864 matches
-
Gara C.F.R. „Căsătoria este primul pas, iar pensionarea este al doilea pas spre moarte!” O frază recitată patetic de profesorul său de română de la liceul Hasdeu, într-o discuție avută după ora de curs, când, neașteptat, „Bătrânul” i s-a confesat așa cum niciodată nu o mai făcuse în fața „celui mai bun elev al său”. Dacă școlarul de atunci a înregistrat-o ca pe „orice comunicare”, azi îl urmărește și îl „agresează”. Numai cât își amintește, și o simte căzând ca o
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
ton mai exigent decât mi-aș fi dorit. Și nu neapărat exigent cât sincer. Asta a făcut-o, probabil, pe autoare să îmi pună în față o continuare. Nu prea mare ca dimensiuni și în siajul precedentei. Mi s-a confesat chiar că procesul de gestație a fost mult mai lung și că a încercat să lase manuscrisul la „fezandat” pentru obiectivitate mult mai mult decât în alte dăți. Semn bun, am gândit și am intrat în miezul lecturii. Se pare
Clipe fragile by Mihaela Alexa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100966_a_102258]
-
cântați fără măiestrie, cântați, împliniți-vă destinul, în timp ce oalele celor mai înțelepți, ascunzători urâte de simț comun, de gândaci murdari, greieri muți, sărbătoresc abil nocturn. Răsună aceste oale de ecoul cântecului vidului. Acesta este ghidul pentru educația geniului, s-a confesat don Avito. * L-au anunțat pe don Fulgencio că îl caută Carrascal; iese filosoful în galoși, pune o mână pe umărul lui don Avito și exclamă: Pace și știință! prietene Avito... ce bine pe aici!... Dumneata mereu atât de mărinimos
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
îmi încarc bateriile pe un șantier de construcții...Voi relua studiile. Și cine era colega cu picioare lungi? -Cred c-o știi.Alma Hosu.S-a măritat cu procurorul.Evenimentul m-a marcat.Beau... -Acum e rândul meu să mă confesez.Mi-am dorit un copil.Să-l cresc departe de părinții mei. Poate par romantică.Poate că acționez straniu. O mașină îi orbi cu farurile,apoi se pierdu în noapte.Strada le aparținea. -Când l-am cunoscut pe Jan,eram
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
că inima i-o luase la galop. Respiră adânc și începu să citească prima scrisoare. * Petre, Petre, dragule, iubitule! Încerc să-ți vorbesc "în scris", pare ciudat, dar mi-am zis că asta poate fi o cale de a mă confesa, de a împărtăși, dacă nu ție sau altora, foii imaculate de hârtie, câte ceva din preaplinul sentimentelor ce m-au copleșit și mă bântuie de când te-am cunoscut. Ai fost prima mea dragoste și unica până acum. Când ne-am întâlnit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
lui Carmen. Pentru cât timp va mai rămâne la Bucura, până se va întoarce iarăși pentru iarnă la București, dorea să-și petreacă timpul doar cu el, cu gândurile lui. "Simt din nou dorința de a scrie, de a mă confesa, de a mă mărturisi, așa cum am făcut-o și altă dată. Mă întreb de ce nu merg la un preot, dacă vreau să mă mărturisesc? Am înlăturat ideea. Nu cred că pot. Acolo se spun păcatele, ori eu vreau să am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
care întreaga presă din România a speculat că ar fi iubitul ei. Pentru a pune capăt speculațiilor, "zâna" a vorbit despre relația pe care o are cu Tuncay Ozturk. Invitată la petrecerea uneia reviste din România, Andreea Marin s-a confesat reporterilor de la Acasă TV. Ea a explicat care este adevărul despre relația pe care o are cu Tuncay Ozturk, medicul fizioterapeut de origine turcă, cu 12 ani mai tânăr decât ea. Andreea Marin, în ipostaze tandre cu medicul turc "Nu
Ce spune Andreea Marin despre relația cu medicul turc by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/72237_a_73562]
-
a nebuloasei sale șeherezade spitalicești alternează cu povestea reîntâlnirii estivale dintre Ana-Maria și rudimentarul Nori, cel mai bun prieten de la cea mai fragedă vârstă. Nici unii, nici alții dintre expansivii vorbitori nu par să aibă o reală plăcere de a se confesa. Obligat de asistenta medicală, Paul își detaliază o parte din viață și devine aproape dependent de această întârziere narativă a morții. Forțat de vizitatoarea neașteptată, Nori aruncă doar din când în când câte un bruion de poveste. Unde se desparte
Cumințenia pământului by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8835_a_10160]
-
impactul dur cu viața, cu aspectul acesteia de hazard, de "roată a norocului", cu semne "albe ca ochii destinului", ce "se oprește cu scrîșnet de iad vlăguit", are, în economia psihică a producției în chestiune, un rol salutar. Poetul se confesează astfel: "Doamne cît de trist am fost aseară / literele mele au luat-o razna prin ploaie /m-a salvat în cele din urmă credeți-mă / amintirea unei vieți trăite de mult" (Șambelan la curtea coniacului). Obsedat de cîștigul umil ce
