KorAP: Find »[drukola/base=condil & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...5 6 7 >

156 matches

Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848

laterale); - mica incizură dintre cei doi tuberculi; - ariile intercondiliene anterioară (area intercondylaris anterior) și posterioară (area intercondylaris posterior) pe care se inseră liaamentul încrucișat anterior, respectiv posterior al aenunchiului. 1. Capul peroneului 2. Vârful peroneului 3. Condilul lateral tibial 4. Condilul medial tibial 5. Tuberozitatea tibialâ anterioară 6. Marginea lateral-externă a tibiei 7. Fața medială a tibiei 8. Marginea lateral-internă a tibiei 9. Creasta tibiei 10. Fața laterală a tibiei 11. Fața laterală a peroneului 12. Marginea anterioară a peroneului 13

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
8. Marginea lateral-internă a tibiei 9. Creasta tibiei 10. Fața laterală a tibiei 11. Fața laterală a peroneului 12. Marginea anterioară a peroneului 13. Corpul peroneului 14. Marginea interosoasă a peroneului 15. Maleola externă peronieră 16. Maleola internă tibială Circumferința condililor este înaltă de aproximativ 2 cm find întreruptă posterior de aria intercondiliară posterioară. în partea laterală circumferința prezintă o mică fațetă articulară (facies articularis fibularis) pentru peroneu. în partea anterioară a circumferinței, între liniile de bifurcație ale marginii anterioare, se

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
fața concavă a bazei coccisului. Mijloacele de unire sunt reprezentate de liaamentele: sacrococciaiene (anterior, posterior superficial, posterior superficial, lateral). C. Articulațiile coloanei vertebrale cu craniul C. 1. Articulația atlanto-occipitală este o articulație bicondiliană formată între masele laterale ale atlasului și condilul occipital. Capsula articulară împreună cu membrana atlantooccipitală anterioară și posterioară reprezintă mijloacele de unire pentru această articulație. C. 2. Articulația atlanto-axoidiană mediană este o articulație trohoidăîntre vertebra axis și arcul anterior al vertebrei atlas. Capsula articulară împreună cu membrana tectoria, liaamentul cruciat

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
participante la articulație astfel: - anterior: deasupra fosei capului radial și a celei coronoidiene; - posterior: la periferia fosei olecraniene; - inferior și medial: marainea cavității siamoidiene; - inferior și lateral ajunae până la 5-6 mm sub capul radial. Capsula lasă în afară cei doi condili humerali: medial pentru inserția mușchilor epitrohleeni, iar lateral pentru cei epicondilieni. Stratul profund al capsulei articulare, sinoviala, acoperă fața anterioră a fosei coronoidiene și a celei radiale formând un fund de sac bilobat anterior. Posterior acoperă fosa olecraniană formând un

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
femuro-rotuliană, tibio-peronieră superioară (aceasta va fi descrisă în subcapitolul imediat următor). Suprafețele articulare aparțin epifizei inferioare a femurului, feței posterioare a rotulei, platoului tibial. La formarea articulației aenunchiului nu participă peroneul. Suprafețele articulare sunt: - epifiza inferioară femurală prin cei doi condili, despărțiți posterior de fosa intercondiliană. Cei doi condili femurali prezintă unele particularități anatomice (2, 11, 18): - axele anteroposterioare ale celor doi condili sunt diveraente posterior ceea ce face ca epifiza inferioară a femurului să fie mai voluminousă în partea posterioară; - privită

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
subcapitolul imediat următor). Suprafețele articulare aparțin epifizei inferioare a femurului, feței posterioare a rotulei, platoului tibial. La formarea articulației aenunchiului nu participă peroneul. Suprafețele articulare sunt: - epifiza inferioară femurală prin cei doi condili, despărțiți posterior de fosa intercondiliană. Cei doi condili femurali prezintă unele particularități anatomice (2, 11, 18): - axele anteroposterioare ale celor doi condili sunt diveraente posterior ceea ce face ca epifiza inferioară a femurului să fie mai voluminousă în partea posterioară; - privită din profil, epifiza inferioară a femurului prezintă o

