțelegem că, în mod normal, plecând de la premisa p putem trage concluzia contrară valorii negative (de nepătruns) a propoziției q. Această schemă concesivă este construită pe baza lui [Dacă p atunci q] și corolarul său [Dacă non p atunci non q]: Bineînțeles, ne vedem obligați să admitem valabilitatea unei inferențe ceva mai greu de stabilit, dar care ne lasă să înțelegem că ceea ce
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
faptul G descris în q. Fie schema: Spațiu M p (F) TOTUȘI q (G) Spațiu H (cauză) (contradictorii) non-q (non-G) Cum a arătat și J.-C. Anscombre, totuși refutativ poartă încă marca lui totuși simetric: "chiar inserat într-o strategie concesivă, totuși marchează întotdeauna un anumit sentiment de uimire, cel de a vedea că F și G coexistă" (1983). Aceasta apare atît de evident în (59) încît primele fraze sînt în întregime consacrate pentru a sublinia uimirea de a vedea coexistînd
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
praxiologic al politicii internaționale. Nu este vorba decât de destructurarea și de restructurarea ordinii geopolitice izomoderne și, implicit, de mutații profunde la nivelul politicilor internaționale. Alteori, destructurarea presupune acordul consensual (tacit sau implicit) al părților, prin ceea ce putem numi destructurare concesivă. Am insistat (cap. 5) asupra aspectelor rescrierii teoriei contractului social în epoca izomodernă. Să reamintesc aici doar concluzia potrivit căreia drepturile naturale, ale căror descriere și promovare au stat la baza contractualismului clasic și a democrațiilor occidentale, tind să devină
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
în cap, țiuitoare. — Uite-așa mai aflu și eu lucruri despre tine! Cu toate că nu mi te închipui în ruptul capului ascultând prostii din alea... Muzică progresivă! Hm! Bănuiesc că te luai și tu, normal, după alte fete, opină domnul Ionescu concesiv, cântărind o cu o pri vire care o îngheță de spaimă, pentru că semăna izbitor cu privirea de rămas-bun a domnului Neacșu, și revenind apoi cu ochii la volan. Cine știe ce alte apucături mai aveai! Până la urmă, ai făcut mai bine că
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
85 Constantin Titel Petrescu (1888-1957), politician român, lider al Partidului Social-Democrat 86 Komunisticeskii Internațional-Internaționala Comunistă (rus.), organizație a partidelor comuniste din întreaga lume, cu sediul la Moscova, întemeiată de Lenin în 1919, dizolvată (aparent) de Stalin în 1943, ca gest concesiv față de puterile occidentale 87 Este vorba despre comunistul Max Goldstein, care, împreună cu Saul Osias și Leon Lichtblau, a organizat la 8 decembrie 1920 un atac cu bombă în clădirea Senatului României, atentat în urma căruia au murit ministrul Justiției și doi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
ta și a noastră. Tasia rupse tăcerea. "Matilda, hai, gata!" Gata ce? "Lasă-mă Tasia", zise ea cu o voce care se debarasa de Tasia și de oricine ar fi încercat să-i dea sfaturi; Petea se arătă și el concesiv, ba chiar cunoscător al unor realități... "Vezi că pe urmă tu rămâi aici singură cu el, cu noi..." zise el. "Dar ce s-a întîmplat?!'' murmurai eu nedumerit "Mai întrebi ce s-a întîmplat? zise Matilda. Mai întrebi ce s-
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
acceptând să colaborez cu acești snobi bizari care au și început să se creadă eterni, dar spun că rezistența pe care o simt e reală și profundă. De ce să risc eu s-o forțez? O să-mi spuneți că nu sânt concesiv, că nu poate fi vorba de ceva grav. Și eu m-am gândit și am fost la un moment dat gata să le trimit o scrisoare. Da, dar când m-am așezat la masă s-o scriu, m-a apucat
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
aceea a comitetelor de salut public. Dar pe de altă parte e desigur în detrimentul armatei daca ofițerii superiori se iau de la ocupațiunile lor, de la deprinderile lor, și se pun într-un mediu nou care, prin natura lui, îi face mai concesivi, prin natura lor îi silește a renunța la ordinea de lucruri căreia fusese supuși până acuma. Afară de inconvenientul acesta este unul și mai mare. Nu se pot numi prefecți decât militari superiori; rangul de căpitan de exemplu e deja prea
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
adăuga autorul Istoriei literaturii române... - este un impresionism ordonat în punctul inițial, dar sfărâmat cu voință prin procedee tipografice și metaforism exagerat până la deplina, uneori, anulare a oricărui sens și a oricărei emoții”. Judecata de valoare rămâne reticentă și abia concesivă: „În limitele acestui imagism nu se poate tăgădui lui Ilarie Voronca o voluptuoasă receptivitate senzorială, un simț al plasticei cuvântului excelent și o aptitudine de a ridica la rang poetic orice percepție”. Citit astăzi dintr-o altă perspectivă, în favoarea căreia
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
Sibiu), „Ziarul nostru”, „Zorile” ș.a. Apreciată de Liviu Rebreanu ca fiind „cea dintâi noutate adevărată” din stagiunea 1923-1924 a Teatrului Național din București, aflat sub directoratul lui Valjan, comedia „modernă” Rikki-Tikki-Tavi a fost însă întâmpinată cu severitate de critică. Mai concesiv, cronicarul dramatic avizat care era Rebreanu îi găsise unele calități în pitoresc, dar mai ales in conturarea personajului principal, înfățișat „cu o gingășie sălbateca, în care parcă vibrează ceva din mangusta lui Kipling” (o nuvelă a scriitorului englez fusese, de
VERBICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290487_a_291816]