488 matches
-
post-comuniste. În anul 2009, ea a fost invitată să scrie raportul național despre România, ca parte a unui proiect mai larg dezvoltat de Comisia Europeană prin intermediul Directoratului sau General pentru Justiție, Libertate și Securitate. În ultimele decenii, Lavinia Stan a conferențiat în Canada, Statele Unite, Hawaii, Anglia, Germania, Japonia, Danemarca, Irlanda, Belgia, Norvegia, Cipru, Italia, Polonia, Ungaria, Bulgaria și România, cercetarea sa fiind susținută financiar de granturi generoase obținute de la Social Sciences and Humanities Research Council of Canada, St. Francis Xavier University
Lavinia Stan () [Corola-website/Science/316913_a_318242]
-
doar 22 de ani, o căsătorie din timpul facultății, care i-a inspirat povestea din romanul "Pădurea norvegiană". A locuit în străinătate între 1991 și 1995, predând printre altele la unele universități americane. În prezent locuiește tot în Statele Unite, unde conferențiază adesea în fața unui public american, este îndrăgostit de maraton, a alergat într-o cursă de maraton în Grecia, și a scris o carte de memorii ale unui alegător de cursă lungă. Succesul romanului "Pădurea norvegiană" (ノルウェイの森 "Noruwei no mori", titlul
Haruki Murakami () [Corola-website/Science/297116_a_298445]
-
profesor la Universitatea de Muzică din Cluj. În anul 2000 devine șef al catedrei de pian de la Universitatea de Muzică din București. Este și Prorector de Onoare al Universității de Muzică București, din anul 2000. Ca profesor, susține masterclass-uri și conferențiază la Birmingham, Tokyo și Sorrento. Imediat după Revoluția din 1989, în perioada ianuarie-mai 1990, este numit director al Filarmonicii "George Enescu". În această calitate acționează pentru revenirea pe scena Ateneului a marilor artiști români din exil: Ileana Cotrubaș, Marina Krilovici
Dan Grigore () [Corola-website/Science/305531_a_306860]
-
returned. Probably an informer provoked suspicion. On account of this, he has decided to remain permanently in the West"". Se stabilește la Paris, alăturându-se diasporei românești de acolo. Îl regăsim din 1980 profesor emerit la Ruhr-Universität din Bochum. Concomitent conferențiază la Sorbona, unde reorganizează "Centre Roumain de Recherches", al cărui președinte devine, cu sprijinul lui Mircea Eliade și Emil Cioran. Ia din ce în ce mai des cuvântul la Europa Liberă. După revoluție se întoarce de mai multe ori în țară, pentru a sprijini
Cicerone Poghirc () [Corola-website/Science/307767_a_309096]
-
de referință printre tinerii doctoranzi și cercetătorii în domeniul geometriei diferențiale din România și din numeroase centre de cercetare din străinătate. A scris circa 180 de lucrări științifice în domeniul geometriei diferențiale și numeroase articole de popularizare a matematicii. A conferențiat la mai multe Universități de prestigiu din lume, în cadrul schimburilor științifice ale Universitații „Al. I. Cuza” și ale Facultății de Matematică. A fost profesor vizitator si a conferentiat la numeroase universităti din Europa: Jena, Padova, Sofia, Londra, Moscova, Debrecen, etc.