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
platoului tibial. La formarea articulației aenunchiului nu participă peroneul. Suprafețele articulare sunt: - epifiza inferioară femurală prin cei doi condili, despărțiți posterior de fosa intercondiliană. Cei doi condili femurali prezintă unele particularități anatomice (2, 11, 18): - axele anteroposterioare ale celor doi condili sunt diveraente posterior ceea ce face ca epifiza inferioară a femurului să fie mai voluminousă în partea posterioară; - privită din profil, epifiza inferioară a femurului prezintă o curbă a fețelor articulare a condililor ce descrește proaresiv spre posterior ceea ce face ca

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
2, 11, 18): - axele anteroposterioare ale celor doi condili sunt diveraente posterior ceea ce face ca epifiza inferioară a femurului să fie mai voluminousă în partea posterioară; - privită din profil, epifiza inferioară a femurului prezintă o curbă a fețelor articulare a condililor ce descrește proaresiv spre posterior ceea ce face ca seamentul anterior al curburii să facă parte dintr-un semicerc cu raza de aproximativ 45 mm, pentru ca posterior să ajunaă la aproximativ 15 mm; - condilul medial este mai proeminent decât cel lateral

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
prezintă o curbă a fețelor articulare a condililor ce descrește proaresiv spre posterior ceea ce face ca seamentul anterior al curburii să facă parte dintr-un semicerc cu raza de aproximativ 45 mm, pentru ca posterior să ajunaă la aproximativ 15 mm; - condilul medial este mai proeminent decât cel lateral; - condilul medial este mai înaust și mai luna (aproximativ 10 mm) față de ce lateral (aproximativ 8 mm); - condilul medial se află într-un plan inferior față de condilul lateral ceea ce determină formarea unui unahi

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
ce descrește proaresiv spre posterior ceea ce face ca seamentul anterior al curburii să facă parte dintr-un semicerc cu raza de aproximativ 45 mm, pentru ca posterior să ajunaă la aproximativ 15 mm; - condilul medial este mai proeminent decât cel lateral; - condilul medial este mai înaust și mai luna (aproximativ 10 mm) față de ce lateral (aproximativ 8 mm); - condilul medial se află într-un plan inferior față de condilul lateral ceea ce determină formarea unui unahi obtuz deschis lateral de 170 -177? - aenu valaum

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
semicerc cu raza de aproximativ 45 mm, pentru ca posterior să ajunaă la aproximativ 15 mm; - condilul medial este mai proeminent decât cel lateral; - condilul medial este mai înaust și mai luna (aproximativ 10 mm) față de ce lateral (aproximativ 8 mm); - condilul medial se află într-un plan inferior față de condilul lateral ceea ce determină formarea unui unahi obtuz deschis lateral de 170 -177? - aenu valaum fizioloaic; - fața posterioară a rotulei este împărțită de o creastă în două suprafețe articulare, una laterală și

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
să ajunaă la aproximativ 15 mm; - condilul medial este mai proeminent decât cel lateral; - condilul medial este mai înaust și mai luna (aproximativ 10 mm) față de ce lateral (aproximativ 8 mm); - condilul medial se află într-un plan inferior față de condilul lateral ceea ce determină formarea unui unahi obtuz deschis lateral de 170 -177? - aenu valaum fizioloaic; - fața posterioară a rotulei este împărțită de o creastă în două suprafețe articulare, una laterală și alta medială acoperite de cartilaj articular; - epifiza superioară a

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
articulare, una laterală și alta medială acoperite de cartilaj articular; - epifiza superioară a tibiei prezintă suprafața superioară articulară cu cele două fose articulare - cavitățile alenoide- separate de eminență intercondiliană (spina tibiei). Cartilajul hialin ce acoperă suprafețele articulare este: - la nivelul condililor femurali de aproximativ 2-3 mm; - la nivelul platoului tibial mai subțire în partea perifierică a foselor articulare și mai aros în partea centrală(6-7 mm) ceea ce atenuează presiunile ș traumatismele produse de mișcări. Pentru realizarea conaruenței articulare ce rezultă din

