157 matches
-
semnal al cornilor, i se opune tema II, o melodie lirică, cântată de viorile prime și reluată apoi de suflători. Dar ,,Motivul destinului” nu încetează să sune nici o clipă; el se aude neîncetat, pornind din străfunduri întunecate. Urmează un pasaj conclusiv. Cu el, expoziția acestei mișcări de sonată se încheie. Începutul dezvoltării este închegat pe motivul inițial. La un moment dat orchestra se împarte în două grupe - suflătorii pe de o parte și coardele pe de alta. Acordurile dure, care se
Simfoniile lui Beethoven by MIHAIL MANCIU [Corola-publishinghouse/Journalistic/449_a_930]
-
dinamică ce se desfășoară ca un vârtej (tema II): Când este reluată de suflătorii de lemn, ea se suprapune ,,motivului destinului”, care deși cântat de alămuri, pălește în umbră. Bucuria se revarsă nestingherită. În expoziția finalului mai intervine o temă conclusivă, cântată de clarinet și viori. Ea se va auzi și în mișcarea presto de la sfâșitul simfoniei. Dezvoltarea se sprijină pe elemente din tema II, ce apar deseori în sens melodic coborâtor. Ca din depărtare se aude ,,motivul destinului”, care sună
Simfoniile lui Beethoven by MIHAIL MANCIU [Corola-publishinghouse/Journalistic/449_a_930]
-
reluată imediat și de ceilalți suflători: În expoziția materialului tematic se impune și un motiv caracteristic, intonat puternic de întreaga orchestră: Semnalăm, de asemenea, dialogul cursiv dintre viorile prime și cele secunde, susținut de fagoți și clarinet. După o parte conclusivă, revine în pianissimo fremătul de la începutul mișcării. Urmează dezvoltarea, prelucrarea materialului melodic, a temelor și motivelor. Se deslușește în această dezvoltare, spunea Bernard, când o voință severă, puternică, când o dezamăgire tragică, iar pe alocuri se ivesc episoade visătoare, lirice
Simfoniile lui Beethoven by MIHAIL MANCIU [Corola-publishinghouse/Journalistic/449_a_930]
-
ca sursă primă de finanțare în afara statului român. Prin urmare, impactul UE asupra României și a țărilor ei vecine este încă un proces în plină desfășurare. Va trebui să mai treacă ceva timp până când îl vom putem evalua în mod conclusiv. Este suficient să spunem acum că impactul pozitiv al expansiunii UE pare să contrabalanseze, deocamdată, efectele sale negative. 9. Care credeți că a fost impactul lărgirii către est a UE asupra Europei? Nivelul de integrare politică și economică pe care
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
funcțiile pe care le indică: conectori care introduc macroargumentul (ca să mă exprim mai clar, raționamentul este următorul, vom demonstra de ce); conectori care introduc un argument sau un dat (justificatori: fiindcă, pentru că, de fapt, în fapt, dat fiind că, dovadă că); conclusivi: deci, așadar, prin urmare; generalizatori; modali; garanți; de relativizare; de întărire; alternativi (nu cred că, nu mi se pare că, nu mă convinge teza că)156. Conectorii argumentativi semnalează, la nivelul structurii de suprafață, rolurile argumentative asumate de locutori: asentiment
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
vremea Unirii până la 1864 populația se înmulțea încă cu 31,6 procente. La 1864 plouă reformele toate costând bani. Sporul populației scade la jumătate, la 15,3, și continuă scăzând"466. Atunci când apare în finalul articolelor, adresarea directă dobândește valoare conclusivă, relevând valențe pragmatice evidente: "Un adevăr am voi să-i rămâie cititorului din toate acestea: că d. Grădișteanu a vorbit ca reprezentant al guvernului; că comunicatul care l-a dezmințit e datorit presiunii Austriei"467. f) Dramatizarea. De multe ori
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
unit. Broadening the definition by introducing new elements changes the imagination - rational ratio from a warlike conflict to an integrative collaboration. The perspective on imagery has been systematized in the Preamble of this book that can be summarized by a conclusive definition: The imagination represents all the images we have of the world, whatever their shape, arranged in a large, dynamic and interactive cognitive complex. These images are developed as a result of I-world interactions and are not limited to visual
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
de simțire); (!!) uneori natura își desfășoară toată magnifica forță de fascinație și reușește să Ț l subjuge pe om prin farmecul ei amețitor; (!!) este o cucerire de moment, pentru că, până la urmă tot dispoziția lăuntrică umană este aceea ce dă acordurile conclusive; - pastelul reflectă trăiri profunde în fața spectacolului naturii; propune indirect, un ideal de viață, de regulă bazat pe echilibru și armonie; (!!) cum este însăși natura; de unde rolul terapeutic al pastelului; - pastelul propune evocarea naturii, a anotimpurilor, a unei anumite geografii poetice
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