Gheorghe Gheorghiev () [Corola-website/Science/312970_a_314299]
-
conferință despre Richard Wagner („Lohengrin“, „Tristan și Isolde“). ( S. P.) l Dividendele exercițiului financiar 2002 cuvenite acționarilor SIF Banat-Crișana cu domiciliul în județul Timiș se vor distribui prin mandate poștale de luni, 16 iunie. ( C. V.) l Prof. Marius Terchilă va conferenția în limba română pe tema „Călătorie în lumea apelor Banatului“ joi, 5 iunie, de la ora 16, în sala festivă a Universității Populare din cadrul Casei „A. M. Guttenbrunn“. ( S. P.) l Din 10 iunie, abonații Romania Cable System din Arad vor
Agenda2003-22-03-16 () [Corola-journal/Journalistic/281071_a_282400]
-
de dosare pentru acordarea indemnizației pentru creșterea copilului până la vârsta de 2 ani (3 ani dacă este cu handicap), din care numai 53 nu au fost aprobate. ( T. T.) l Miercuri, 15 februarie, de la ora 15, prof. Franz Finta va conferenția în limba română, pentru membrii Universității Populare de la Casa „A. M. Guttenbrunn“, despre „Franz Lehar - un cunoscut compozitor de operete din Austria“. ( S. P.) l Recent, la nivelul Ministerului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale a fost constituit Fondul de garantare
Agenda2006-06-06-stiri () [Corola-journal/Journalistic/284733_a_286062]
-
de lectură era un dojo unde servitorii lui Hideyoshi puteau practica artele marțiale. Cu Takenaka Hanbei ca profesor, slujitorii ascultau prelegeri despre clasicii chinezi dimineața, iar după-amiază se întreceau între ei în tehnicile lăncii și ale spadei. După aceea, Hanbei conferenția despre preceptele militare ale lui Sun Tzu și Wu Chi, până noaptea târziu. Hanbei se devota cu zel educației tuturor tinerilor samurai, în scopul de a-i forma în disciplina artelor marțiale și a datinilor castelului; majoritatea vasalilor lui Hideyoshi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
-
cultivați. Ambianța românească nu crede însă în bibliotecă. În cel mai bun caz, ia rudimentara memorie școlară a unui Vadim Tudor drept „erudiție”. Sunt cu atât mai încântat să văd un ministru de Externe capabil - asemenea lui Răzvan Ungureanu - să conferențieze despre relațiile româno-ruse în prima jumătate a secolului al XIX-lea, să citeze cu naturalețe din Oscar Wilde, din Voltaire și din Psalmi, să ia premiul „Mihail Kogălniceanu” al Academiei Române pentru o lucrare istorică intitulată Convertire și integrare în societatea
[Corola-publishinghouse/Administrative/2017_a_3342]
-
se uită, cum e Marx cu Capitalul, ce e cu crizele capitalismului, de ce este musai ca acest capitalism să se Înece... Mie Îmi plăcea foarte mult Engels, care povestea foarte mult despre familia veche. - Era un fel de conferință? Fiecare conferenția despre ceva? - Da, discutam. Adică erau câțiva... Eu știam câte ceva În plus, că fusesem lector - și mai erau câțiva care știau poezii, spuneau la poezii că nu știai de unde dracu’ le mai scot... Pe urmă bancuri... - Vă aduceți aminte niște
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
moară de ceva! Până într-o zi când plimbîndu-mă singur prin oraș, văzui niște afișe lipite la intrarea Casei de cultură. Pe ele scria negru pe roșu că în ziua cutare prof, univ. Ion Micu (ajunsese între timp profesor) va conferenția despre (cu litere uriașe): Unele aspecte ale prelucrării folclorului în opera poetică a lui Ion Amăicălițului. Am rămas stupefiat, nu-mi venea să-mi cred ochilor. Multe seri ne distraserăm noi pe seama acestui troglodit care scria versuri neaoșiste elogiind, amenințîndu-ne
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
venise pesemne după ce, sau poate în timp ce scăpa de presiunea vezicii urinare, căci acum era foarte calm, crisparea îi dispăruse, ca și iritarea plictisită. Arăta așa cum îmi plăcuse odinioară, când avusese un ascendent asupra mea, pe care îl pierduse apoi o dată conferențiind despre "unele aspecte ale prelucrării folclorului în opera poetică a lui Ion Amăicăiițului" și apoi pierduse și ce mai rămăsese din el când se arătase "mirat" că ieșisem din închisoare. Gravitatea responsabilă cu care vorbea ca și la început nu
