167 matches
-
Nu cumva te crezi Făt-Frumos? Nuțu nu mai putu răspunde nimic. Reuși doar să întindă mîna după ilustrată, dar n-o ajunse. Își strîmbă buza de jos, mușcînd-o dintr-o parte și răcni disperat: D-d-dă-mi-o, lighioaie, că te tr-tr-trăsnesc! Se congestionase la față și broboane mari de sudoare îi scînteiau în bătaia razelor. Tu să mă trăsnești pe mineee?! strigă Tomiță răgușit. Pe mine, dom'le?... și încă tu? Da, eu! Vrei să te c-c-convingi? Și Nuțu ridică pumnul amenințător. Tomiță
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
mătase îngrozea gospodarii arătându-și palmele înroșite, cu câte un cuțit înfipt în ele. Cu gesturi iuți și abile, saltimbancii scoteau panglici multicolore pe nas și flăcări pe gură. Pitici cu zurgălăi la încheieturi și tichie conică pe cap suflau congestionați de efort în trompete disproporționat de mari. Se scălămbăiau în fel și chip, spuneau măscări și zeflemiseau cu vorbe nerușinate privitorii, trăgându-i de mânecă sau vârându-se pe sub poalele muierilor. Se făcură nevăzuți, pentru a reapărea într-o clipă
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
de glumă, făcuse ca paltonul lui Noica să cadă chiar în capul lui Cioc, tocmai când acesta fluiera un punct! Nimeni nu îndrăzni să privească pe fereastră, dar peste un minut ușa clasei se trânti de perete și Cioc apăru congestionat la față, fierbând de mânie și cu paltonul lui Noica în mână. Rămaserăm încremeniți. ― Cine mi-a aruncat paltonui în cap, ființa lui Dumnezeu? Un moment de tăcere, care s-ar fi prelungit la infinit, dacă Cioc ar fi avut
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
de coviltirile prozei tradiționaliste, oloage și infantile ca un ultim mereving. Poezie leneșă, iarăși: jalnica, cerșetoarea cantilenă a nomazilor ultimi-simboliști. Palidă ca un altoi neprins; oribilă, tremurătoare ca un plămân expectorat - fie buretele răcoritor pentru fruntea (enormă) a vreunui critic, congestionat până la urmă, nedumerit, nefericit de viforul și săbiile albastre și adâncul de rai în care vrea să fie văzut Spiritul. Poezie leneșă: poezia sinceră, inepta insistență de a scrie versuri cum vorbești, banalul reabilitat, curcit cu sensibilitatea; sărăcia poeților provinciali
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
de partea cealaltă, și mai spre fund, i-a zis ceva ce nu auzisem. Eu o vedeam numai pe ea. A stat câteva clipe fără să spună nimic, privind fix spre partea din fund a frizeriei. Apoi deodată s-a congestionat și a început să strige. Și pe măsură ce striga, vocea ei se subția, devenea țipăt, până când țipătul s-a sfărâmat. Ea își dădea seama că vocea n-o mai ajuta și țipa atunci și mai tare. Nu înțelegeam nimic din ce
Viața pe un peron by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295606_a_296935]
-
înseamnă ceva foarte frumos, toate newyorkezele știu asta. Înseamnă: „Am avion personal“. Teterboro este un aeroport încântător care se ocupă numai cu zborurile noncomerciale. Dacă ajungeți vreodată pe autostrada New Jersey într-o vineri seara și vă întrebați de ce este congestionată de berline cu șoferi în livrea, aflați că-s ocupate de mahării ce gonesc să urce la bordul G-V1-urilor cu destinația Palm Beach. Mi s-a părut până peste poate de cinstit din partea lui Patrick să-mi strecoare faptul că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
nu vreți s-o menționez, m-a disprețuit, m-a expediat, iar eu m-am întâlnit cu acea sărmană fătucă, pe care altul a disprețuit-o și... Augusto nu se mai putu stăpâni; întâi se îngălbeni la față, apoi se congestionă, se ridică, îl apucă pe Mauricio de ambele brațe, îl săltă și-l proiectă pe sofa, nedându-și seama ce face, parcă ar fi vrut să-l sugrume. Și-atunci, Mauricio, văzându-se pe sofa, zise cu supremă răceală: — Priviți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
Împinși, repeziți, bruftuluiți de toată lumea și În tot acest timp ei surâd, fac glume, Își cer singuri scuze și, când se dovedește a fi mai puțin cazul, Încep dintr-odată să urle cu glas răgușit, pițigăiat, mâinile tremurându-le, obrajii congestionându-li-se: — Cum ai putut să faci o asemenea neghiobie? Când mi-ai spus că ai de gând să vorbești cu el și să-i ceri ceva, ți-am interzis, e adevărat, spune? Deci, În momentul imaginat, sufletul pătimaș al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
