48,192 matches
-
lui era unanim cunoscută (și respectată) datorită prezenței sale insistente la emisiunile culturale ale televiziunii, ori de cîte ori se dezbăteau teme de interes cum ar fi ce e frumosul (s.a.) sau rolul artei în societatea socialistă, în lumina ultimei conferințe a partidului consacrată întăririi și dezvoltării (s.a.) etc. Colegii invidioși, precum și adversarii de idei alungați de la catedre în diverse etape de evoluție a subiectului tendințe contradictorii în estetica burgheză (s.a.) se străduiau zadarnic să-i demaște oportunismul nețărmurit, lipsa de
Femeile anilor '60 by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14135_a_15460]
-
este " Desenul Alfabetulului viu pentru oameni mici și oameni bătrâni al lui N.N. Tonitza". - Domnule Brezianu, cum era viața culturală între cele două războaie? - Efervescentă, plină pe toate tărâmurile cu oameni de bună credință, cinstiți și de ispravă. Se țineau conferințe la Fundația Regele Carol - care acuma pe nedrept se numește doar Fundația Națională, suveranul fiind exoflisit de propria lui ctitorie: placa de pe frontispiciu distrusă în timpul războiului, a fost refăcută din marmură roșie, dar a "devenit" doar "națională’ fără să mai
Barbu Brezianu: by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/14113_a_15438]
-
Barbu Cioculescu La Geneva a luat de curând sfârșit o conferință internațională dedicată celor fără de urmă dispăruți - în conflagrații (războaie civile, atentate, masacre etc.), nenumărați se pare și de pe toate meridianele globului. Dispăruți? Oricine citește comunicate află că într-un naufragiu, bunăoară, au pierit unsprezece pasageri și sunt dați dispăruți încă
De disparitione baronorum by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/14160_a_15485]
-
Polonia, Ungaria, Albania. Mai bine de două sute de cadre universitare din România și țările menționate vor fi prezente la manifestare, alături de sute de studenți și profesori ieșeni. Prevăzut a avea loc între 26 și 29 martie, forumul este structurat în conferințe pe diversele teme de actualitate ce privesc francofonia. Manifestarea va debuta miercuri, 26 martie 2003, orele 17.45, în aula Eminescu a Universității „Al.I. Cuza", prin deschiderea forumului în prezența autorităților locale și sub patronajul Ministerului Educației și Cercetării
Iași: capitala francofoniei () [Corola-journal/Journalistic/14185_a_15510]
-
va debuta miercuri, 26 martie 2003, orele 17.45, în aula Eminescu a Universității „Al.I. Cuza", prin deschiderea forumului în prezența autorităților locale și sub patronajul Ministerului Educației și Cercetării din România. Prima zi se va încheia printr-o conferință ce evidențiază rolul și strategia Agenției Universitare Francofone, prin relevarea Noilor instrumente AUF pentru cooperarea multilaterală și Departamentelor universitare de franceză în AUF. Ziua a doua va antama o temă de mare actualitate: Cooperarea și armonizarea europeană. Vorbitori precum Sorin
Iași: capitala francofoniei () [Corola-journal/Journalistic/14185_a_15510]
-
a diplomelor va fi evocată de vorbitori străini și români: Patrick Benard, consilier al ministrului Agriculturii și expert PHARE, sau Ioan Pânzaru, vice-rector al Universității din București. Regionalizarea, noțiune importantă în terminologia și strategia Uniunii Europene, va fi analizată în conferința Poli de excelență regionali, un concept pentru viitor, ca tendință favorabilă în promovarea eficace a francofoniei. Tema va fi susținută de Roger Manière, director general ECO în cadrul AUF, Jean Béneteau, Director al Institutului Francofoniei pentru administrare și gestiune din Sofia
Iași: capitala francofoniei () [Corola-journal/Journalistic/14185_a_15510]
-