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
articulare ce rezultă din disproporția suprafețelor osoase la nivelul articulației aenunchiului sunt necesare meniscurile intraarticulare, formațiuni fibrocartilaainoase, unul lateral și altul medial, dezvoltate la periferia fiecărei fose articulare tibiale. Fiecare menisc în parte prezintă: - două fețe: una superioară ce corespunde condilului femural și alta inferioară plană, aplicată pe fosa articulară corespunzătoare; - o bază ce corespunde capsulei articulare de care aderă; - o crestă medială, subțire, întinsă spre centrul articulației la care însă nu ajunae; - două extremități, coarne, prin care meniscurile aderă de

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
transversalăliaamentul transvers al aenunchiului (2, 11, 12, 18, 20). Capsula articulară se inseră superior la nivelul femurului iar inferior pe tibie, prezentând anterior un orificiu pentru rotulă. Traiectul de inserție este foarte sinuos: pornind de la fața trohleară se continuă pe condilii și epicondilii femurali pe care-i lasă extracapsular, la fosa intercondiliană. La acest nivel capsula se întrerupe și fuzionează cu liaamentele încrucișate. Pe tibie inserția se realizează la 2-4 mm de cartilajul articular. Capsula articulară este foarte rezistentă și care

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
lia. popliteum arcuatum), - colaterale tibial (lia. collaterale tibiale) și fibular (lia. collaterale fibulare), - încrucișate antero-extern și postero-intern (lia. cruciata aenus). ARTICULAȚIILE GAMBEI 1. Articulația tibio-fibulară superioară (articulatio tibiofibularis) Suprafețele articulare sunt: -fața articulară a capului peroneului, -fața articulară peronieră de pe condilul lateral al tibiei; ambele prezintă cartilaj hialin. Mijloacele de unire: - capsula articulară este mai arosă anterior, - liaamentele sunt dispuse între tibie și peroneu: - anterior la nivelul capului peroneului, solid, - posterior. 2. Membrana interosoasă (membrana interossea) Membrana interosoasă a aambei este

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
din nervul radial. FASCIA BRAȚULUI (fascia brachii) Fascia brațului este localizată sub piele, are formă cilindrică acoperind musculatura brațului în întregime. Proximal continuă fasciile mușchilor marele pectoral, infraspinos, deltoid și cu cea axilară. Distal se inseră la nivelul celor doi condili humerali precum și pe olecran, de unde se continuă în jos cu fascia antebrahială. Raporturi: - superficial cu: venele cefalică și bazilică, ramurile senzitive ale nervilor radial, cutanat brahial, axilar; - intern cu planurile musculare. Din fascia brahială se desprind două septuri conjunctive care

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
pe bazin, - flexor al gambei pe coaps\, - adductor și slab rotator intern al gambei. Inervația din nervul tibial. MUȘCHIUL SEMIMEMBRANOS (m. semimembranousus) Originea pe tuberozitatea ischiatic\. Inserția terminal\ se realizeaz\ prin 3 fascicule fibroase: - unul direct pe fața posterioar\ a condilului medial al tibiei; - altul recurent, orientat în sus și lateral, realizând ligamentul popliteu oblic al articulației genunchiului; - al treilea, orizontal, trece dinapoi înainte și se termin\ pe partea anterioar\ a condilului medial al tibiei. Acțiunea: - extensor al coapsei faț\ de

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
3 fascicule fibroase: - unul direct pe fața posterioar\ a condilului medial al tibiei; - altul recurent, orientat în sus și lateral, realizând ligamentul popliteu oblic al articulației genunchiului; - al treilea, orizontal, trece dinapoi înainte și se termin\ pe partea anterioar\ a condilului medial al tibiei. Acțiunea: - extensor al coapsei faț\ de bazin, - flexor al articulației genunchiului, - adductor și slab rotator intern al gambei. Musculatura gambei este grupată asimetric în jurul celor două oase ale gambei astfel încât fața medială și marginea anterioară a tibiei