aproape sau invers;prezentarea tabloului este adeseori dublată de unele digresiuni, paranteze, contestări, observații ale autorului; adeseori, întregul tablou al pastelului este doar un pretext pentru poet de a-și exprima o anumită filozofie; (!!) de regulă, aceasta fiind de tip conclusiv; cele două segmente sunt corelate prin „tot așa și...”, „la fel și eu” etc.; - tabloul se încheagă, de regulă, prin juxtapunere, devenind dinamic și concis; sau rar, prin subordonare, ceea ce duce la un efect static, oaecum baroc; - desenul esențializează; sunt
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
remarcă o mare libertate în folosirea măsurii versurilor; nu se respectă un anumit tip de strofă; - partea finală constituie morala fabulei (care nu este obligatorie); - în unele fabule, morala apare chiar la început, apoi Ț demostrația; - morala este de tip conclusiv; ea cuprinde o învățătură, ca rezultat al celor relatate. (!!) morala poate lipsi, dacă s-a înțeles tâlcul ei din cuprins; Deci, o expoziție, o derulare a evenimentelor, un conflict, un deznodământ și un epilog, care este morala. - prezența unor elemente
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
with the view of waiting patiently the judgment of posterity. Because universal or even versatile geniuses have rarely or never been known, therefore, thinks the world, none such can ever be. A "therefore" of this kind is, with the world, conclusive. But what is the fact, aș taught uș by analysis of mental power? Simply, that highest genius - that the genius which all men instantaneously acknowledge aș such - which acts upon individuals, aș well aș upon the mass, by a species
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
contours, etc. Similarly, musical pieces were composed especially for a certain instrument (cf. Coșeriu 1994b: 23)14. 4.2. The same remarks hold good în the case of language, where the form of consciousness (namely, the meaning aș signifié) is conclusive: "hay que advertir que el lenguaje es, en efecto, expresión con significado, pero que en el lenguaje el significado, y no la expresión, es lo determinante y que, por tanto, la expresión existe por el significado, no a la inversă
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
Dragomirescu, 1939, p. 35). De pildă, continuă Dragomirescu, "zicem, așadar, ca o concluziva [...] este o coordonată cu esență de principala nu fiindcă e introdusă prin "deci", "(așa)dar" ori "de aceea", ci invers: aceste conjuncții sunt cerute ca să lege o conclusiva pentru că nu este o subordonată" (ibid.). 27 Prelegerile lui J.L. Austin, ținute la Harvard, au fost publicate postum, abia în 1962. 28 Pe de altă parte, daca ne raportăm la dimensiunile întregului articol, se poate spune că Hașdeu chiar a
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
urmă, consecința unei cotituri istorice. Și nu ar fi prima dată, când astfel de cotituri constituie o provocare pentru identitate, indiferent de scara la care o măsurăm. Aș încheia acest periplu prin istoria locală interbelică inserând o analiză echilibrată și conclusivă asupra relației centru-periferie, a raportului dintre intelectualul din provincie și cel din capitală, întreprinsă de Petru Comarnescu, într-un articol din 19341. El însuși un produs al provinciei, născut la Iași (1905) și stabilit în București, criticul dezbăra cu obiectivitate
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
și obiectivată impunătoarea biografie dedicată poetului și exegeza asupra operei. Este o incursiune foarte interesantă, pendulând discret între judecata cumpănită, aprecierea francă, prețuirea deschisă și rezerva subtextuală, mai totdeauna îndreptățită - și, aspect deloc neglijabil - formulată în termeni urban- academici. Rândurile conclusive sunt înalt-aprobatoare: "...imaginea critică pe care a construit-o G. Călinescu e ipostaza speculativă a energiei exprimată mai întâi prin imaginea biografică. Sub liniștea impersonală, schematizată poate mai mult de cititorii lui Maiorescu decât de Maiorescu însuși, liniște fără nicio
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
ale ediției în discuție să-i dea satisfacție. Ar merita-o Vladimir Streinu însuși, a cărui imagine critică s-ar limpezi semnificativ. Lectura operei streiniene oferă de astă dată exigentului nostru critic prilejul emiterii unor binemeritate aprecieri. Reținem acest pasaj conclusiv: "...lectura paginilor resuscitate ale lui Vladimir Streinu e un prilej de satisfacție și de fertilă meditație. În ele, problemele de actualitate întâlnesc cealaltă actualitate pe care o conferă realizărilor criticului talentul, gustul și știința desfolierii textului (analize de felul celei
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
Toate cuvintele mi-erau perfect cunoscute, și totuși enunțul multor propoziții rămânea contradictoriu. Nu reușeam să apreciez corect situația, intenția cu care erau rostite. Întorceam pe toate fețele mojicii de genul „Asta-i nostim“, înțelegându-le ca pe niște propoziții conclusive. Nu pricepeam că se voiau un oftat de circumstanță, că nu exprimau ceva anume, ci doar un: „Așa vasăzică“ sau „Mda“. Eu însă le luam ca pe propoziții întregi, gândindu-mă că „nostim“ rămâne opusul lui „trist“. În fiecare cuvânt