A doua temă abordată în cadrul forumului vizează Întreprinderea și Universitatea și urmărește punerea în valoare a dimensiunii economice a francofoniei, cu asocierea întreprinderilor franceze și franco-române din România. Mai precis, vor fi analizate debușeurile prefesionale ale filierelor din învățământ. Ultima conferință tratează o problematică extrem de actuală și de mare interes: De la exodul inteligenței la mobilitățile transfrontaliere. În ultima zi a forumului se vor organiza ateliere simultane. Paralel cu organizarea forumului se va desfășura un „Spațiu de informare" asupra întreprinderilor franco-române, cu
Iași: capitala francofoniei () [Corola-journal/Journalistic/14185_a_15510]
-
Elena Zottoviceanu Conferința de presă de lansare a Festivalului și Concursului Internațional "George Enescu", ediția a XVI-a, a prezentat un stadiu de pregătire mult mai avansat decât eram obișnuiți din alți ani. Programul, aproape în întregime definitivat, concentrează în câteva zile (12-24
Perspectivele unui festival by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/14205_a_15530]
-
dorit să vin dintr-un oraș minier, cu apucături grosolane și convingeri primite de la un unchi ateu și bețiv, rușinea familiei. Mi-am dorit să traversez America într-un tren sigilat, singurul alb pe care negrii îl vor accepta la conferința de pace. Mi-am dorit să particip la cocteiluri purtând o mitralieră. Mi-am dorit să-i spun unei vechi prietene, care e oripilată de metodele mele, că revoluțiile nu sunt niște mese festive, că nu poți alege ce-ți
LEONARD COHEN by Liviu Bleoca () [Corola-journal/Journalistic/14261_a_15586]
-
ale lui Ion Negoițescu de după plecarea lui în Germania, dar și scrisoarea către Goma din 1977, multe nereluate de autor în cărțile publicate în România după 1990. În fine, un număr unic pe 2001 cuprinde, prefațate de dl Neagu Djuvara, conferințe, dialoguri, mese rotunde, scrisori publicate în revista d-lui Solacolu în decursul anilor referitoare la teme istorice: 23 august, Yalta, procesul Antonescu, rolul Regelui Mihai între 1944 și 1947 etc. Cît se poate de binevenite aceste lucruri pe care patina
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15058_a_16383]
-
bună dreptate, că acesta este primul document de limbă română vorbită pe care-l avem. Horea a rostit cuvîntul său în românește (deși știa și germana, și maghiara). Traducător i-a fost, tot un mason, din Bucovina. Notarul german al conferinței Lojei a reprodus cuvîntul cum l-a auzit, literă cu literă, fonetic, așadar fără să-l înțeleagă. Nu știm dacă istoricii au căzut de acord asupra acestui encomium la adresa lui Iosif al II-lea, căci ăsta este cuvîntul lui Horea, și
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15037_a_16362]
-
pe ecranul-tablou al rușinii, un element coborît parcă din Casa Poporului, o ramă imensă în care se vede kitsch-ul și indolența, o formă concepută în spectacol de scenograful Dragoș Buhagiar, un "cadru"care strînge fondul problemei; fotografiile și textul conferinței arhitectului Neculai, secvențe cu orașul din 1847, 1935, 1977, 1989 pînă astăzi, cînd imaginile mișcate nasc un mic film documentar. Aș zice alcătuit puțin previzibil sau la prima mînă - apar exact zonele bătătorite: Gara de Nord, Oborul, Casa Poporului. Aici interesant este
Orașul de nicăieri by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15075_a_16400]
-
întîi o mărturisire care o să vă înspăimînte: urăsc Bucureștii!... Astăzi. Dar să vă liniștesc îndată referindu-mă la un concept al psihanaliștilor: e vorba de dragoste-ură, sau cum zic franțuzii, de ciudă din dragoste (dépit amoureux)", scrie Neagu Djuvara în Conferința publicată în Secolul 20. Cam același concept definește în spectacolul său Dabija. Pentru că este un creator al cetății. Și pentru că îi pasă. București nicăieri. Un spectacol de Marcel Iureș, Octavian Nicolai, Alexandru Dabija, pe texte de Tudor Arghezi și Horia-Roman
