37,875 matches
-
trecând prin Râșcani, Bălți, Orhei, s.a., cu multă trudă și oboseală. Dar și cu multă bucurie văzând în toate localitățile steaguri, eșarfe și însemne sărbătorești căci aceasta însemna și aniversarea entuziastă a unui an de la apariția mult așteptatei legi ce conferea statut oficial limbii, grafiei și însemnelor românești. Când am ajuns la Chișinău am intrat într-un ocean omenesc ce făcea neîncăpătoare marea Piață a Adunării Naționale din centrul orașului unde în noaptea precedentă încă se mai băteau dalele de piatră
CĂLĂTORIE ÎN INIMA UNEI SĂRBĂTORI de LUCIA OLARU NENATI în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 by http://confluente.ro/Lucia_olaru_nenati_calator_lucia_olaru_nenati_1377854141.html [Corola-blog/BlogPost/359959_a_361288]
-
cititor înrăit și un neobosit peregrin având deviza: „O clipă de răgaz două, trei pagini”. El a colindat țara, dar și meleaguri străine, contactând și având relații cu oameni din diverse categorii sociale și cu felurite îndeletniciri, fapt ce-i conferă o bogată cunoaștere și experiență de viață. Ca jurnalist, a fost redactor la „Jurnal de Târgoviște” (1993), „Legea lui Țepeș” (1994), „Jurnal de Dâmbovița” (1994-1996), „Realitatea Dâmbovițeană” (1996-1999). A mai colaborat sporadic la „România liberă”, „Oglinda”, „Libertatea”, „Litere”... Este fondator
„REVELAŢII” ŞI FRONDĂ de THEODOR CODREANU în ediţia nr. 936 din 24 iulie 2013 by http://confluente.ro/Theodor_codreanu_revelat_theodor_codreanu_1374673521.html [Corola-blog/BlogPost/345505_a_346834]
-
pasul într-acolo. Terminând clasa a VIII-a am plecat din brațele părinților la liceu, începând de acum a înțelege supliciile vieții printre străini. Pot însă spune, mulțumind bunului Dumnezeu că întotdeauna cântecul mi-a purtat noroc și mi-a conferit alinarea la răscrucile vieții, când mi-a fost mai greu. La nouăsprezece ani am intrat, prin concurs, la Orchestra populară „Plaiurile Bistriței”, dirijată de maestrul George Sârbu, căruia-i datorez mult din procesul formării mele ca interpretă de cântec popular
MARIA TĂTARU. CONVERSAŢIE CU DOMINANTELE MIRAREA ŞI SINCERITATEA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2094 din 24 septembrie 2016 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1474712642.html [Corola-blog/BlogPost/373892_a_375221]
-
redactorilor tv pentru aceasta, printre care lui Tudor Vornicu, Florentinei Satmari, lui Gheorghe Palton, Gheorghe Palcu, Ioan Rusu, Vasile Pohoață și Gelu Severin de la TvR și Radio. Tot în anul 1986 am obținut necesarul pe atunci atestat Tip A ce conferea dreptul de a cânta în afara țării. Despărțirea de George Sârbu a constituit o ruptură determinantă în ce te privește? După desființarea orchestrei și plecarea maestrului George Sârbu la București am rămas liber-profesionist, urmând să colaborez cu mai multe orchestre și
MARIA TĂTARU. CONVERSAŢIE CU DOMINANTELE MIRAREA ŞI SINCERITATEA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2094 din 24 septembrie 2016 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1474712642.html [Corola-blog/BlogPost/373892_a_375221]
-
mărturia cea duhovnicească despre trăirea în viața noastră a vieții lui Iisus Hristos, cea autentică. „Astfel înțeleasă, misiunea nu este reprezentată de un proiect grandios, asemeni unei caracatițe care cuprinde totul în sine - acesta este de dorit numai pentru a conferi unitate de plan și acțiune sistemului - ci de intervenția în micro, de îndeplinirea misiunii de păstor de suflete și a aceleia de următor al Mântuitorului, calitate pe care o are orice creștin botezat, nu numai clericul și nu numai cei
ORTODOXIA SI STATUL SUB REGIMUL TOTALITAR... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Ortodoxia_si_statul_sub_regimul_totalitar_.html [Corola-blog/BlogPost/356013_a_357342]
-
