219 matches
-
pseudo-revoltat și kitschos. Îmi pare rău că l-am făcut așa târziu și îmi pare rău că am rămas acum atât de singur. - Bună dimineața, Mirciulică. Așa-i zic când vreau să-l enervez, Mirciulică. Întoarce spre mine o față congestionată. Ochii îi sticlesc, iar pe un braț are o ștampilă. A fost într-un club. - Bună dimineața, Paps. - Iar ai vorbit engleză, Mirciulică? Ai dat din cap? N-ai tras vreun bong, nu-i așa, Mirciulică? - Fuck you, omule, ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
lui Bobby și mișcarea de legănare pe care o facem mă face să-mi meargă mâna înainte și înapoi și încep să-l călăresc din ce în ce mai tare, respirând atât de repede încât am impresia că o să mi se oprească inima, complet congestionat. — Încet, încet, îl aud mormăind. Nu-ți da drumul încă... Bobby îmi înșfacă pula și o ghidează spre pizda lui Jamie și îmi vâr penisul în ea în timp ce îi țin pulpele din spate, trecându-mi brațele în jurul lor, ridicând-o
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2172_a_3497]
-
pe corpul Obiectului. Îi trăgeau În sus cămașa, pătrundeau pe sub ea. Apoi corpurile li s-au mișcat, și le-am văzut chipurile din profil. Chipul Obiectului, Împietrit ca o mască mortuară, aștepta cu ochii Închiși. Profilul lui Rex era agresiv, congestionat. Între timp, mâinile lui Jerome se mișcau pe mine. Îmi freca salopeta, dar eu nu mai eram propriu-zis În ea. Concentrarea mea asupra Obiectului era prea intensă. Extaz. Din grecescul ekstasis. Însemnând altceva decât vă Închipuiți. Însemnând nu euforie sau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
micuță, acoperită cu marmură, stătea gârbovit un individ al cărui soi Îl știam bine. Era unul dintre puștii care stăteau În pasaj, borfașii fără adăpost de care mă țineam departe. Avea gluga de la pulover trasă pe cap, Încadrându-i figura congestionată, plină de coșuri. ― Îmi pare rău, am spus. Băiatul se aplecă În față și-și apropie fața de a mea. ― N-ai niște mărunt? Întrebă din nou. Insistența lui m-a deranjat. Așa că m-am Încruntat la el și am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
voastre, noi vă conectăm la cele mai electrizante experiențe... Așezată pe-o parte, Zora, cu ochii ei albaștri și cu părul blond, mă Întrebă: ― Am fermoarul tras? M-am uitat. ― Bazinul ăsta mă face să mă congestionez. Tot timpul sunt congestionată. ― Vrei ceva de la bar? ― Adu-mi un Negroni, Cal. Mulțam. ― Doamnelor și domnilor, a sosit momentul următoarei atracții aici, În Grădina Caratârtiței! Da, da, văd că băieții de la Acvariul Steinhardt tocmai o aduc. Băgați fisele În aparate, doamnelor și domnilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
stupoare cum macabrul personaj se așternea pe covor, cum începea să mugească, să chiuie apocaliptic, arătându-și colții și scuturând coama. Arabella se topea de râs. Și râdea și el, și se bălăcea într-o tuse penibilă, din care ieșea congestionat ca o sfeclă, gâfâind, ștergându-și sudoarea cu batista lui unsuroasă. Grotesc înseamnă, ca și pentru Baudelaire, ciocnirea idealității cu diabolicul. Doar că, în cazul poetului român, ceea ce s-ar fi vrut sublim eșuează în macabru. "Bufoneria transcendentală" (Fr. Schlegel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
sunt prietenul tău, Doctorul...” Ne având altă alternativă, Tony Pavone Întoarse capul. Nu mică Îi fu mirarea când, Doctorul veni către el cu mâna Întinsă. Zâmbi forțat: „Salutare, doctore... salutare. Cum ai ajuns aseară acasă?” Vizibil obosit, doctorul cu fața congestionată iar ochii injectați, ocoli răspunsul. Îl iscodi. „Ai venit acum, ori plecai...?” „Nu, am fost În trecere... De data aceasta sunt foarte grăbit...Urmează să onorez o promisiune...” Doctorul insistă. „Te rog, bunul meu amic...Numai câteva secunde, să te
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
după miezul nopții - Balaurul și Cap de mort se curățară, fiind nevoiți să iasă din joc. Spre deosebire de zilele precedente, nici chiar doctorul nu se putea considera prea norocos, pierduse peste o sută cincizeci de mii...! Toată figura lui era puternic congestionată, debitând Înjurături la adresa nimănui. Fără să vrea, Tony Pavone privi cu teamă la yatagane, făcându-și socoteala de felul cum va trebui să acționeze În caz de urgență...! Iar Doctorul pierdea, pierdea, necontenit. Atunci când avea zarurile și urma să le
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