Retrospectivă Petre Stoica by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8863_a_10188]
-
cămașă, pantaloni, fața, mâinile, părul. Adjectivele, atributele, nuanțele, tot ce era culoare, se uită... Maniile, redute ale bătrânilor, concentrându-și atenția în jurul micilor lor acțiuni automatizate; altfel, dacă nu s-ar deroba, eschiva, ar înnebuni; alții, pentru că nu s-au confesat ca unui duhovnic... Când se vorbește prea mult de morală, ceva nu-i în regulă, prezis. "Un epicureean al oribilului", Cioran. Există plăceri... care produc senzația... de numit... însoțită de surâsul mască, ce întârzie pe figura omului, mai mult decât
Fraze regăsite... by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/8889_a_10214]
-
cămașă, pantaloni, fața, mâinile, părul. Adjectivele, atributele, nuanțele, tot ce era culoare, se uită... Maniile, redute ale bătrânilor, concentrându-și atenția în jurul micilor lor acțiuni automatizate; altfel, dacă nu s-ar deroba, eschiva, ar înnebuni; alții, pentru că nu s-au confesat ca unui duhovnic... Când se vorbește prea mult de morală, ceva nu-i în regulă, prezis. "Un epicureean al oribilului", Cioran. Există plăceri... care produc senzația... de numit... însoțită de surâsul mască, ce întârzie pe figura omului, mai mult decât
Fraze regăsite... by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/8889_a_10214]
-
înclinat spre confidențe. Deși trăiam în aceeași cameră și nu ne despărțeau decât trei ani, nu ne împărtășeam secrete. Ne certam regulat, dar vorbeam puțin. Anii care s-au scurs nu l-au făcut mai vorbăreț. Nu știu dacă se confesează acum soției lui, Eleni. Voiam să cred, când am plecat spre Lille, că această călătorie era o paranteză în istoria mea. Nu mă gândeam c-aș putea trăi fără tine. E-adevărat că n-aveam decât șaptesprezece ani. Aris, la
Vasilis Alexakis - Te voi uita în fiecare zi by Elena Lazăr () [Corola-journal/Journalistic/9804_a_11129]
-
apărare. Irene pare în stare de orice pentru a junge bona acestei familii, în primul rînd o împinge pe scări pe fosta guvernantă, Gina, după ce-i cîștigase încrederea, pentru ca apoi femeia paralizată să devină unica persoană căreia Irene i se confesează. Toate actele sale par să justifice un singur scop, jefuirea familiei, însă oportunitatea care i se ivește de a prăda casa de valori a familiei este ratată deliberat. Tornatore urmărește sistemul de relații prin care Irene își reflectă o identitate
Necunoscutele lui Tornatore by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9038_a_10363]
-
a dezamorsa pericolele, a pune în paranteză patetismele. Pentru d-sa universul se reduce la decorativ, la suprafețele-i euforizante, prinse într-un balet al gratuității. în copilărie (dar întreaga-i viziune n-are oare o tentă regresiv-infantilă?), ni se confesează poetul, mergea la farmacie "nu ca să cumpăr alifii sau hapuri, dar pentru că mă fermecau nenumăratele-i sertare de palisandru sau de mahon, cu litere negre în chenar oval, tot negru, scrise pe plăci de alb email, - ce-mi evocau inscripțiile
Dureroasa caligrafie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9052_a_10377]
-
pensionat și se simte marginalizat și înfrânt. Singura șansă care îi mai rămâne este să joace demn și cinstit în funcția de președinte al Uniunii Scriitorilor și așa va proceda. Dan Deșliu și Dorin Tudoran, pregătiți de disidență, i se confesează și îi fac reproșuri: G. Macovescu nu este deloc alarmat. Dimpotrivă, crede într-un comunism cu față umană: "Comunism înseamnă umanism și nu ură și distrugere fizică și spirituală a omului. Cei ce cred altfel nu au înțeles comunismul sau
Un comunist onest by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9273_a_10598]
-
redusă la clipa revelației. * Din punctul de vedere al psihanalizei, suntem cu toții bolnavi, portavoci ale unei pepiniere de mizerii pe care adâncul din noi le produce fără încetare, clătinând schema coerenței noastre fragile. Dinaintea șarlatanului cu diplomă nu ne mai confesăm păcatele, ci porcăriile pe care nu am fost în stare să le facem, pe care le-am evitat din lașitate, din neputință, și nicidecum pentru că am fi fost grijulii cu ceilalți. Culpabilitățile noastre nu mai poartă contragreutatea iertării sau a
Singurătatea lui Adam: despre neîmplinire şi alte regrete by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1325_a_2713]
-