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
Mihai Eminescu (15 ianuarie 1850-1950)". Între măsurile prevăzute sînt: tipărirea unei broșuri ("150 pagini aproximativ") despre viața și opera poetului, elaborată de I. Vitner (??), o piesă de teatru Eminescu, avînd ca autor pe Camil Petrescu, etc. Printre cei care vor conferenția aflăm pe Eugen Jebeleanu (Eminescu, poet al poporului nostru), Paul Georgescu (Eminescu și critica burgheză), Ion Vitner (Temele patriotice și sociale în opera lui Eminescu), Miron Constantinescu (Valoarea universală și semnificația pentru R.P.R. a lui Eminescu) etc. O informație a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
germană contemporană, Psihologia înălțimilor și a adâncurilor. Cu unii dintre acești mari savanți a fost prieten apropiat, dar din partea celor mai mulți s-a bucurat ca specialist de asemenea apreciere încât a fost, după întoarcerea în țară invitat să predea și să conferențieze pretutindeni în lume, iar în momentele când s-a aflat la strâmtoare (îndepărtat de la catedră în 1947, și proaspăt ieșit din închisoare în 1964), i s-a oferit, grație reputației dobândite printre acești confrați, catedre de psihologie în universități din
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
-se cu căpitanul P. Gheorghiu, la Ploiești și la București. Temperament activ, s-a numărat printre inițiatoarele mișcării feministe la noi și a făcut parte din mai toate societățile culturale ale vremii (ceea ce a dat naștere la numeroase ironii). A conferențiat mult pe teme de educație și emancipare a femeii, în țară și peste hotare (Italia, Belgia, Franța, Suedia, Danemarca, Grecia). A reprezentat Societatea Presei Române la Congresul Orientaliștilor, desfășurat, sub președinția lui Angelo De Gubernatis, la Roma (1899), a organizat
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289730_a_291059]
-
640 de pagini numără corespondența, recent publicată în franceză, dintre Hannah Arendt și Gershom Scholem. Prima nu mai are nevoie de prezentare. Nici al doilea, pentru cunoscătorii raporturilor sale cu Mircea Eliade, cu ocazia unei invitații adresate românului de a conferenția în Israel și de la care a plecat articolul lui Norman Manea intitulat „Felix culpa”. Arendt este atee și prorasistă, analistă și jurnalistă politică. Scholem este un ”reacționar religios”, cum își spune el însuși, nu fără un dram de ironie. Divergențele
Corepondența dintre Arendt și Scholem () [Corola-journal/Journalistic/4063_a_5388]
-
ieși la pensie de la Institut și cui va preda Institutul pe care G. Călinescu l-a părăsit pentru totdeauna la 66 de ani neîmpliniți? La ce vârstă ies femeile la pensie? Cornelia Diaconu, născută în același an cu Zoe Dumitrescu, conferențiară fără nici un rând publicat, numită decan în 1980 în locul lui Ion Trăistaru, și prelungită apoi trei ani, nu trebuia să fie pensionată în 1977? Și ce legătură e între mine și Cornelia Diaconu? Activitatea noastră este egală pentru că am fost
O epistolă necunoscută a lui Al. Piru by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3055_a_4380]
-
mai 1992, p. 7, biobibliografia scrisă de Culianu în noiembrie 1990 în vederea angajării ca profesor asociat) la Divinity School. În 14 ianuarie 1989 participă la seminarul ' Utopia' organizat de Committee on Continuing Education, Univ. Chicago, iar pe 12 februarie 1989 conferențiază în Italia despre Orient și Occident (la Assisi) și despre istoria religiilor la Roma (13 februarie 1989). În 1990 ține două conferințe ca visiting professor la Chicago (pe 23 ianuarie și pe 9 februarie apoi în Italia, pe 9 aprilie
Ioan Petru Culianu () [Corola-website/Science/298281_a_299610]
-
