35,112 matches
-
care l-ar face pe om asemenea unui Dumnezeu dispunătorul. Nu e aceasta ispita biblică a șarpelui, eritis sicut Dei?". Céline e și el un profet, mai propriu spus un "obsedat" (caz patologic!), care, medic fiind, a îndreptat datele observației concrete într-o direcție nebuloasă, în zona unor nori care slobozesc averse, a unor grohotișuri care se surpă zgomotos în avalanșe. "Neseriozitatea" sa (vaticinară!) ar trebui, tocmai ea, luată în serios: "Ideile lui Céline! Cum să le ia cineva cu adevărat
Pornind de la literatura franceză(II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14251_a_15576]
-
largi" și se poate discuta mult și bine pe marginea lor. Rezumativ: de ce ar trebui să fie critica o specie a teoreticului și să aibă reușite sau nereușite în acest sens? Teoria criticii se încheagă din însăși materia ei, din concretul literar asupra căruia ea se apleacă, și pe care aspiră să-l introducă într-o anumită structură. Despre acest proces a scris niște pagini admirabile Lucian Raicu. Totul depinde, însă, de viziunea creatoare a criticului, de felul în care el
Daniel Cristea-Enache by Ioana Scoruș () [Corola-journal/Journalistic/14225_a_15550]
-
începuturile "Caetelor de Dor", semnat de Constantin Amăriuței, și Literatura exilului și revistele ei de Virgil Ierunca. Primul autor pune accent pe evocare, pe efectele de perspectivă culese din chemarea timpului înapoi, pe deasupra oricărui orgoliu personal. Celălalt excelează prin enumerări concrete de interes bibliografic, prin lucidă apreciere valorică a situațiilor, numelor, orientărilor politice, culturale, literare, acumulări ce presupun o întreagă scenografie modernă a distanței. Potrivire strict informativă, stilizat lineară, asupra datelor vizând întregul spațiu al apariției revistei, 1951-1960, și nu doar
"Caete de Dor" by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14282_a_15607]
-
n-ar fi "prea vastă pentru a încăpea în cuvîntul Poetului" (natural, grafiat cu majusculă), se oglindesc în conștiința eseistului cu deplină înțelegere: "Explorarea e sistematică și meticuloasă. Poemele meteorologice-cosmice ale lui Perse abundă în înregistrări de elemente și fapte concrete. Un apetit enciclopedic sălășluiește în poetul care, voindu-se pe sine cosmic, nimic din ce e în cosmos nu-i e străin. Căci el nu urmărește în poemul său doar realul, de la viețuitoarele mării la uneltele oamenilor mării, ci și
Pornind de la literatura franceză(I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14280_a_15605]
-
și momente de tensiune, momente în care mi se pare că minutele explodează, că se poate întâmpla ceva groaznic cu mine, că îmi explodează mintea, conștiința, că pur și simplu înnebunesc, mai ales atunci când nu-mi mai găsesc o preocupare concretă. - Inventați evenimente la care participați? - Uneori. Trebuie să-mi găsesc în permanență o preocupare, să descopăr un gând asupra căruia să zăbovesc. Un eveniment cât de mic sau cine știe ce amintire asupra căreia simt nevoia să mă întorc. - De cele mai multe ori
Romul Munteanu: "Am ieșit din scenă ca un personaj mediocru." by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/14255_a_15580]
-
trebuie să fie în același timp botanist și grădinar; trebuie să ajungă la constituirea de tipuri abstracte și ideale de flori, dar numai pentru a îngriji cât mai bine viața capricioasă și uneori surprizătoare și nouă a florilor vii și concrete din grădina sa, trebuie să fie botanist, pentru a fi un grădinar mai bun". El a izbutit pe deplin. Un botanist mai bun și un grădinar al mai multor grădini. Iar una dintre grădinile pe care a cultivat-o cu
Eugen Coșeriu by Florina Nicolae () [Corola-journal/Journalistic/14292_a_15617]
-
american sau a celui occidental cu arta, cu artiștii și cu propria lui aspirație de a învinge efemeritatea. Aceste considerații ar continua să rămînă simple prezumții dacă ele nu ar începe timid să se sprijine pe fapte și pe acțiuni concrete în care actorii principali sînt chiar artiștii și oamenii de afaceri. Parcă anume spre a demonstra că proiectele abstracte pot căpăta forme determinate, un grup de artiști și un om de afaceri de-adevăratelea au găsit resurse materiale și morale
