1,131 matches
-
Acest lucru este subliniat atât de reflecția Bisericii, cât și de cercetarea teologică contemporană. Confirmând reflecția și doctrina Bisericii, conținutul cercetării noastre subliniază un aspect esențial în practica sacramentală: existența unui proces de dialog, care nu se derulează doar între confesor și penitent, ci mai ales între Dumnezeu și penitent. În esența sa, dialogul este realizat între cuvântul lui Dumnezeu și răspunsul omului, fapt ce se poate înfăptui în diferite planuri și contexte ale vieții omului. Acum, însă el este condensat
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
totul nouă, însă, privită în contextul celebrării sacramentale - în care, în cele câteva minute cât durează celebrarea sacramentului, penitentul obține iertarea - ne ajută să descoperim existența și esența unei triple relații, derulate simultan: a penitentului cu Dumnezeu, a penitentului cu confesorul și a penitentului cu întreaga comunitate a Bisericii. Conștiința acestui fapt vine în ajutorul atât al penitentului, cât și al confesorului, dar și al comunității, invitându-i la calitate și la originalitate în contemplarea modului în care Dumnezeu lucrează în
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
ne ajută să descoperim existența și esența unei triple relații, derulate simultan: a penitentului cu Dumnezeu, a penitentului cu confesorul și a penitentului cu întreaga comunitate a Bisericii. Conștiința acestui fapt vine în ajutorul atât al penitentului, cât și al confesorului, dar și al comunității, invitându-i la calitate și la originalitate în contemplarea modului în care Dumnezeu lucrează în viața omului, în special, în contextul evident al celebrării reconcilierii sacramentale. O asemenea concepție și abordare - a omului într-un raport
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
concepție și abordare - a omului într-un raport cu Dumnezeu - determină un câmp de studiu vast, implicând aprofundarea unui conținut bogat de elemente teoretice, care apoi să se concretizeze și să își găsească aplicarea în celebrarea pe care o înfăptuiește confesorul în favoarea penitentului. De aceea, în tot acest demers de cercetare, vom apela la un material bibliografic consistent, care să argumenteze, prin autoritate teologică și științifică, cele ce se afirmă și care să mențină întregul conținut în coerență cu revelația și
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
teologică, filosofică, antropologică și psihologică). Fără a căuta să îndepărteze atenția noastră de la esența sacramentului, aceste dimensiuni conlucrează, într-un mod sau altul, la realizarea sa, facilitând o înțelegere corectă și venind în ajutorul atât a penitentului, cât și a confesorului. Nu lipsesc nici aspectul diacronic și nici cel sincronic al problematicii, însă s-a urmărit să se ofere prioritate planului actual al vieții sacramentale, mobilizându-și atenția mai mult asupra situației concrete contemporane în care Biserica se află și în
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
aspecte concrete ale procesului dialogic din sacramentul reconcilierii, proces care are loc, în primul rând, între Dumnezeu și om atât în timpul concret al mărturisirii, cât și în planul precedent, dar și ulterior acesteia. Același dialog este concretizat între penitent și confesor în interiorul cadrului mărturisirii sacramentale. Creând o relație corespunzătoare, cei doi respectă procesualitatea celebrării sacramentale, așa cum o prezintă Ritualul Penitenței, și lasă loc să se structureze într-un mod etapizat dialogul. În ajutorul acestora vin diferite paradigme de inspirație biblică, oferind
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
același context, este necesară amintirea și sublinierea unor aspecte importante ce țin de spiritualitatea sacramentului, de liturgică, de morală, de drept canonic și chiar de psihologie. Pentru coerența analizei cercetării noastre, în al patrulea capitol, vom prezenta efectele dialogului dintre confesor și penitent în cadrul celebrării sacramentului, efecte care nu sunt înțelese de data aceasta ca roade primare ale reconcilierii sacramentale, ci ca efecte secundare, ce țin de implicarea subiectivă a penitentului și a confesorului. Acestea se concretizează prin anumite trăiri cu
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
patrulea capitol, vom prezenta efectele dialogului dintre confesor și penitent în cadrul celebrării sacramentului, efecte care nu sunt înțelese de data aceasta ca roade primare ale reconcilierii sacramentale, ci ca efecte secundare, ce țin de implicarea subiectivă a penitentului și a confesorului. Acestea se concretizează prin anumite trăiri cu caracter ascetico-mistic, prin experiența unei „autocomunicări” a lui Dumnezeu și prin transformări pe care penitentul le trăiește la nivelul psihic, dezvăluind un caracter psihoterapeutic al celebrării. Fiind reale, vor să susțină viața de
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