permanent, iar În partea posterioară, creerul mic suporta mii de clopote ce dăngăneau tot mai amplificat...!! În ce privește restul organismului, sistemul muscular Începuse să trepideze să se umfle - săgetat fiind, Într’o stare de amorțeală lentă, În timp ce cavitatea bucală era total congestionată!! Carla Îl Întâmpină iritată. „Bețivul dracului, se putea altfel?” - apoi Îl mustră cu voce tare: „Iar ai băut...? Așa oare ne’am Înțeles noi azi de dimineață...? Băiete, am mai spus și o repet: dacă nu mă poți suporta decât
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
-l așteptau. Șefi de echipă, muncitori cu mărunte probleme, beneficiari, În timp ce Întregul colectiv de muncă al șantierului Îl asaltau cu Întrebările la care el se străduia să pară cât mai optimist. Desigur, se străduia e puțin zis. Trăsăturile feței evidend congestionate, vocea răgușită, cavitatea bucală Încă destul de uscată cu un puternic fenomen de sodă caustică, ochii roșii periculos de bulbucați, În timp ce vibrațiile electrice acționau asupra mâinilor făcându-le să tremure vizibil, era o dovadă palpabilă a grelei suferințe, a ciudatei lui
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
o va atrage și o va integra În materia incandescentă, iar circuitul reproducerii va beneficia de legile bine stabilite a cosmosului...!!” Șeful Șantierului scoase din priză reșeul electric, pregătindu-se de plecare, nu Înainte Însă de-a afișa o figură congestionată, vorbind În așa fel Încât nu putea-i ști dacă glumește ori e serios. „Inginerule, să spun drept, presupunerile tale m-au Înfricoșat teribil și Începând din momentul de față, pentru a nu avea o neplăcută surpriză, am să mă
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
povestesc? Omul tău dragă Mingoti, Îl poftesc să-mi efectueze câte percheziții dorește. Nu am nimic de ascuns, deci nu are de ce să-mi fie teamă...!” Evident, surprins de refuzul categoric,Mingoti afișă o mutră Înfricoșetoare În timp ce din ochii săi congestionați scăpărau scântei de ură, de dezamăgire.Făcu un efort să pară cât mai relaxat, bolborosind. „În ce mă privește, am conștiința Împăcată. Pentru binele care mi la-i făcut, am Încercat să-ți dovedesc prietenia... Te avertizez Însă la modul
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
Sud, despre care citisem În ziarul Globe, un miting pașnic de prostest În fața prăvăliei - Shine, Sweat, Vahradyan așezați În mijlocul străzii, fătuci cu fuste și jachete simple aducîndu-le sandvișuri, zeci de reporteri, o revărsare de simpatie publică, un primar cu fața congestionată. Greșeam, din nou. La cîteva zile după ce a zis că are de gînd să riposteze, Shine a pus În vitrina prăvăliei un anunț scris de mînă : Cărți gratis Oricîte puteți lua În 5 minute Deci la asta se referise cînd
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
România e în Uniunea Europeană! Asemenea manifestări sunt nedemne, inimaginabile, intolerante! Da, cam așa ne spun analiștii, iar dacă ne spun ei, ar trebui să-i credem. Analiștii știu întotdeauna ce spun. Ei vin acolo, în televizoarele noastre, au chipuri încruntate, congestionate uneori, au voci puternice, tonalități aspre, arată cu degetul spre o societate în derivă, ne învață să gândim. Doar de asta sunt analiști. Trebuie să-i luăm întotdeauna în seamă. Mai ales într-o situație atât de gravă precum aceasta
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2211_a_3536]
-
limbajul acesta era cam prea nepotrivit, și făcu semn domnișoarei să tacă. Îi spuse mai încet: - Unchiul meu e cam bolnav, nu trebuie să-l supărăm. - De bolnav, e bolnav, n-ai grijă dumneata, replică fata, nepăsătoare. Are un gât congestionat, ceva de speriat! Mult n-o duce așa. - Crezi? întrebă Stănică mai mult interesat decât speriatsau scandalizat de cinismul fetei. - Dumneata, domnule Felix, zise domnișoara de la pian,îmi faci impresia că nu te simți bine cu noi. Ești cast, nu
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
ironic, în vreme ce își controlează cheile. Și exasperarea ei, care o face să fie patetică. Ridicolă. Vocea lui ironică. Mâinile neglijent înfundate în buzunarele sweater ului, un picior puțin mai înainte. Doar afară, în lumină, au să se vadă ochii prea congestionați ai lui Niki, care, din senin, lăcrămează. — Să lichidezi un întreg trecut în 24 de ore, când știi că suntem atât de legate... Să te înfunzi într-unul din cartierele unde nu se mai poate spune că locuiești în București
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
pui să se graveze cuvin tele: „A murit de prea mulți medici.“ — Ia nu mai vorbi prostii, îl repede înciudată Livia. Îi împinge ușurel capul pe spate ca să-i așeze pe frunte un șer vet ud și-i tamponează fața congestionată. — Insidioasă este, pentru fiecare dintre noi, dulcea speranță a vindecării, șoptește la un moment dat bătrânul. — Da’ stai odată locului și nu te mai agita fără rost, îl ceartă soția cu asprime drăgăstoasă în glas. Se așază greoaie lângă el