Un moment aniversar by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14983_a_16308]
-
această structură este și ea o noutate absolută prin faptul că proiectează prima instituție muzeală cu caracter privat din România. Așadar, cea de-a treia ediție nu mai este acum o simplă consecință a industriei de marmură, ci prima realizare concretă a proaspătului Muzeu de Artă Contemporană ,,Victor Florean". Acum, ca și în edițiile trecute, au fost invitați patru sculptori din țară, alături de care a lucrat, ca de obicei, și realizatorul nemijlocit al acestui simpozion, managerul lui artistic, dacă-l putem
Un moment aniversar by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14983_a_16308]
-
oscilează între creștinism și păgînism. Premisele sale psihologice sînt cele ale unui panism care trăiește jubilația contactului cu o natură purificatoare în sine, la un nivel senzorial sieși suficient. Creștinarea nu anulează această deschidere generos-elementară a ființei, această aviditate față de concretul aspirat prin toți porii, ci o pune sub semnul panteismului. Lumea fizică și lumea spirituală nu se despart dramatic, ci conviețuiesc în perspectiva unei consubstanțieri de factură monistă. Prezent în chiar substanța lirică aderentă la cosmos, celebratoare a acestuia (sublimul
Despre un Dumnezeu estet by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15000_a_16325]
-
numai bună de aruncat la gunoi. Abuzurile se explică, în primul rînd, prin calitatea inferioară a surselor și prin exploatarea lor stupidă. Cum să nu fie abuzive rapoartele înaintate conducerii PCR cînd, în multe cazuri, ele greșeau pînă și datele concrete ale biografiei unui scriitor ori numele instituțiilor la care lucrase, ca să nu mă refer la ce anume înțelegea raportorul din atitudinea acestor oameni. Adjectivele cele mai frecvente, prin care rapoartele defineau această atitudine, sînt dușmănos, în anii '50-'60, ostil
Securitatea și scriitorii transfugi by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15038_a_16363]
-
Purea) istorisesc și "întruchipează", trecerea de la distanța impusă de înstrăinare până la trăirea insuportabilă a eului se înfăptuiește la vedere, cu complicitatea spectatorului. Ceea ce în jurnalele de actualități se înscrie în seria faptelor abominabile, este individualizat de către artiști prin apropiere de concretul sensibil. Violența, lipsa de decență nu sunt ale piesei, ale regiei sau ale actorilor, ci ale vieții și ficțiunea scenică devine pură prin exorcizare, prin mărturisirea acestui rău. Spectacolul se desfășoară fluent și am admirat coeziunea micului grup de actrițe
Monoloagele vaginului de Eve Ensler by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/15053_a_16378]
-
polemic-viscerale și impresioniste, caracteristice presei nouăzeciste - critici în esență asimilate (prin incompetență, sterilitate, ori interes material) fenomenelor pe care le denunță. Ei reușesc performanța (rară, la noi) de a fi în mod real incisivi și de a impune o exprimare concretă și de relief, mai spectaculoasă poate în cazul unor sintagme-concept precum: "idei de plastilină", "democrația de dicționar explicativ", "mandatul stabil"ș. a. Autorii au dorit de altfel "să construiască o alternativă la automatismele comentariilor pe marginea politicii românești de după căderea comunismului
Democrația de dicționar by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15064_a_16389]
-
-i detecta valoarea, de la cine a început prețuirea lor literară. Prin urmare, Argumentul oferă evidența edițiilor și argumente pentru concepția care a stat la baza ediției din 2001. Cronologia, a vieții cât și a operei, impresionează prin subliniatul sentiment al concretului. Orice afirmație, orice observație, orice relație exprimă aprofundarea unui impresionant material investigat. Totul își găsește reflectare în documentul propriu-zis, de oriunde ar veni: arhive, cărți, ziare ale timpului cercetat, critica de specialitate a timpului actual. Corespunzând întrutotul normelor știute, Notele