se arătase în vis. Capitanul străjerilor de la acel pod îl zărește pe când trudea fără nicio șansă de izbândă și se interesează ce face: omul îi destăinuie viziunea sa, iar căpitanul izbucnește în râs, mirat de credulitatea străinului și i se confesează la rândul său: "Oho, și eu, dacă m-aș fi luat după visele mele, ar fi trebuit să pornesc spre Cracovia, acolo, în casa unui om pe nume V., dacă aș căuta, aș găsi ascunsă după sobă o comoară. Dar
"Zile și nopți de literatură" la Neptun Scurt preambul by Gabriel Chifu () [Corola-journal/Journalistic/9576_a_10901]
-
avut-am norocul, în două reprize, ca opurile-mi, cîte n-au fost, să hurduce puternic schelăriile viețuirii pițuline". Cu acestea am atins platoul actual al personalității în chestiune. Fără a slăbi o clipă ironia în care concede a se confesa, spre deosebire de alți ironiști ce au grijă a-și acoperi cu vălul acesteia propria figură, se declară a fi nu numai, plonjînd aparent în deriziune, un "ca (dav)ru didactic ubuniversitar", ci și un "auctor" ce-și determină, la următorul mod
Magister Casvaneus by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9565_a_10890]
-
poți să le inviți În Rahova, un telefon mobil, ca să fii găsit ușor...”. La astea se adaugă un Ford Mondeo, trei ședințe de bodybuilding pe săptămână, două de saună și Întreținerea unui dog german („mie nu-mi plac câinii...”, se confesează Carlos, „...da asta face impresie la gagici...”). Spre deosebire de Mihai, Carlos nu se simte complexat de felul În care trăiește: „Când câștigi atât de mult, nu te mai Întreabă nimeni cu ce te ocupi. Toți prietenii mă invidiază, toți ar vrea
Fetele nopţii : povestiri de viaţă by Daniela Mirela David () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1167_a_1953]
-
care am dedus că s-a tuns de curând și că așa țâfnos reacționa de fiecare dată când nu-i convenea ceva. Apoi, cu o voce din care rezulta că răbdase destul ca fraiera mitocăniile celor doi, ni s-a confesat, acum că rămăsesem noi între noi, doar români de-ai noștri: „Iete-ai dracu nesimțiți! Și mai erau și unguri!“. Ce ia un om cu el în caz de exod (adică atunci când pleacă la pescuit) - acte și bani - spray & briceag
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
de bucovinean osândit la o viață zbuciumată, m-a urmărit cu obstinație. Drept consecință, inevitabilul s-a produs, și iatămă dedicat unei narațiuni subiective, tragico ironice, care să consemneze sfârșitul vindecării spiritului, după acei primi ani blestemați de captivitate comunistă. Confesându-mă unor confrați preocupați de literatură, unii m-au persiflat galeș, căci sunt umoriști de rasă, iar alții au zis că aș avea limbrici. Când le-am dovedit că, din punct de vedere medical, nu aveam limbrici, nu s-au
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
vreme, deși ziua se încenușase, decise să plece de acasă. Era mai hotărât ca oricând să meargă la Jan. Se simțea oarecum jenat că nu e în stare să ia singur o hotărâre. Jan îi era un prieten adevărat și, confesându-i-se, putea să-și reconfirme unele convingeri, să alunge temerile și incertitudinile ce-l încercau. În ziua aceea, n-a știut dacă răsărise soarele, dacă mâncase sau nu. În pragul serii se afla la casa prietenului lui. N-a
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3121]
-
dreptate În ceea ce-ți spun mereu, dar mă simt dator să te avertizez: fii precaută în relațiile cu Olga! M-aș bucura să mă înșel, mai ales pentru tine, pentru liniștea ta. Timpul curgea ireversibil. Prietenele se întâlneau, se confesau. Inei îi venea greu să țină cont de sfaturile lui Alex. Prietena ei, Olga, avea tot timpul numai miere în glas. Acum, față de altă dată, aceasta nu forța niciodată dorința de a intra în viața ei intimă, n-o întreba
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
teatru, nu mor niciodată!”. Chiar! „Eu am Început, de, ca prostul, să scriu, dragă Doamne, o comedie. CÎnd voi isprăvi-o, nu știu!” - Îi scria Ion Creangă, lui Eminescu, În toamna anului 1877. Iar Înainte de-a muri, i se confesa editorului său, Grigore I. Alexandrescu :” Hei, dacă voi mai trăi, am să fac și eu o piesă de teatru țărănească!”. Piesa nu a fost terminată : dar, Emil Gârleanu și A.D. Xenopol au găsit prima pagină a unei comedii. Și nu
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
fi auzit în celelalte încăperi concepute din fostele săli spațioase de cazino, prin fragmentarea acestora cu pereți de placaj sau de pefele. Cu câteva minute înainte de venirea Iozefinei, mă convinsesem cât de periculos este să dialoghezi, să povestești, să te confesezi în această bibliotecă. Ies și eu mâhnit. Pășind prin ninsoarea abundentă, sufocantă chiar, auzeam ca un ecou, clapele de pian din filmul Love story, pe care l văzusem de două ori. Fusese singurul film pe care avusesem răbdare să-l
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]