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
lui Eminescu, Artur Enășescu devenind un fel de „Oedip viu” care-și plimbă orbirea de sine prin lume ca să se vadă tipul său de existență supus plenar celei mai reluate maxime eminesciene din perioada interbelică: „Poezie - sărăcie”. Se poate spune, conclusiv, că ceea ce s-a numit îndeobște „mal de siecle” pentru Europa, mai ales pentru Franța, a devenit, pentru noi, „răul de Eminescu”, adică spaima de boli intelectualiste. în acest covor de destine paralele în absolutul tradiției, Eduard Gruber nu este
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
Carol Iancu, op. cit., pp. 161-162, cap. „Evoluția demografică“). 74. Mihail Kogălniceanu își va da demisia din cabinetul Dimitrie Ghica la 24 ianuarie / 5 februarie 1870, iar trei zile mai târziu cade și guvernul Dimitrie Ghica. „În adevăr în România - preciza conclusiv Kogălniceanu în ședința amintită mai sus a Adunării Deputaților - cestiunea judanilor nu este o cestiune religioasă, ea este cu totul de altă natură - ea este o cestiune națională și totodată economică“ (MOF, nr. cit., p. 1307). Dar ceea ce li s-
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
de a dezvolta o critică la adresa sa. Prin acest procedeu simplu este dezvoltată o motivație superioară pentru învățare (mai întâi pentru învățarea proprie în momentul necesității de a sintetiza propriile cunoștințe într-un articol, apoi de a folosi drept suport conclusiv pentru articolele colegilor de „redacție” și, în sfârșit, pentru criticarea ziarelor elaborate de celelalte subgrupe). Un asemenea procedeu este util și în vederea împărtășirii experienței legate de o problematică anume în activitățile de training în formarea profesională. 2.13. Metoda interacțiunii
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
Populare Române, prin comunizarea de facto a României. Este interesantă ideea după care „modul specific în care acești «nou»-veniți se comportă poate fi comparat cu comportamentul celor veniți la începutul veacului, asemănările dar și deosebirile fiind extrem de interesante și conclusive”. Dar trebuie adăugat că Alexandru Nemoianu se referă, atunci când vorbește despre emigranții de la începutul secolului XX, la cei din provinciile aflate sub stăpânire străină, nu și la cei din România. Oricum, „comportamentul” exilaților din România ocupată de Moscova, care nu
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
s-a mai calmat, însă dorința de a se stabili în America o nutresc încă numeroși români. Cum acest nou val de emigrație se află încă departe de a se fi încheiat, este riscant să încercăm a formula unele opinii conclusive. Dar, dincolo de un debut surprinzător numai în aparență, ciclul emigrației române către America, declanșat în 1990, se va stabiliza, treptat, în funcție de realitățile din țară și de legislația imigrației stabilită de SUA Cu certitudine, după paroxismul inițial, patimile emigraționiste transatlantice se
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
mult mai cunoscută cititorului român, datorită traducerii sale la începutul anilor ’90. Este un alt gen de abordare a istoriei recente. Karpinski se autolimitează intenționat la cronica celor 46 de ani ai regimului, asumându-și selecția faptelor și concisele judecăți conclusive care le însoțesc. Rezultă un calendar surprinzător, pe care îl regăsim în bună măsură și în generoasa narațiune a lui Buhler, cu aceeași asociere a incidentului de stradă cu decizia politică la vârf. Spre deosebire de Pierre Buhler, Karpinski eludează în mod
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
au repercutat defavorabil asupra statutului său de român american, ci, dimpotrivă, scrie el, „am înțeles că pentru noi trei «casa» era «Vatra Românească» din Jackson Michigan”, deci în America. Această recunoaștere este avansată după ce consemnase mai multe gânduri cu valoare conclusivă. „Am înțeles, scrie el la un moment dat, că toate sistemele lumești sunt fundamental rele”, deci și acela care funcționează în Lumea Nouă, dar „am rămas uluit de frumusețea oamenilor americani [...], capabili să își păstreze demnitatea și să iasă la
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
capitole tarele neasumate ale școlii românești, glosând mai ales despre autoconcentrare și autosuficiență, elitism, excepționalism și intelectualism, segregare și asocialitate, autoritarism, hiperierarhizare și hipercentralizare, depersonalizare și antihedonism, respectiv discriminări etnice, sociale și de gen. Toate aceste aspecte pot fi așezate conclusiv sub semnul conservatorismului și al subdezvoltării (ceea ce a și reluat într-un capitol distinct al lucrării sale Societatea retro, Editura Trei, București, 1999, 196 p.). Titlurile deschid un adevărat rechizitoriu: „Mai merită să mergi la școală în România de azi
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]