Între verb și imagine by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15072_a_16397]
-
schimbare de paradigmă pe care o traversază atunci spațiul românesc se regăsește în schimbarea vestimentară, poate aspectul cel mai vizibil în epocă al trecerii de la modelul oriental la cel apusean. Tema cărții e în sine fascinantă și ea depășește datele concrete legate de vestimentația acelor vremuri. De altfel, sensul termenului de modă e tratat de autor într-o accepțiune mai largă. Nu doar îmbrăcămintea, tema celui de-al doilea capitol, ci și modul în care e aranjat interiorul casei boierești, felul
De la Stambul la Paris by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15066_a_16391]
-
nici o demonstrație, ci poate ar avea nevoie de un mandat. Unul dintre ei e chiar profesor universitar în Facultatea de Litere din București și dă note studenților pe criterii de sonoritate românească a numelor de familie. Nimeni nu face nimic concret, asta e. Sînt însă în această listă și nume pe care dacă le ataci cu greu te mai scoli din mocirla oprobiului public. Dintre ele, Monica Lovinescu și Virgil Ierunca. Principala acuză adusă de Dan Petrescu este mistificarea trecutului prin
Publicistică fără nuanțe by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15083_a_16408]
-
și cel aproape idolatrizat de autor - domnitorul Constantin Brâncoveanu. Evident, Principatele se aflau "pe marginea prăpastiei" și "clasa politică" se zbătea să găsească o soluție crizei în plină desfășurare. Se înfruntau două viziuni - cea a "deschiderii către occident" prin acțiuni concrete și fără echivoc, aici remarcându-se Cantacuzinii și Dimitrie Cantemir, și cea conservatoare, care punea pe prim plan, prin manevre sofisticate și diplomație alambicată, menținerea stării de până atunci, maestrul fiind Brâncoveanu. Este de remarcat că din sfaturile lui Neagoe
Visul român by Manuela Tănăsescu () [Corola-journal/Journalistic/15089_a_16414]
-
că avea dreptate. Ceea ce s-a întîmplat zilele acestea la Cluj, faptul că am fost împreună, cu drag, atîția dintre cei ce l-am iubit și prețuit pe Vlad Mugur, felul în care Magda Stief a fost simțită și prelungirea concretă, pămînteană a lui Vlad, dincolo de artista rafinată modelată de regizor, grija și afecțiunea cu care toată lumea a fost primită și înconjurată, succesiunea aiuritoare a spectacolelor capodoperă ale Meșterului au transformat această săptămînă într-o minune care, iată, se mai poate
Loialitate by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15115_a_16440]
-
pomenim doar unele din pleiada de nume celebre ale vremii, alcătuiesc în paginile sale un adevărat whoîs who al intelectualității de la jumătatea secolului trecut. Din jurnalul întreg publicat sub titlul Radiații, doar Grădini și drumuri și însemnări caucaziene sunt pagini concrete de reflectare a participării la război (ceea ce, în haina filozofiei asupra raportului învinși-învingători, le-a asigurat marea popularitate și numeroasele reeditări). Simbolurile grădinii (concentrarea paradisului pe pământ, spațiu de meditație și salvare din vârtejul infernal al cotidianului, locus amoenus, loc
Lupta dintre neascundere și acundere by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15119_a_16444]
-
pe trama istoriei Irlandei interbelice și postbelice. Povestea nopții și Farul din Blackwater (publicate în 1996 și, respectiv, în 1999) explorează tema homosexualității. Povestea nopții a apărut de curînd la Editura Polirom, în traducerea și cu postfața mea. Relația lui concretă cu literatura irlandeză e vizibilă în antologia publicată de Penguin Books în 2001, Irish Literature. Selecția textelor, începînd cu Swift și terminînd cu Emma Donoghue, îi aparține, cum și "Introducerea", o sumă de intuiții critice și formulări memorabile. Sensibil și