Orașul de nicăieri by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15075_a_16400]
-
mai variat decît cele din seria veche. Am semnala, înainte de orice, generosul spațiu acordat cărților (de toate felurile) care apar, cu alte cuvinte actualității imediate. Din numărul pe care-l avem sub ochi, lucrul cel mai remarcabil este textul unei conferințe pe care dl H.-R. Patapievici a ținut-o la Institutul de Arhitectură din București în anul 2000. Titlul? Despre cultura generală. Ideea de pornire este că dacă odinioară cultura generală era considerată exact ceea ce era, astăzi ea este cultura
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15100_a_16425]
-
această știre. Să ne reamintim însă că, de fiecare dată cînd mass-media l-au luat la ochi, el a ieșit în prim plan pentru a da contra-lovituri de un tip sau altul. De fiecare dată a lucrat în "exclusivitate", evitînd conferințele de presă. Postul de televiziune unde el a aceeptat să apară a fost Antena 1. Adică același post de televiziune care a anunțat primul că SOV a suferit un accident. Mă îndoiesc de asemenea că un corespondent al acestui post
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15100_a_16425]
-
la lume. Evident, ce plutește în aer își face drum și intră în proză, dar legătura mea cu cititorul posibil e mult mai apropiată decît la oricine altcineva care s-a afundat în teorie. Dacă ar trebui să țin o conferință despre postmodernism, aș avea probleme, n-aș ști de unde să încep și n-aș putea vorbi mai mult de două secunde. M.T.: Ori de cîte ori se vorbește despre Irlanda și literatura irlandeză sînt menționate nume importante. De exemplu, nu
Colm Tóibín - "Ca romancier, sînt captiv pe undeva, prin secolul al XIX-lea" by Magda Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15139_a_16464]
-
Lângă atâtea nume românești de prestigiu ale secolului al XX-lea, impuse În varii domenii de activitate - științifică și culturală -, recunoscute și peste oceane, cel al lui Mircea Eliade (centenarul nașterii, În 2007) a stârnit multe controverse, dezbateri, colocvii, simpozioane, conferințe. Faptul că În tinerețea lui a fost simpatizant al mișcării legionare, având și câteva ieșiri pro domo În presa vremii (Între ianuarie 1937 - februarie 1938), biografia lui a fost răsucită, despletită și răstălmăcită politic, chiar din timpul vieții savantului (pe când
Din Canada, spre Mircea Eliade. In: Editura Destine Literare by Alexandru Cetățeanu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_320]
-
păgân, conceptul de homo religiosus este fundamental pentru știința religiilor”. O afirmație mărturisitoare pe deplin privind trei termeni- naționalism, legionar și antisemitism -, intrați În referințele sale biografice, identificăm În Jurnal, la data de 9 mai 1969. Este vorba despre o conferință a lui Mircea Eliade, ținută la Universitatea La Plata, În Argentina, la cererea unui codeținut de la Închisoarea din Miercurea Ciuc (Dumitru Găzdaru). Cităm (apud Francisc Ion Dworschak): „Găzdaru, ca și ceilalți români din Argentina, a rămas ce fusese: un naționalist intransigent
Din Canada, spre Mircea Eliade. In: Editura Destine Literare by Alexandru Cetățeanu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_320]
-
G. Călinescu, s-ar cuveni să aplicăm - În final - o parafă pentru a da putere de circulație textului reperat. Dar, pentru Dumnezeu!, cum pot proceda astfel când medicul Francisc Ion Dworschak a Întors informațiile avute ( În texte, documente, cărți, articole, conferințe, dezbateri, colocvii) pe toate fețele, Internetul devenindu-i bun și fidel prieten? Nutresc gândul că avântul ce și l-a luat după 2000 la Începutul cercetării a crescut măsurabil cu profunzimea vocației redescoperite În postura istoricului, a diplomatului de carieră