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
cu: mușchiul lung și scurt peronier; - loja posterioară dispusă pe două planuri: unul superficial (tricepsul sural, plantarul subțire), altul profund (tibialul posterior, flexorul lung al halucelui, flexorul lung al degetelor, popliteul). MUȘCHII REGIUNII ANTERIOARE MU ȘCHIUL TIBIAL ANTERIOR Originea pe: - condilul lateral al tibiei, - fața laterală a tibiei, - membrana interosoasă a gambei, - fața profundă a fasciei crurale. Inserția terminală: - la nivelul primului os cuneiform, - pe baza primul metatarsian. Acțiunea: - flexor dorsal al piciorului, - supinator și adductor al piciorului sau pronator și

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
a Il-a a halucelui. Acțiunea: - extensor al falangelor halucelui, - flexia dorsală a piciorului, - slab pronator-abductor al piciorului. Inervația din nervul peronier profund. MUȘCHIUL EXTENSOR LUNG AL DEGETELOR (m. extensor digitorum longus) Origine: - marginea anterioară, fața medială și capul peroneului, - condilul lateral tibial, - membrana interosoasă a gambei, - fascia crurală. Corpul muscular se termină printr-un tendon, are se împarte în 4 ramuri acoperite de o singură teacă sinovială. Acestea coboară spre degetele Il-V în vecinătatea cărora se trifurcă într-un

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
septurile intermusculare. Inserția terminală este pe tuberozitatea metatarsianului V. Acțiunea: - flexor plantar, - pronator și abductor al piciorului. Inervația este dată de peronierul superficial. MU {CHII REGIUNII POSTERIOARE - PLANUL SUPERFICIAL MUȘCHIUL GASTROCNEMIAN (m.gastrocnemius) Originea este pe: - porțiunea medială (capul medial) condilul femural medial, - porțiunea laterală (capul lateral) condilul femural lateral. MUȘCHIUL SOLEAR (m. solear) Originea este pe fa]a posterioară și superioară a peroneului și tibiei. Inser]ia terminală se găsește pe tendonul comun Achilian la nivelul calcaneului. Mușchii planului superficial

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
metatarsianului V. Acțiunea: - flexor plantar, - pronator și abductor al piciorului. Inervația este dată de peronierul superficial. MU {CHII REGIUNII POSTERIOARE - PLANUL SUPERFICIAL MUȘCHIUL GASTROCNEMIAN (m.gastrocnemius) Originea este pe: - porțiunea medială (capul medial) condilul femural medial, - porțiunea laterală (capul lateral) condilul femural lateral. MUȘCHIUL SOLEAR (m. solear) Originea este pe fa]a posterioară și superioară a peroneului și tibiei. Inser]ia terminală se găsește pe tendonul comun Achilian la nivelul calcaneului. Mușchii planului superficial formează împreună mușchiul triceps sural. Ac]iunea

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
tricepsului sural: - stabilizator al articulației talo-crurale, - flexor al gambei față de coapsă, - rotație internă/externă a gambei în funcție de care dintre fasciculele musculare ale gastrocnemianului intră în acțiune. Inervația provine din nervul tibial. PLANUL PROFUND MUȘCHIUL POPLITEU (m. popliteus) Originea este pe condilul lateral al femurului. Inserția terminală se găsește pe fața posterioară a tibiei. Acțiunea: MUȘCHIUL FLEXOR LUNG AL DEGETELOR (m. flexor digitorum longus) Originea este în 1/3 mijlocie a tibiei, sub linia solearului. Corpul mușchiului se împarte în 4 tendoane

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
porțiunea superficială și posterioară a fasciei mușchiului mare fesier, din aponevroza de inserție a mușchiului tensor al fasciei late, din fascia îngroșată a gluteului mijlociu. După formare tractul iliotibial urmează un traiect descendent, pe partea laterală a coapsei până la nivelul condilului lateral al tibiei. Tractul iliotibial are acțiune fundamentală atât în mers cât și în stațiunea bipedă. Din fascia lata se desprind teci pentru mușchii: croitor, gracilis, tensorul fasciei lata. De la nivelul feței profunde a lasciei lata se desprind septuri intermusculare

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]