În ultimul capitol, pe baza interpretării datelor conținute de capitolele anterioare, volumul va prezenta anumite aspecte pastorale și spirituale pe care Biserica le poate lua în considerație în acțiunea sa contemporană, manifestând un interes deosebit în pregătirea penitenților și a confesorilor. Ea poate propune atenției creștinilor și alte elemente particulare ce sunt relevante celebrării sacramentului reconcilierii și implicit derulării în mod eficace a unui proces dialogic în cadrul aceluiași sacrament. Concluzia vrea să sublinieze atât importanța acestui sacrament în viața creștinului, cât
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
mai ușoară. Prin pocăința tarifată se urmărea obiectivizarea acestei penitențe, care nu mai putea fi neglijată, ci care trebuia în mod necesar îndeplinită. Aceasta face ca în această perioadă să se răspândească renumitele Libri paenitentiales sau Paenitentiales, manuale folosite de confesori, conținând cataloage de păcate, cu prescrieri de tarife ce trebuiau impuse în mod corespunzător penitenților. Acest nou sistem penitențial a revoluționat în mod substanțial atât modul de a concepe păcatul, cât și relația dintre păcătos și comunitatea eclezială. Din acest
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
vrea să spună că această căință pe care penitentul o trăiește în interiorul său este deja o mărturisire interioară pe care o face înaintea lui Dumnezeu. În schimb, mărturisirea propriu-zisă se realizează prin exprimarea exterioară a căinței. Întâlnirea penitentului cu preotul confesor este deja concluzia unui comportament anterior și interior deja maturizat. În acest fel, procesul dialogic este recunoscut atât ca o acțiune interioară înfăptuită între om și Dumnezeu, cât și ca o acțiune exterioară a penitentului, în care este implicat și
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
deja concluzia unui comportament anterior și interior deja maturizat. În acest fel, procesul dialogic este recunoscut atât ca o acțiune interioară înfăptuită între om și Dumnezeu, cât și ca o acțiune exterioară a penitentului, în care este implicat și preotul confesor în mod concret în momentul celebrării reconcilierii sacramentale. Din această perioadă, s-au păstrat și descrieri ale ritualurilor de celebrare a reconcilierii penitenților. Acestea propuneau desfășurări ceremonioase ale dialogului confesor-penitent, care, prin parcurgerea unor pași preciși, conferea iertarea penitentului, respectând
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
conferea iertarea penitentului, respectând prescrierile ritualului, care erau destul de consistente. Aspectul dialogic în celebrarea sacramentului reconcilierii din această perioadă se concentra asupra circumstanțelor păcatelor, a numărului acestora și a motivelor. În acest sens, exista un număr de întrebări pe care confesorul le adresa penitentului, lista cea mai comună cuprinzând opt întrebări: „Cine? Ce? Unde? Prin cine? De câte ori? De ce? Cum? Când?” În funcție de răspunsul penitentului se stabilea gravitatea păcatului: venial sau de moarte. Procesul dialogic era astfel structurat pe baza acestor întrebări și
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
unii protestanți, ci este un mijloc eficient prin care se acționează asupra vieții interioare prin iertare și reînnoire spirituală. Drept urmare, Conciliul va introduce spovada săptămânală obligatorie în seminarii și în casele religioase, iar acest fapt va da naștere conceptului de „confesor propriu” sau de „ghid spiritual”, la care un credincios se putea spovedi frecvent, fiind ajutat într-un mod mai eficient. Sacramentul reconcilierii începe să fie văzut atât ca o manifestare a căinței, modalitate de a obține iertarea, cât și ca
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
o manifestare a căinței, modalitate de a obține iertarea, cât și ca loc de direcțiune spirituală, rolul preotului fiind uneori cel de judecător, alteori de medic, alteori de ghid spiritual. Procesul dialogic sacramental este influențat de aceste roluri, pe care confesorul și le însușește, dar și de structura pe care o conține ritul sacramentului prin elementele sale componente. Ordinea etapelor celebrării sacramentului reconcilierii este stabilită acum în mod mai clar: căință, mărturisire, dezlegare și îndestulare. Sacramentul penitenței este recunoscut atât ca
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
speranța iertării și predispunându-l spre a primi harul sacramental. În aceeași perioadă, se remarcă în special intervențiile Sf. Alfons Maria de Liguori, care, prin tratatele sale de morală și prin scrierile cu privire la sacramentul reconcilierii, recomandă blândețe și bunăvoință din partea confesorului și impunerea de penitențe care să nu fie descurajatoare. Acestea sunt și caracteristicile procesului dialogic pe care Sf. Alfons le considera necesare în relația dintre penitent și confesor. Se dorea o încurajare continuă a penitentului, care vroia să se angajeze
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
morală și prin scrierile cu privire la sacramentul reconcilierii, recomandă blândețe și bunăvoință din partea confesorului și impunerea de penitențe care să nu fie descurajatoare. Acestea sunt și caracteristicile procesului dialogic pe care Sf. Alfons le considera necesare în relația dintre penitent și confesor. Se dorea o încurajare continuă a penitentului, care vroia să se angajeze în lupta cu păcatul, oricât de des ar recădea. Este importantă însă și încrederea în puterea harului sacramental. Această manieră în care Sf. Alfons aborda sacramentul reconcilierii va