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
copiii și nici cei slabi la minte nu se tem de moarte. Îl atinge cu degetul la tâmplă: — E mare păcat că rațiunea nu-ți dă liniștea pe care ți-o dă lipsa de cugetare. Începe să urle, cu fața congestionată. — Bagă la căpățână că de mâine am să mă ocup personal de antrenamentul tău. Mai bine te omor cu mâna mea, decât să mă faci de râs din nou. De data asta, Ganymedes nu are nici un comentariu răuvoitor. Îl trage
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
uniforme ale Serviciului Civil. Unul dintre ei, abia un puștan, cu părul blond, se uită la Khwaja-sara și tresare ca de parcă l-ar durea ceva. Lângă el, cu capul bălăngănindu-i-se în piept, zace un bărbat între două vârste, congestionat. Pare adormit complet, cu nerușinare. — El este? — Da, el. Acela, copile, este blestematul maior Privett-Clampe, reprezentantul diplomatic al Angliei. Este un om foarte puternic și influent, dar pe măsură de prost. Cu toate că e aproape murat în alcool, ține soarta regatului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
frumoasă, ca să-și dorească să mă găsească, îi voi scrie că am o grămadă de bani sau că sunt un top-model faimos, dar eu zâmbesc jenată, nu știu dacă să râd sau să plâng, în fața trupului rotunjit, scund, cu fața congestionată. Ilana, spun eu, dorința copilului de a te întâlni nu depinde în nici un caz de aceste lucruri, de bani sau faimă, trebuie să construiești o legătură pe niște baze reale, trebuie să îi povestești câți ani ai, despre toate greutățile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
sunet pe lumea aceasta mai încurajator pentru mine decât bâzâitul mașinii de spălat rufe, rugăciune a curățeniei și purității, o chintesență a bunelor intenții. Metabolismul sănătos și zgomotos al acestui organism pe care îl numim casă, cu cele trei camere congestionate ale inimii sale, mă liniștește puțin și stau noaptea pe terasă printre hainele curate, din când în când câte un cearșaf moale sau tivul vreunei rochii îmi mângâie părul, mișcat de adierea slabă a vântului, acompaniindu-mi singurătatea, pentru că Udi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
neuniform, nu se rărise Încă prea mult. — Am o rugăminte. Bătrînul avea o pătură pe genunchi și peste ea o revistă cu benzi desenate; buzele i se mișcau neîncetat. Își Împinse ochelarii antediluvieni de pe nas și priviri din ochii lui congestionați se mutau, bănuitor, de la fotografie la bani și invers. — Ai o sobiță sub pătură ? Nu e bine pentru dumneata, ți s-au Înroșit ochii de la gaze. — Nu, e electrică. Atunci e prea uscat aerul. — Am și apă Într-un ibric
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
-
buzunar. Bătrînul răsuflă ușurat din nou, dar l-am luat imediat prin surprindere: — Ți-e chiar atît de frică de mandatarul Cameliei? Pleoapele zbîrcite ale bătrînului, ce eliminau un soi de substanță uleioasă, se Încrețiră și mai mult, iar marginile congestionate expuse aerului străluceau parcă. — Lasă, nu-ți mai face griji. Te-am privit cu atenție tot timpul și-am văzut că ți-e teamă. Dacă te Întreabă cineva ceva, spune că ți-am arătat o fotografie a unui individ pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
-
toate astea nu-s la îndemâna oricui. Apropo, mai zise, ce-ai făcut cu examenul de admitere? Într-un timp te-am auzit că vrei să dai la o facultate. Carmina revăzu, odată cu întrebarea profesorului, fața tatălui iritată de enervare, ochii congestionați, bărbia lunguiață, cu marginile dreptunghiulare scăpătând către gât în timp ce rostea: cu rigurozitate, cu seriozitate, cu planificare, nu se poate să nu reușești. Un panou luminat cu multe butoane și semne: Apeși pe butonul rigurozitate, apeși pe cel cu planificarea, apeși
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
capetele asudate și, după ce-și făcură câteva cruci repezite, sparseră scrinul și dulapurile. Unul din ei apucă păpușa de pe canapeaua de pluș și-i zdrobi căpșorul blond, de rama ferestrei. În curte, parlagiul regimentului, cu chipul de câine mops, congestionat, spinteca o scroafă uriașă și albă ca laptele, ca să-i scoată numai mușchii pântecului și să-i azvârle apoi ciozvârtele și capul peste uluca din fundul ogrăzii. Nimeni nu se mai arătă cu gamela la cazanul plin cu bunătăți. Se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]