În prima noapte m-am furișat pe coridor, la closetele infecte, în care speram să pot fuma o țigară. Într-un compartiment, ciucită pe buda de fontă, o femeie se chinuia să avorteze. Avea un furtun între picioare și fața congestionată de efort, ca și cum s-ar fi chinuit să dea afară din ea embrionul nedorit. Am stat trei zile în spital, timp în care am primit același tratament ca toată lumea: vitamina K. Nu mai aveam hemoragie, dar acum trebuia să se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2262_a_3587]
-
lui Mitsuhide se pierdură în tăcere. Dintr-o dată, Mitsuharu se ridică: — Nu ți-am mai văzut de mult timp soția și copiii. Poate trec să-i salut. Mitsuhide își privi vărul îndepărtându-se. Peste un moment, avu pieptul atât de congestionat, încât nu putea nici să scuipe, nici să înghită. La două camere distanță, Saito Toshimitsu, vasalul lui Mitsuhide, se sfătuia cu alți generali, studiind hărți militare și discutând problemele tactice. Ieși din încăpere, pentru a vorbi cu Mitsuhide. — Trimiteți convoiul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
preventivă împotriva infarctului care poate apărea dimineața devreme. De asemenea, este și o modalitate bună de redistribuire a sângelui și a energiei după o perioadă îndelungată de timp petrecută la birou sau în mașină sau după orice activitate sedentară care congestionează sângele și face energia să stagneze. Moara de vânt Tehnică: stați în picioare în postura Calului, cu brațele atârnând liber pe lângă corp. Balansați ambele brațe în sus, învârtindu-le pentru a descrie un cerc cât mai mare. Continuați să le
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
ca să nu izbucnesc în lacrimi, îmi înfigeam dinții până la sânge în degete. „Te omor, striga tata disperat, te omor”. Îl înfruntam: „Asta și vreau. Ca să intri la pușcărie”. El mă privea lung și aproape mă înduioșa furia lui neputincioasă. Se congestiona la față, arăta ca un rac fiert, iar buzele căpătau un tremur nervos. Cred că nu l-am iubit niciodată mai mult ca în asemenea momente când el mă ura. Și, în ciuda a tot ce se întâmplase, aș fi găsit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
retrag. Să mai facem una, hotărî el. Era ceva între rugăminte și poruncă. Între dorință și amenințare. A trebuit să mă supun. Și, din nefericire, am câștigat următoarea partidă. Bătrânul s-a enervat foarte tare. — Încă una, zise el. Se congestionase la față, tăcea arțăgos și întreaga mea situație atârna, simțeam, de un fir de păr. Respira greu și scrâșnea din dinți. Trebuia să pierd neapărat. Am încercat să mă trișez, dar, ca un făcut, diavolul își vârâse coada și îmi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
aștepta și cum le pot evita, așa mi-ai spus. - Perfect, mai departe... mai departe... gândește-te... Glasul lui Roger Howard tremura, copleșit de o Încordare violentă și tulbure. Calmul obișnuit al fizicianului explodase strident În mii de bucățele, era congestionat la față, iar degetele nerăbdătoare și tensionate ale mâinii drepte loveau precipitat suprafața mesei, implorând grăbirea unui răspuns izbăvitor. Ochii neverosimil de verzi Îi ardeau mistuiți de o adversitate neașteptată. La adresa mea, a situației, a Celorlalți - nu-mi dădeam seama
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
la Stâlpi, o localitate lângă Craiova. Voi ateriza într-un zăvoi, la 8 kilometri de comună. ― O alarmă falsă... ― Bănuiesc. Își șterse mâinile asudate plimbîndu-le discret în lungul pantalonilor. Ținea spinarea încordată și clipea des, fără să-și ia ochii congestionați de la maior. ― Liniștiți-vă, spuse blând Cristescu. Pilotul respira greu. Izbucni: ― Mi-e frică! În viața mea n-am fost atât de înspăimîntat! Unul dintre ei e nebun. Nu glumesc, vreau să spun, nu exagerez. Reacționează ca un dement, râde
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
Ce crezi? Răsuflarea neplăcută îi atinse obrazul și Ioniță Dragu se dădu imperceptibil înapoi. ― Un singur lucru. Adăugă și mai încet: Și sânt convins că l-a făcut. Miga clipi nedumerit. ― Adică? ― A avertizat Miliția. ― O... prostie! Șerbănică Miga se congestionase brusc până în albul ochilor: Un act iresponsabil! Ne masacrează ăștia! Profesoral ridică din umeri apoi rămase țeapăn. Florence agasată de privirile lungi, goale, îi întorsese spatele. ― La ce oră plecăm? se interesă Nucu Scarlat. Mai toarnă-mi puțin... ― La 7
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
