166 matches
-
opera aperta", performanțe de stil alert, subversiv, deconstrucție și demontare a ideilor primite de-a gata, proteism iconografic și imaginar, monografie a unei obsesii, îndrăgostire și desvrăjire, scene de erotism hard și tandrețe, amor cât cuprinde, de la adorație biblică la concupiscență zoo, toate acestea oferă Esterházy în rețeta sa narativă, euro-americană și maghiară totodată, provocatoare fără să fie pur comercială, confesiv-colocvială, rod al unor experiențe la persoana întâi (autorul avea pe-atunci 45 de ani). Naratorul este totuși un sentimental cu
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
stare să contureze dinamica psihologică a trăsăturilor. Performant aproape la fiecare pagină, ca să nu mai vorbim de climatul hipersenzitiv în care personajele se bucură de prezumția noastră de credibilitate (coborâre în abisal sau în bolgiile vampirizării sau acuplării prin grila concupiscenței voyeuriste), Petru Cimpoeșu aduce în arena romanului post-proustian insolitul concept de prezent etern, prin deposedarea violentă de improvizațiile trecutului și de impostura viitorului. Un prezent cu copertele rupte, anonim ca o carte fără coperte. Doar el poate mântui omenirea de
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
din Submarinul erotic). S-ar putea spune, fără greș, că adorația este un primum movens al textului erotic brumarian. Indiferent de retorica și atitudinea dominantă (de la ingenuitatea reală sau jucată la nerușinarea fără perdea, de la misticismul cel mai profund la concupiscența cea mai vulgară), bărbatul este un adorator desăvârșit, neclintit de nicio revelație întoarsă. Baladele și idilele, rondelurile, sonetele și cântecele naive ale lui Brumaru nu devin niciodată madrigaluri răsturnate. Dimpotrivă: ceea ce funcționează, în cazul adoratorului perpetuu deghizat uneori în faun
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
lui Emil Brumaru într-o categorie aparte a eroticii mistice. Analizând, bunăoară, câteva sonete din Infernala comedie, Bogdan Crețu a avansat chiar ideea că autorul acestui gen de poeme este un mistic camuflat: "Carnalul nu este aici simplă eboșă de concupiscență animalică (chiar dacă e, de bună seamă, ca la orice om normal, și asta), ci un soi de credință care impune o adevărată religie a simțurilor. Lexicul semnalează că avem de a face cu un psalm laicizat, în care iubita este
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
căzut în derizoriu, deși nelipsit de un anume pitoresc. Martorei unui asemenea spectacol al decăderii totale precum cel oferit acestei priviri critice în chiar primul text din Ultima patrie îi sunt la fel de stridente ca întotdeauna mizeria și falsitatea, inconștiența și concupiscența ce îi "violează" sistematic atât ziua, cât și... bunul simț: "după-masă încep violurile asupra ei:/ "lume-eeee, lu-meeee, soro lu-meeee!!"/ cântă Nino, cerșetorul, scormonind în lada/ de gunoi (iar copiii/ "nii-i-noo,/ nii-i-noo/ nii-i-noo!" îi suflă în ceafă);/ "aoleo, aoleo!" făcu insul
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
olfactive indelebile: "O putea vedea întreagă pe Christina și nici o tresărire a feței sale de ceară nu-i scăpa. Mirosul de violete se răspândise acum în toată odaia". Scena erotică subsecventă, de voyeurism consumat în penumbră, nu este lipsită de concupiscență otrăvită: Christina "[s]e ridică în picioare și-și desprinse gulerul de mătase. Gâtul îi apăru strălucitor de alb, catifelat, fraged. Bustul ei se contura acum involt și biruitor pe fundalul palid al peretelui. Erau sâni de fecioară, tari și
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
pretențioasă, de seră, cu un aspect care trimite numaidecât la anatomia genitală, printr-o apropiere voită de corporal, menită să sublinieze lumea deghizată vegetal a instinctualității. Din cochilia albă a florii iese pistilul galben, floarea este asociată cu o asumată concupiscență sexualității feminine, ilustrând metonimic actul sexual. Pictate pe un fundal nedefinit de verde, florile par lipsite de lujeri și alături de trupul femeii luminează tabloul. Plăcerea rezidă în acest contact sau în iminența acestui contact în care floarea nu mai joacă
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
haloul de vizibilitate în care intră și dansatoarea. Ca și von Stück, Vermont a plasat brățările la nivelul încheieturii brațului și umărului fetei. Extazul constituie un numitor comun al Salomeelor lui von Stück și Vermont, oferind excitantul atracției inavuabile, al concupiscenței travestite coregrafic. Cum tabloul intitulat Sfântul Ioan Botezătorul este reprodus la o scară foarte mică în numărul 5-6, din 1900, al revistei Ileana, fiind anterior picturii lui von Stück, este exclusă o influență directă a viziunii acestuia în tratarea temei
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