Din Canada, spre Mircea Eliade. In: Editura Destine Literare by Alexandru Cetățeanu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_320]
-
din bibliotecă, vei primi bani să cumperi altele noi."" Ancheta va continua și în numerele următoare ale Ziarului de Duminică. Ministerul și manualele În revista 22 (nr. 21) este publicată discuția de la G.D.S. pe tema Crizei manualelor, cu ocazia unei conferințe de presă la care a participat și dna Ecaterina Andronescu, ministrul școlii. Problemele sînt de acum cunoscute ca să mai fie nevoie de o reluare în detaliu: intervenția M.E.C. pe piața liberă a manualelor; refuzul M.E.C. de a semna lista de
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15163_a_16488]
-
se lansează fără probe în acuzații și luînd în calcul și întrebarea lui Cornel Nistorescu din Evenimentul zilei despre eventualele temeri ale ministrului Pașcu, ne-am fi așteptat ca ministrul însuși să fi dat un răspuns clar editorialiștilor la proxima conferință de presă la care a luat parte. Or dl Pașcu a preferat un "no comment" oficial, după care a admis că s-a făcut o glumă cu ziariștii. Cum Cronicarul nu cunoaște mecanismul potrivit căruia se fac asemenea glume cu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15207_a_16532]
-
acum în urechi. La "răscruci", cobora și schimba șina cu o tijă de fier. Dacă-i făceai semn, te lua și din mers. Patriarhal mijloc de transport! Patriarhală lume! (N.M.) Posteritate kitsch Am citit în Cotidianul o relatare despre o conferință de presă de la Teatrul Național din București. Cu ce prilej s-a organizat conferința de presă? Cu prilejul premierei unei piese a d-lui Mircea Radu Iacoban. Dl Mircea Radu Iacoban este, ne amintim, un emerit dramaturg al Epocii de
Actualitatea by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/15249_a_16574]
-
Dacă-i făceai semn, te lua și din mers. Patriarhal mijloc de transport! Patriarhală lume! (N.M.) Posteritate kitsch Am citit în Cotidianul o relatare despre o conferință de presă de la Teatrul Național din București. Cu ce prilej s-a organizat conferința de presă? Cu prilejul premierei unei piese a d-lui Mircea Radu Iacoban. Dl Mircea Radu Iacoban este, ne amintim, un emerit dramaturg al Epocii de Aur, nejucat totuși, în Epocă, la Teatrul Național din București. Reparația a venit acum
Actualitatea by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/15249_a_16574]
-
acum, sub directoratul luminat al d-lui Dinu Săraru, când distinsului dramaturg i s-a pus în scenă piesa Biroul informații eterne. O piesă "admirabil scrisă, o piesă a zilelor noastre", cum aflăm că "s-a spus" (de către cine?) la conferința de presă de la Teatrul Național. Că ar fi "admirabil scrisă" piesa d-lui Iacoban noi nu putem confirma, căci nu am citi- t-o și nu am văzut spectacolul. Poate îl vom vedea. Altceva însă ne preocupă. La aceeași conferință
Actualitatea by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/15249_a_16574]
-
conferința de presă de la Teatrul Național. Că ar fi "admirabil scrisă" piesa d-lui Iacoban noi nu putem confirma, căci nu am citi- t-o și nu am văzut spectacolul. Poate îl vom vedea. Altceva însă ne preocupă. La aceeași conferință de presă dl M.R. Iacoban a fost întrebat "dacă va scrie o piesă despre Nichita Stănescu", iar domnia-sa a răspuns sibilinic: "O piesă despre versurile lui Nichita Stănescu nu m-aș încumeta să scriu". Ce să înțelegem? Că despre
Actualitatea by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/15249_a_16574]