i-a Întîlnit (fie și numai o dată, dar asupra cărora și-a lăsat adînc amprenta) i-ar sări În ajutor. Wakefield este și el un tip destul de ocupat. Este scriitor ambulant și conferențiar În aproape orice domeniu, inclusiv călătoriile. Deseori conferențiază În locuri despre care a scris deja, oferindu-le localnicilor perspectiva unui „outsider expert“ asupra lumii care le e familiară. Păstrîndu-și o naivitate emblematică, perorează despre orice: viață, bani, artă sau arhitectură. Pentru Wakefield, subiectele abordate nu sînt pur academice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
care-l sună să lase un mesaj, apoi scoate aparatul din buzunar și se uită să vadă cine a sunat. Zelda, cea mai bună fostă prietenă și agentul lui de turism. Zelda Îi face rezervările la avion cînd pleacă să conferențieze prin țară. O sună, dar Îi răspunde robotul. Ar trebui să plece către Midwest a doua zi după-amiază. CÎndva, Zelda și Wakefield se Întîlneau, cum spun ei. Uneori chiar ieșeau În oraș, dar de cele mai multe ori stăteau pitiți pe undeva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
de oameni și Îmi dau seama deodată că sînt gol pușcă, dar ceea ce e și mai ciudat, am... sîni. Așa că Îmi spun „sîni“, ca să alung neliniștea. Îi povestește lui Maggie de vremea În care l-a sunat cineva, cerîndu-i să conferențieze la Asociația Aspersoarealor de Incendiu din America. La Început, a crezut că era un fel de farsă. Desigur, a spus, o s-o fac pentru douăzeci și cinci de mii de dolari. A urmat o pauză. — Nu ne putem permite, a spus vocea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
ciudată. Ani la rînd ți-au citit articolele din National Cartographic, singura revistă pe care o primeau și te consideră un fel de zeu. CÎnd au auzit că vii la expoziție, mi-am dat seama că vor să te vadă conferențiind, dar nu vor să recunoască nici În ruptul capului că vor amîndoi același lucru. Dacă i-ai ruga personal... — O să mă mai gîndesc... Îl surprinde cu un sărut pe obraz, foarte din-lumea-veche. Dintr-odată, căldura mesajelor schimbate În ultimele luni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
oarecare a unui hotel de lux din Mandalay. Când am dat peste el acolo, s-a comportat ca și cum aș fi fost o prietenă dragă pe care nu o mai văzuse de o mie de ani. Mi-a spus „iubita noastră conferențiară de istoria artei“. Și apoi mi-a scris pe o hârtie numele unui restaurant despre care spunea că este „cel mai cel“. Apoi și-a lăsat palma umedă pe cotul meu, frecându-l ușor de parcă am fi fost amanți și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
război, asemenea inițiative suportă interpretări cu veleități eroizante. Numai că, în retorica de tip comunist, nici vorbă de așa ceva ! Numai propagandă și învățământ ideologic la comandă politică. Mazilu se angaja să pregătească „Partidul” (exact așa apare în documentul original), Tolontan „conferențiază” în continuare despre capitalism, iar muncitorul Braunstein (parcă nume predestinat !!) abordează tema marxismului. Realizarea unei gazete de perete intra în atribuțiile tovarășului Constatinescu, în timp ce alții se angajau să vândă cât mai multe exemplare ale ziarului „Scânteia”. În realitate, Fabrica Nicolina
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
preot suplinitor pe seama parohiei Ipatele, județul Vaslui, de unde este desărcinat la 1 februarie 1928. Este inclus În tabloul preoților nou hirotoniți pentru efectuarea slujbei „Liturghiei mai Înainte Sfințite” la Catedrala Episcopală În ziua de 5 aprilie 1928. Preotul Constantin Agape conferențiază la 28 aprilie 1928 despre Ce este biserica, În cadrul cercului cultural „Șcheia”, a cărui ședință s-a desfășurat În parohia Drăgușeni. Suferind de reumatism cardiac și internat În spitalul „Cantacuzino Pașcanu” din Iași, preotul Constantin Agapie va fi suplinit Începând
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]