purtat e peste timp De Făt-Frumos chemat din mărginirea zării. Timp-spațiu străbătu 'mbracandu-le în nimb, Din Valea interzis-auzind glasul chemării. Pașii grăbiți se-ndreaptă tainic spre alte sfere, Cu mintea sprijinind marea boltă cerească . Scânteia din amurg ofrandă să-i confere Fecioarei, care vrea traseu-i să-nsoteasca. Astfel, scriind istorii cu micile destine Prinse în colivii, la zbor ele visează... Coloana-n infinit ce soarele-l susține Lumina și căldura-n adânc reverberează . Puncte materiale-n destine în mișcare, În demonstrații
DILEME de MARA EMERRALDI în ediţia nr. 1787 din 22 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/mara_emerraldi_1448182606.html [Corola-blog/BlogPost/382636_a_383965]
-
moartea este ceva natural, firesc, cu toții ajungem acolo și-i trecem pragul, știu asta! nu-i, cu siguranță, un capăt de lume, viața nu se oprește aici , moartea este un accident în univers, inobservabil, și da! o analizăm și-i conferim sensuri, ritualuri și datini, iar de la Miorița încoace, din adâncuri de timp, cântărim cât de senin, profund și tragic, precum Iisus!! își acceptă ciobanul moartea ... Ce prostii s-au mai spus despre el, întru discreditare, că poporul nu are spirit
DANCING QUEEN! de FLORICA PATAN în ediţia nr. 2245 din 22 februarie 2017 by http://confluente.ro/florica_patan_1487755294.html [Corola-blog/BlogPost/365665_a_366994]
-
cu treburi/ Pe la surori/ Și pe la frați ... Moto-urile fiecărui ciclu sunt inteligent alese, ele exprimând scurgerea timpului în picuri albaștri de suflet, alternanțele sisifice ale ciclurilor vieții, iminența sfârșitului dar și chemarea la judecată, spre dobândirea nemuririi. Rimele iscusite conferă arome clasice microdioramelor lirice de o frumusețe evidentă, iar acolo unde rima lipsește, se intuiește prin ritm și cantabilitate. Prin suplețea cuvântului, atent selectat, insinuând trăiri ce emană romantism, prin detaliile fin inserate în versul, prozodia și stilul alternativ al
NOI APARIŢII LITERARE LA EDITURA ARMONII CULTURALE de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Decembrie_2013_noi_aparitii_gheorghe_stroia_1387651582.html [Corola-blog/BlogPost/383145_a_384474]
-
apoi șeful administrației prezidențiale, director al Serviciului de Informații Externe, prim-viceministru și ambasador, este cel mai implicat istoric și erudit în administrația și politica națională, mult mai mult decât iluștrii săi înaintași, Nicolae Iorga sau Constantin C. Giurăscu, ceea ce-i conferă un plus de credibilitate și mai ales de informație surprinzătoare pentru specialiști și încă ... Citește mai mult Dr. Ioan Tapeș„În umbra marelui Hidalgo, condiția de a fi, din întâmplările unui istoric militar, 1978-1989, Epigoni ai marelui Hidalgo, principiul eliminării
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/viorel_roman/canal [Corola-blog/BlogPost/381575_a_382904]
-
apoi șeful administrației prezidențiale, director al Serviciului de Informații Externe, prim-viceministru și ambasador, este cel mai implicat istoric și erudit în administrația și politica națională, mult mai mult decât iluștrii săi înaintași, Nicolae Iorga sau Constantin C. Giurăscu, ceea ce-i conferă un plus de credibilitate și mai ales de informație surprinzătoare pentru specialiști și încă ... II. VIOREL ROMAN - NOUA SFÂNTĂ ALIANȚĂ!?, de Viorel Roman, publicat în Ediția nr. 2337 din 25 mai 2017. La Sainte-Alliance/Putin-Trump La Sainte-Alliance/Sfânta Alianță (Paris
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/viorel_roman/canal [Corola-blog/BlogPost/381575_a_382904]
-