gradul zero reunit în jurul unei teme-titlu federatoare ("umanitatea"). Putem vorbi de o închidere a unui proces prescriptiv, închidere pe care nu o regăsim, de pildă, în prezentarea operei complete a lui Freud: "Wunsch: dorință, gust, năzuință, chef, foame, atracție, urare, concupiscență, dorire, voință etc.". În (10), prezentarea cărții Studii sociologice de Raymond Aron se deschide cu prezentarea "iată" care introduce diferitele părți ale cărții: "principalele articole scrise de Raymond Aron". Însă enumerarea (deschisă) reapare cînd se indică natura problemelor tratate. Concluzie
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
Materie, precum Eva. Nebuna casei* și Fecioara Nebună. Dăscăliță de eroare și falsitate**. Diavoliță de exorcizat. Cântec de sirenă. Ideea de a face idoli a stat la originea desfrâului", se spunea în mediile evreiești elenizate din secolul I. Tandemul aparență/concupiscență va persista, chiar în plin creștinism. Tertulian, cartaginezul care vedea în idolatrie "cea mai mare crimă a speciei omenești", mare luptător creștin împotriva imaginilor, va condamna insistent cochetăria feminină. Fard, pieptănătură, ruj de buze, parfum, rochie totul e controlat de
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
de lume care au inima și spiritul corupte de pasiuni dereglate, și de maxime de proastă calitate. De aceea nu există nimic mai pernicios decât Morala Poetică și Romanescă, pentru că nu reprezintă decât o îngrămădire de opinii false născute din concupiscență, și care nu sunt plăcute decât prin faptul că încurajează înclinațiile corupte ale cititorilor sau ale spectatorilor. (...) Iar dacă luăm în considerare toate Comediile și toate Romanele, nu vom găsi în ele nimic altceva decât pasiuni vicioase înfrumusețate și colorate
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
o altă pervertire a individului ce vrea să-și Înfrângă condiția printr-o alienare și mai sofisticată. O, Sfinte Antoane, nici un vis erotic nu se apropie fără să fiu alergat de bacante prin codri de pofte carnale, zornăind din solzii concupiscenței oarbe. Torturi ale iadului cărnii, lăsați-mi o clipă de răgaz, o singură clipă, ca să mă scutur de aburii visului obscen. (duminică) Azi e duminică. Ca de obicei, merg la cenaclul „Junimea“. Citește Octavian Stoica o proză parabolică, intitulată Pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
gând, de aceea, intelectul e asociat totdeauna cu un cadru boreal. Dacă ar fi așa, ar Însemna că indivizii nu cunosc voluptatea Împreunării corporale și că se iubesc numai În concepte. N-ar fi mai probabil că albul Înghețat cere concupiscența pasională pentru armonie și echilibru? (miercuri) Ninge vârtos afară și simt că lectura nu-mi mai procură nici o satisfacție. Îmi furnică ochii. Nici nu mai știu ce citesc; nu văd decât imaterialitatea albă ce se strecoară Între literă și sensul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
se lega numai de corpul meu; o mângâiere subtilă, Începând de pe ceafă și prelungindu-se difuz pe umeri, pe brațe, pe coapse, urmând apoi să se rotunjească pe pântec până a-mi crea o stare incipientă de senzualitate. Această stranie concupiscență În atingere cu apa am simțit-o și la mare; exista riscul să pierd controlul și să uit să mai ies la suprafață. Când țâșneam aproape sufocat, Înotam până pe plaja de nisip de pe insulă și acolo cădeam leșinat de efort
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
de ce trebuia să izbucnească În plâns? Dar dacă Într-adevăr mă Înșală? (azi) Citesc trei ore fără Întrerupere, transpir o transpirație nervoasă cu un miros dulce-acru; numai după act mai simt acest damf imund, lectura e deci o formă de concupiscență. L-am redescoperit pe Gib Mihăiescu; el divulgă acea senzualitate a actului de a scrie ce te consumă material ca și cum te-ar extenua o Îndelungă gimnastică sexuală. Plăcerea scrisului este superioară oricărei alte plăceri, se simte asta În rafinamentul feminin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
uneori că este Îndrăgostit, și nici, la capătul celălalt al spectrului feminin, cu prostituatele care Îl sâcâiau sistematic În Piccadilly, În primii ani petrecuți la Londra. Unul dintre avantajele anilor tot mai numeroși - poate singurul - era că lipsa Înnăscută a concupiscenței din viața lui era din ce În ce mai puțin interesantă pentru cei din jur. În cele din urmă, probabil presiunea constantă a activității sexuale și obsesiile sexuale din literatura franceză Îl Îndepărtară de Paris și Îl convinseră să se stabilească În Anglia. Flaubert
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
își are rădăcinile în dorința de putere, comună tuturor oamenilor, șșiț este astfel inseparabilă de însăși viața socială”6. Plecând de la o interpretare augustiniană a naturii decăzute a omului, Morgenthau sugera, citându-l pe Luther, că „nu poate fi biruită concupiscența” și, în consecință, că dorința arzătoare de putere, ubicuă condiției umane, trebuie recunoscută ca „sursa corupției și a păcatului care inserează și în cele mai bune intenții măcar un pic de rău și deci le murdărește”7. În cele din