înțelege semenii? Îl înecă un acces de tuse și se repezi la dulap. Scoase un flacon cu un lichid incolor. Deșurubă dopul, păru să ezite câteva secunde, apoi îl puse la loc. Continua să tușească. Din cauza efortului, fața i se congestionase, devenise aproape vânătă. Maiorul încreți fruntea: ― De ce nu luați medicamentul? Grigore Popa dădu din mînă: ― Nu e bine... Am mai luat astăzi de două ori. Știți, inima. Trebuie să fiu atent... ― Aveți dreptate. Glasul lui Cristescu era limpede, lipsit de
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
nu-i așa? Crezi că n-am văzut cum te ghiftuiești?Asta înseamnă că nu ți-e frică. Nu ți-e frică pentru că tu l-ai omorât pe Panaitescu! Cuvintele țâșneau înecate de ură, împrăștiind stropi mari de salivă. Era congestionată, iar gâtul părea un ghem de frânghii. Matei îi împinse reflex sticla cu rom. Femeia îl lovi violent peste mână. ― Tu și cu baba ați pus totul la cale. Ucigașilor! Melania Lupu, roșie la față, lăsă capul în jos. Abia
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
cu serviciul de ceai, aveți grijă cu tava de argint, aveți grijă cu tabloul, aveți grijă cu bunicul. Este de înțeles, prin urmare, faptul că se văd atâtea figuri posomorâte în jurul mesei mari a consiliului, atâtea sprâncene încruntate, atâtea priviri congestionate de iritare și de lipsa de somn, probabil aproape toți acei oameni ar fi preferat să curgă ceva sânge, nu chiar până la nivelul masacrului anunțat de reporterul televiziunii, dar ceva care să fi șocat sensibilitatea populației din afara capitalei, ceva de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
argintiu, și băieșul îi spuse că trebuie să-l lase la ușă. Atunci omul îl luă deoparte și-i strecură în buzunar cam de douăzeci de ori costul unei băi de la clasa I, ceea ce-l făcu pe băieș să se congestioneze la față. Oricum era foarte cald înăuntru, o bucurie pentru cei care veneau din frigul de-afară. Moldoveanul se temu să nu-l lovească șlogul pe omul în halat alb, acum nu era deloc de dorit o asemenea întâmplare, dar
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
a speciei umane sunt de acord asupra faptului că drumul de fier va recăpăta rolul primordial pe care l-a avut odată... Goldsmith, Allaby, Davoll, Allen... Pentru toți este limpede că va trebui să ne lipsim de vehiculele particulare, care congestionează șoselele, și să ne întoarcem la transportul colectiv pe calea ferată, mai practic, mai comod și mai ieftin, Se întoarse spre Mr. Stevens. Energia necesară pentru transportul acestui minereu pe șosea va fi de șase ori mai mare decât scoțându
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
scaun. Am scuipat mucus acid pe voma împrăștiată în fața mea. Am tras repede aer în piept, înainte ca un alt acces de vomă să-mi golească plămânii. De data asta însă n-am scos decât un icnet care m-a congestionat întreaga față. Apoi încă unul, și încă unul. În cele din urmă, m-am ridicat, tremurând și ștergându-mi lacrimile de pe față. — Angajatorul meu e un om de știință, ți-am spus asta, nu? Domnul Nimeni stătea lângă scaunul său
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
câteva amănunte ? Da, de ce nu. Interzise orice contacte ! Pe stradă, întâmplător ? Te scuzi, nu înțelegi limba. Nu, nici rude, sau raportat imediat, la Serviciul Personal. Ședința s-ar termina repede, comunicările sunt într- adevăr puține, laconice, dar inginerul Lucian Vornicu, congestionat de emoție sau furie, insistă să i se dea cuvântul. Desfășoară pe pupitru un set gros de planuri. Desface planșă cu planșă, informează auditoriul cât a durat executarea fiecărui desen și câte greșeli a descoperit. Se lucrează încet și neglijent
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
urca lin. Am simțit însă că atmosfera se schimbase, când doamna Tonks în loc să mă lase să aștept în zona de primire, a ieșit să mă întâmpine imediat ce a aflat că am sosit. Fața ei masivă, de femeie de afaceri era congestionată mai mult ca de obicei și degetele i se jucau nervoase cu mărgelele grele de lemn atârnate peste pieptul lăsat. — Domnule Owen, spuse ea, v-am căutat toată dimineața la telefon. Speram să vă scutesc de un drum. N-ați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
de tuse, care a tot continuat până când ea m-a privit cu un interes precaut și a spus: — Scuzați-mă, încercați să-mi atrageți atenția? — A, nu, nu, nicidecum, am spus eu conștient de roșeața furiei care începea să-mi congestioneze obrajii. Vreți o bomboană de tuse? — Nu, mulțumesc, nu e nevoie. S-a întors la carte fără a mai rosti vreo vorbă și eu m-am cufundat din nou, nedumerit, în tăcere, abia venindu-mi să cred cât de dificilă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]