zona euro și să își exprime opiniile în ceea ce privește planurile care vizează o mai strânsă integrare economică și politică. Mai mult decât atât, acestea vor fi primele alegeri desfășurate după intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona, în 2009, care a conferit o serie de noi competențe Parlamentului European. O noutate majoră introdusă de tratat este că, pentru prima dată, nominalizarea de către statele membre a președintelui Comisiei Europene care îi va succeda în funcție lui José Manuel Barroso, în toamna anului 2014
TABLETA DE WEEKEND (65): CURS SCURT DESPRE CORUPŢIE de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1241 din 25 mai 2014 by http://confluente.ro/Sergiu_gabureac_1401025507.html [Corola-blog/BlogPost/350558_a_351887]
-
de sănătate, care nu a fost emis, încă, de Casele de sănătate, probleme în dragoste s.a.m.d. În acest vacarm al străzii, zi de zi, există unii oameni de care ne lovim mereu, care sunt acolo pentru a ne conferi sentimentul de siguranță, pentru a veghea la liniștea noastră, a tuturor, tampon între lege și încălcarea ei - a legii. Uniformele. Uniforme, care, deși par a fi reci și impersonale, îmbracă oameni, înainte de orice. Oameni, care fie ei polițiști, polițiști locali
ÎNTRE DOUĂ PRAGURI, SECUNDA. DINCOLO… RESPECT! de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1872 din 15 februarie 2016 by http://confluente.ro//var/www/html/Home/Orizont/Meditatie/olguta_trifan_1455488389.html [Corola-blog/BlogPost/341327_a_342656]
-
undeva la umbră și să patruleze pedestru pentru a reuși să-și facă o mai bună imagine de ansamblu asupra zonei. Liniștea pădurii din dreapta lacului și veselia de lângă gratare și de la malul lacului erau într-un puternic contrast, dar le conferea agenților o stare de bine, fiind mulțumiți de faptul că totul părea a fi în ordine. Nimic nu prevestea ce avea să se întâmple. Totuși, ceva îi atrage atenția unuia din agenți. În depărtare, undeva pe la mijlocul lacului, acolo unde adâncimea
ÎNTRE DOUĂ PRAGURI, SECUNDA. DINCOLO… RESPECT! de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1872 din 15 februarie 2016 by http://confluente.ro//var/www/html/Home/Orizont/Meditatie/olguta_trifan_1455488389.html [Corola-blog/BlogPost/341327_a_342656]
-
multe ori imperios necesari, acești « Anonimous », sunt cei care, ajung primii la fața locului, pot reprezenta Secunda între Două praguri ori pot să-și piardă Secunda apărându-vă integritatea, dar au nevoie, în primul rând, din partea Legislativului să li se confere Respect. Olguța Luncașu Trifan Referință Bibliografică: ÎNTRE DOUĂ PRAGURI, SECUNDA. DINCOLO... RESPECT! / Olguța Trifan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1872, Anul VI, 15 februarie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Olguța Trifan : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
ÎNTRE DOUĂ PRAGURI, SECUNDA. DINCOLO… RESPECT! de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1872 din 15 februarie 2016 by http://confluente.ro//var/www/html/Home/Orizont/Meditatie/olguta_trifan_1455488389.html [Corola-blog/BlogPost/341327_a_342656]
-
de securitatea grupului. La elefanți conducerea supremă a grupului este exercitată de femele. În condițiile grele de vânătoare, mai ales dacă vânatul este puternic sau agil, devin necesare asocieri ocazionale, pentru o partidă de vânătoare. Această asociere, numită și înhăitare, conferă o emulație specială, individul devenind mai insensibil la elementele de securitate individuală. Lupul, ca și câinele, nu atacă omul. Dar după înhăitare devin foarte periculoși. Din nefericire înhăitarea este specifică și omului civilizat, în special în „adunări electorale”. Omul înhăitat
ÎNTRE DUMNEZEU ŞI NATURĂ 6 de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1213 din 27 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Emil_wagner_1398593448.html [Corola-blog/BlogPost/347974_a_349303]
-