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
a evidențiat prin intenția de a aplica deciziile și principiile stabilite de către părinții conciliari. Un instrument util în acest sens a fost elaborat de Papa Paul al VI-lea, în anul 1973, Ordo Paenitentiae, care dorea să vină în ajutorul confesorilor și al penitenților, prezentând exigențe, principii și norme de celebrare a sacramentului. Papa Ioan Paul al II-lea va semna în anul 1984 o Exhortație Apostolică Postsinodală Reconciliatio et paenitentia, care va cuprinde aspecte importante referitoare la sacramentul reconcilierii. Acest
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
prezentând exigențe, principii și norme de celebrare a sacramentului. Papa Ioan Paul al II-lea va semna în anul 1984 o Exhortație Apostolică Postsinodală Reconciliatio et paenitentia, care va cuprinde aspecte importante referitoare la sacramentul reconcilierii. Acest document îi amintește confesorului rolul care îl caracterizează în momentul celebrării reconcilierii, el fiind „un frate al omului, mare preot milostiv (...), păstor decis să caute oaia rătăcită, medic care vindecă și întărește, învățător unic care învață adevărul și arată căile Domnului, judecător al celor
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
care vindecă și întărește, învățător unic care învață adevărul și arată căile Domnului, judecător al celor vii și al celor morți, care judecă după adevăr și nu după aparențe”. Din aceste specificări decurge și modalitatea în care procesul dialogic dintre confesor și penitent se desfășoară, neignorându-se, așa cum arată și documentul, misiunea confesorului de a-l conduce pe penitent spre întâlnirea cu Dumnezeu. Alături de acestea, canoanele Codului de Drept Canonic, revizuit în 1983, prezintă criteriile ce garantează legitimitatea celebrării sacramentului reconcilierii
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
Domnului, judecător al celor vii și al celor morți, care judecă după adevăr și nu după aparențe”. Din aceste specificări decurge și modalitatea în care procesul dialogic dintre confesor și penitent se desfășoară, neignorându-se, așa cum arată și documentul, misiunea confesorului de a-l conduce pe penitent spre întâlnirea cu Dumnezeu. Alături de acestea, canoanele Codului de Drept Canonic, revizuit în 1983, prezintă criteriile ce garantează legitimitatea celebrării sacramentului reconcilierii și condițiile necesare validității acestuia. Prin aportul acestor concilii, prin conținutul documentelor
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
prin propunerea de noi reflecții teologice, se creează un contur mai clar asupra modului în care astăzi Biserica vrea să celebreze sacramentul reconcilierii. Caracterul dialogic al sacramentului este din ce în ce mai evidențiat și mai aprofundat, fapt ce încurajează un raport eficient între confesor și penitent, în cadrul acestei celebrări, care să respecte relația personală și comunitară pe care creștinul o construiește cu Dumnezeu. În ajutorul acestei intenții, vine și cercetarea teologică actuală care afirmă dimensiuni evidente ale sacramentului reconcilierii: eclezială, liturgică, juridică, morală, istorică
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
mărturisirea individuală este inclusă într-o celebrare comunitară. Ea își are originea în celebrările Bisericii primare, așa cum o descriu diferite documente. Este însă prezentată ca fiind forma cea mai completă de celebrare a sacramentului reconcilierii. Însă necesitatea prezenței mai multor confesori în momentul celebrării, face ca această formă să fie uneori greu de celebrat. c) A treia formă, de celebrare comunitară și dezlegare generală, deși întâmpină anumite dificultăți în a fi înțeleasă, conturează același caracter comunitar al reconcilierii. Faptul că este
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
omul să se împace cu Biserica, făcând astfel vizibilă împăcarea sa cu Dumnezeu”. Penitentul se întâlnește cu Dumnezeu în sacramentul reconcilierii doar prin intermediul Bisericii. Mărturisirea păcatelor nu este făcută doar înaintea lui Dumnezeu, ci și înaintea Bisericii, reprezentată prin persoana confesorului care celebrează sacramentul reconcilierii. Ea însăși îl reconciliază pe penitent cu Dumnezeu urmând ca, și după primirea iertării sacramentale, să îl însoțească și să îl ajute pe același penitent în drumul său de convertire. Această mijlocire a Bisericii conține un
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
pentru ceilalți. 3.1.4 Dimensiunea liturgică Dimensiunea liturgică este specifică fiecărui sacrament. Iar pentru că are un aspect liturgic, sacramentul reconcilierii este și eclezial, fie că este celebrat de întreaga adunare eclezială, fie că se rezumă doar la două persoane: confesorul și penitentul. În acest sacrament, există o exercitare a preoției din ambele părți: a penitentului și a confesorului. Penitentul îndeplinește funcția sacerdotală în liturgia acestui sacrament atunci când se acuză și își mărturisește păcatele. Prin aceasta, el contribuie atât la refacerea
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]