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
în genere, reușește să scoată la lumină încrengături imprevizibile: afli că înclinația spre cabotinaj și bufonerie e legată, indirect, de păcatul desfrânării: dorința de a seduce, penajul arborat ca o nadă, gluma groasă și vorba deșucheată pregătesc terenul echivoc al concupiscenței. Îndărătul naturilor veșnic bombănitoare, atinse de insom nia spiritului critic, stă orgoliul, buna impresie despre sine. Meschinăria sufletească (pusilanimi tatea) e un aspect secundar al tristeții, al proastei dispoziții. Incapabil să se deschidă generos spre ceilalți, sufletul se contractă, erodat
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
Când observ autenticitatea sentimentelor Aiei, mă întreb cum de-am putut să am - în tinerețe - o trăire atât de superficială. M-am purtat deșănțat, conducându-mă doar după instinctele cele mai animalice. Ars amatoria nu-i decât un manual al concupiscenței carnale. Numai acum, datorită locului în care mă aflu și a simțămintelor acestora, simple, dar esențiale, pe care le încerc cu o uimire crescândă, am înțeles importanța de a trăi fiecare experiență, mai cu seamă de iubire, în toată profunzimea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
viețuitoarelor? Li s-au deschis ochii minții. Abia acum și-au cunoscut păcatul săvârșit. Unirea în duh a rațiunii și simțirii prin neascultare se dorea împlinită și material, biologic, precum în duh așa și în trup. Or, actul atracției fizice (concupiscența) i-a făcut să se rușineze și să se ascundă. Cei care fuseseră creați după chipul lui Dumnezeu, rațiune, simțire și voință liberă, căzând din ascultare, prin înșelăciune diavolească, vor purta pecetea păcatului și îl vor transmite tuturor urmașilor, alterând
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
Port-Royal, nu ne închipuim că în acel an curentul gîndirii literare și curentul religios jansenist s-au confundat. Știm foarte bine că Pascal nu l-a reconciliat pe domnul de Sacy cu Montaigne, că janseniștii n-au încetat să condamne concupiscența spiritului, că pentru ei Pascal era doar un instrument al lui Dumnezeu și erau mai interesați de miracolul produs de Sfîntul Spin în familia acestuia decît de activitatea lui de scriitor. Atunci cînd Sainte-Beuve trasează portretele celor veniți la mănăstirea
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
să se împreuneze cu muritoarele, în pofida Herei" (ibid, 36, 40). Astfel, Imnul homeric identifică în elanul sexual elementul de unitate a celor trei moduri de existență: animală, umană și divină. Pe de altă parte, subliniind caracterul ireductibil și irațional al concupiscenței, Imnul justifică aventurile amoroase ale lui Zeus (care vor fi de altfel repetate la nesfârșit de către zei, eroi și oameni). Este vorba, pe scurt, de o justificare religioasă a sexualității; căci, stârnite de Afrodita, chiar excesele și violențele sexuale trebuie
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
și care pleacă, la final, mândre și libere, acasă. Cât despre diferențele în standardul de viață, a libertății de mișcare și comunicare, a ofertei occidentale din magazine sau imensitatea mass- mediei aflată la îndemână, cu internet, filme, meciuri, telenovele, scandal, concupiscență sau informații de nevisat altă dată, nu merită, în egală măsură, de discutat. De unde atunci, totuși, această frică de dictatură? Păi e simplu: din apelul la consultarea plebiscitară, instrument la îndemână în regimurile autoritare sau nedemocratice, vor spune înțelepții și
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
de a doua zi, foamea de normalitate, teama de sine, de alteritate. Deviez? Dar hai să rămânem la Watteau în seara asta... Satir și nimfă adormită... Unele surse traduc Jupiter și Antiope. Din câte știu eu, Antiope a scăpat de concupiscența atotputernicului, căzând însă, după unele surse, în brațele lui Tezeu, devenind unica amazoană care să împartă, în mod oficial, patul cu un bărbat. Deci rămânem la varianta Nimfa adormită și satir, dar păstrăm în minte faptul că, sub carnația moale
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2204_a_3529]
-
pentru generozitatea actorului, ci pentru concurența în... audiență - a plecat, cu suita. Am rămas cei care aveam o pasiune identică - muzica rock - și multe diferențe. Băutura s-a amestecat cu ideile, țigările cu sentimentele, trecutul cu iluziile noastre despre el, concupiscențele cu momentele de glorie, credințele cu dubiile etc., etc. La ce te-ai aștepta de la niște oameni care încearcă să fenteze vremurile, întreținându-și fantasma că sunt altceva decât pământ, fum, vis? Nu știu cum a fost Florian Pittiș cel adevărat. Știu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2175_a_3500]