măsluirea voturilor este făcută în fel și chip. După expresie stalinistă: nu era important cine votează sau cu cine se votează ci, important era cine numără voturile. 19 noiembrie anul 1946 înseamnă pentru țară un dezastruos proces electoral care a conferit legitimitate (fie ea și șubredă) noului regim instituit. În noile condiții era clar că forma de guvernământ va fi schimbată și în urma unui șantaj regele este nevoit să abdice și să părăsească țara. Rețeta sovietică este aplicată României pas cu
CATEVA REFERINTE DESPRE CREDINTA SI SPIRITUALITATE IN UNIVERSUL CONCENTRATIONAR COMUNIST de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 14 din 14 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Cateva_referinte_despre_credinta_si_spiritualitate_in_universul_concentrationar_comunist.html [Corola-blog/BlogPost/344934_a_346263]
-
acasă dar torționar neîntrecut la servici. Cea mai mare forță a Securității și totodată cel mai mare succes al ei au constituit-o informatorii, privită din acest unghi Securitatea era un monstru cu nenumărați ochi și nenumărate membre care îi confereau ubicuitate. În 5 martie anul 1946 premierul britanic Churchill făcea o declarație prin care recunoștea intrarea sub sfera de influență sovietică a estului Europei, declarația a fost considerată ca începutul războiului rece. Dar occidentul fusese conștient încă din anul ’44
CATEVA REFERINTE DESPRE CREDINTA SI SPIRITUALITATE IN UNIVERSUL CONCENTRATIONAR COMUNIST de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 14 din 14 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Cateva_referinte_despre_credinta_si_spiritualitate_in_universul_concentrationar_comunist.html [Corola-blog/BlogPost/344934_a_346263]
-
Dulce ești Doamne, în suferințele pe care ni le îngădui! Fă-mă Doamne, bun! Bun, ca un Om!” (Pr. Dimitrie Bejan, Vifornița cea mare, vol. III, Ed. Credința Strămoșească, sine loco, sine anno, pp. 124-125) Mărturisirea credinței în Învierea Domnului conferă deținutului o stare harică, unică, în care toate constrângerile fizice la care e supus se dizolvă, lăsând loc acelei păci duhovnicești, capabilă să metamorfozeze cele mai sumbre circumstanțe. Fie ca preț plătit din liberă voie pentru păstrarea demnității, fie ca
CATEVA REFERINTE DESPRE CREDINTA SI SPIRITUALITATE IN UNIVERSUL CONCENTRATIONAR COMUNIST de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 14 din 14 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Cateva_referinte_despre_credinta_si_spiritualitate_in_universul_concentrationar_comunist.html [Corola-blog/BlogPost/344934_a_346263]
-
chiar dacă te ucid; întreaga cohortă de mizerii (foamea, frigul, promiscuitatea fizică) sunt percepute ca rețetă ascetică; în locul urii pe care regimul o cultivă cu asiduitate se naște iubirea, înțelegerea, toleranța; suferința - scară spre ceruri - devine generatoare de sfințenie. Pe lângă rezistența conferită de trăirea religioasă, arta și cultura au costituit puncte de rezistență ale celor aflați în universul carceral. Una dintre frecventele manifestări ale creației artistice în spațiul concentraționar în genere și în regimurile comuniste cu precădere, a fost poezia. Preferința pentru
CATEVA REFERINTE DESPRE CREDINTA SI SPIRITUALITATE IN UNIVERSUL CONCENTRATIONAR COMUNIST de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 14 din 14 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Cateva_referinte_despre_credinta_si_spiritualitate_in_universul_concentrationar_comunist.html [Corola-blog/BlogPost/344934_a_346263]
-
Moldova. Cetatea săsească Bistrița se supune lui Petru Rareș și plătește tribut 1000 de florini domnului moldovean. Secuii recunosc imediat puterea lui Petru Rareș și i se supun. Mai mult, Ioan Zapolya în urma trataivelor de la Lipova din mai 1529 îi conferă noi posesiuni ardelene lui Petru Rareș: Ungurașul cu 34 de sate, orașul Bisatrița cu 50 de sate și Valea Roddnei cu 23 de sate. Petru Rareș devine unul dintre cei mai puternici feudali din Ardeal. După ce asediază puternic cetatea Brașov