Colm Tóibín - "Ca romancier, sînt captiv pe undeva, prin secolul al XIX-lea" by Magda Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15139_a_16464]
-
cele peste două sute de lucrări, realizate, în majoritatea lor, în tehnici mixte, Ilie Boca desfășoară o impresionantă acțiune de cucerire a unui teritoriu cu o dublă identitate. Pe de o parte, el încearcă să pătrundă în ambianța fizică, în datele concrete ale locului, în fizionomia nemijlocită a acestuia, ceea ce îl apropie în mod cert de un anumit gen de peisagistică, în vreme ce, pe de altă parte, pictorul declanșează o adevărată campanie de cucerire în spațiul culturii, al reprezentării plastice, al limbajului propriu-zis
Un pictor homeric: Ilie Boca by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15117_a_16442]
-
de la mitologie la dialectică, cu implicarea "conștiinței istorice", a "imaginației" și "inteligenței" "critice", pentru ceea ce el numește "obiect de biografie". Toate evocările împletite cu analize ale acestui câmp de-a dreptul magnetic de idei sunt mijloace de referință prin regăsiri concrete ale lui Eugen Simion asupra raportului dintre document și artă, dintre document și anecdotă, dintre ficțiune și proba documentară, până a ajunge la vocea încărcată de îndemnuri a lui G. Călinescu însuși, orientându-l pe mai tânărul său confrate în
"Nimic fictiv" by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15155_a_16480]
-
mai sînt puse să alcătuiască o poveste decorativă și artificială, ci sînt lăsate în enumerație, inventariate oarecum ludic, gratuit. Aceeași fantastică răbdare se vede și în foarte consistentul capitol despre Caragiale și Creangă. Există un fel de absență a întîlnirii concrete dintre cei doi, deși se poate deduce că au luat parte la petreceri comune, că s-au întîlnit la Junimea. Oricum, o misterioasă și tulburătoare tăcere între ei și absența oricăror categorisiri reciproce. În schimb, foarte multe asemănări și deosebiri
O monografie spectaculoasă by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15169_a_16494]
-
care ar trebui să mediteze în primul rând, jurnaliștii înșiși. Strategiile limbajului din presă (de cele mai multe ori străvezii, puerile și facile) sunt "vânate" și disecate cu meticulozitate de Rodica Zafiu. Astfel, retorica titlurilor, narativizarea și ficționalizarea senzaționalului (mergând până la exemple concrete, cum este cazul violului), literaturizarea articolelor de ziar (naratorul și timpul ficțiunii), stilistica dialogului cu cititorii, clișeele figurilor semantice (de remarcat fragmentele dedicate preluării în presă a unor expresii eminesciene și caragialene), prelucrarea zvonurilor, precum și scurtele analize dedicate cronicii, interviului
Romanul limbii actuale by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/15188_a_16513]
-
Marina Constantinescu Cînd citești textele lui Eugène Ionesco, nu neapărat piesele lui, simți un disconfort. La început concret, fizic: scaunul devine, brusc, incomod, pe birou sînt prea multe sau, dimpotrivă, prea puține lucruri, creionul pentru notițe este prea ascuțit sau prea bont, canapeaua, nouă, își scoate arcurile în relief să te înghiontească. Mintea intră în conflict cu eul
Sala tronului by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15179_a_16504]
-
explora. * Nu-mi place stanislavskianismul ca estetică, nu-mi plac spectacolele lui, dar îmi place felul lui de a gândi teatrul, nu ca pe o artă, ci ca pe un meșteșug al artei. * Punctul de plecare nu poate fi decât concretul. Să pornim de aici, dinspre cunoscut spre necunoscut. Adevărul nu poate fi decât concret. Să nu ne înșelăm, însă: concret nu înseamnă neapărat realist. * Dacă vorbim de pedagogie, trebuie să știm cui se adresează ea. Aceasta explică de ce prima chestiune
Radu Penciulescu - O confesiune by Delia Voicu () [Corola-journal/Journalistic/15202_a_16527]