DOMNITORUL MOLDOVEAN PETRU RAREȘ A ÎNCERCAT PRIMA DATĂ SĂ UNEASCĂ ȚĂRILE ROMÂNE, STUDIU DE DR.IONUȚ ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1803 din 08 decembrie 2015 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1449591099.html [Corola-blog/BlogPost/342634_a_343963]
-
spirituală o vom întâlni la mulți autori creștini din Biserica primară. Origen a fost primul care a folosit imaginea aceasta ca simbol al progresului spiritual , dar el rămâne foarte departe de realizarea Sfântului Ioan Scărarul. De fapt, această imagine îi conferă cărții atât trăsături specifice cât și unitate. În cazul Sfântului Ioan, imaginea Scării nu trebuie luată figurativ sau literal, ci dinamic: mai întâi trebuie să ne aflăm noi înșine pe prima treaptă a Scării, și abia apoi vom putea accede
PARTEA A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_teologie_si_viata_spirituala_partea_a_ii_a_.html [Corola-blog/BlogPost/356197_a_357526]
-
conștient de caracterul tainic al ascensiunii spre Dumnezeu, pentru a se mulțumi să dea un program atât de accesibil la prima citire - care să dea iluzia că se poate cuprinde necuprinsul. Într-un fel, el „amestecă deliberat cărțile“, pentru a conferi înțelegere doar acelora cărora experiența le-a dat deja o oarecare lumină, și pentru a respecta diversitatea apropierilor.” Pentru Lawrence nu este improbabil ca Sfântul Ioan Scărarul să-și fi structurat deliberat opera conform unui principiu structural întreit: o Scară
PARTEA A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_teologie_si_viata_spirituala_partea_a_ii_a_.html [Corola-blog/BlogPost/356197_a_357526]
-
bluzon din piele bleumarin, ținuta altor milioane de oameni din tot orașul sau chiar din toată țara. Numai un privitor avizat ar fi putut observa calitatea deosebită a materialului, precum și croiala impecabilă. Hainele păreau croite la comandă: erau lejere și confereau o totală libertate de mișcare celui care le purta. Omul se numea Costas Matei Eusebio - Ca la Balzac, în „Père Goriot”, autorul este atent la detalii: Casa era pătrată; linia arhitectonică aducea aminte de curentul “cubist”, mult cultivat în arhitectura
CRONICA MARGINEANU SERBAN de IOAN LILĂ în ediţia nr. 285 din 12 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Cronica_margineanu_serban.html [Corola-blog/BlogPost/356244_a_357573]
-
care se poate odihni universul”; „Sensibilitatea este acea finețe a sufletului care ne face artiști într-o lume fără culoare, fără sunet și fără cuvânt”. O cugetare sau un aforism adevărat este acela în care te regăsești și îți poate conferi un prilej de meditație asupra condiției tale de om muritor și râvnitor la nemurire. Este uimitor cum, la antipodul unui cuvânt există altul care poate răsturna situația și permite a vedea lucrurile din unghiul opus: „Teama este scara ce trebuie
CUGETĂRILE TINEREI ÎNŢELEPTE CĂTRE LUME de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2224 din 01 februarie 2017 by http://confluente.ro/cezarina_adamescu_1485938820.html [Corola-blog/BlogPost/374679_a_376008]
-
în persoana Părintelui Benedict Ghiuș; precum și Părinții Dumitru Stăniloae și Constantin Galeriu) era nu doar un mare trăitor, dar și un om deosebit de cult, care a făcut studii în Franța, care a citit foarte mult - nu numai teologie - ceea ce-i conferea printre monahi o faimă de om erudit. Mi s-a întâmplat și mie să am de câteva ori în viață prilejul să asist la întâlniri din acestea, "de gradul zero"duhovnicesc, cu mari și vestiți părinți duhovnicești, cum ar fi
DESPRE PARINTELE BENEDICT GHIUŞ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 by http://confluente.ro/Despre_parintele_benedict_ghius_.html [Corola-blog/BlogPost/366838_a_368167]