470 matches
-
dintre obiectivele principale ale procesului de selecție a resursei umane și anume stabilirea gradului de potrivire dintre organizație, post și candidat. Pot fi identificate o serie de propoziții cu caracter predictiv: 1. succesul organizațiilor este determinat de gradul de potrivire/congruență dintre structura organizației și trăsăturile angajaților cheie; 2. congruența organizație-angajat cheie se poate realiza prin recrutarea, selectarea și promovarea angajaților care au pattern-urile motivaționale cerute de specificul organizației (ierarhizată, profesională, antreprenorială, de tip grup); 3. redistribuirea pe posturi în funcție de
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
umane și anume stabilirea gradului de potrivire dintre organizație, post și candidat. Pot fi identificate o serie de propoziții cu caracter predictiv: 1. succesul organizațiilor este determinat de gradul de potrivire/congruență dintre structura organizației și trăsăturile angajaților cheie; 2. congruența organizație-angajat cheie se poate realiza prin recrutarea, selectarea și promovarea angajaților care au pattern-urile motivaționale cerute de specificul organizației (ierarhizată, profesională, antreprenorială, de tip grup); 3. redistribuirea pe posturi în funcție de pattern-urile motivaționale contribuie la performanța organizației; prin măsurare
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
au pattern-urile motivaționale cerute de specificul organizației (ierarhizată, profesională, antreprenorială, de tip grup); 3. redistribuirea pe posturi în funcție de pattern-urile motivaționale contribuie la performanța organizației; prin măsurare (diagnoză organizațională, respectiv măsurarea pattern-urilor motivaționale) se poate stabili gradul de congruență dintre cele două dimensiuni; 4. training-ul managerilor cu privire la caracteristicile motivației din organizația ierarhizată conduce la dezvoltarea pattern-urilor motivaționale specifice acestui tip de motivație; 5. training-ul este o formă de motivare a staff-ului managerial din organizația ierahizată
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
al amândurora, este singura cale de a ajunge la fericire și unica modalitate de uniune relativă a celor două principii (material și spiritual), spre o unică finalitate (I, 18, 3) 1.6. Armonia contrariilor, constituită prin tensiunea contrariilor este concordanța, congruența calităților opuse ce au ca premisă coapartenența la același gen; este echivalentă cu apariția și dezvoltarea unui nou obiect, proces sau fenomen și implică: 1.6.1. dinamica sau tensiunea contrariilor: în crearea Corpului Universal, tensiunea este produsă de elementele
Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
conducă procesul dialogic; e) relația care se naște în cadrul sacramentului se termină odată cu încheierea momentului sacramental și nu mai continuă în afara acestuia, cel puțin nu în aceeași formă; f) confesorul va cultiva față de penitent empatie, acceptare necondiționată, privire pozitivă, autenticitate, congruență, coerență, etc., făcând mereu distincție între persoana acestuia și păcatul comis. Prin aceste atitudini, el încurajează penitentul să aibă încredere și să se deschidă către dialog. Relația poate fi condiționată însă și de unele experiențe sau evenimente trecute sau prezente
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
un eveniment traumatic trebuie să facă față unei experiențe noi și ieșite din comun. Bowlby (1969), într-un cadru psihodinamic, a scris despre nevoia de a controla informația extraordinară primită prin eveniment. Un astfel de control ar conduce la o congruență între amintirile traumatice și schemele cognitive ale individului. Astfel se realizează o integrare reușită a evenimentului. Prin contrast, sindromul de stres posttraumatic poate fi văzut ca imposibilitatea de a integra evenimentul traumatic schemei cognitive a individului. Rachman (1980) folosește conceptul
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
Acest unghi, un parametru funcțional pentru sistemul tehnic propus, coincide așadar cu una din cele două funcții de influență, respectiv cu cea care are valoarea cea mai mică. Mobilitatea articulară depinde de următorii factori: -interni: -tipul articulației, factor determinat de congruența articulară, de valoarea ligamentelor și capsulei articulare; -modificările structurale articulare; -elasticitatea musculară (cicatricele musculare, depunerile calcare, fibrozările, retracturile etc. scad elasticitatea musculară și, deci, mobilitatea); -elasticitatea structurilor conjunctive: tendoane, ligamente, capsulă articulară, cartilaje; -elasticitatea pielii; -capacitatea mușchiului de a se
Cercetări privind modelarea biomecanică a sistemului locomotor uman cu aplicabilitate în recuperarea medicală şi Sportivă by Mihai-Radu IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100990_a_102282]
-
ți trebuie pentru a reuși. Deschide poarta sufletului și lasă încrederea, bucuria să-ți umple inima. Lasă visele tale să zboare, permite vieții să-ți dovedească de ce lucruri mărețe ești în stare! 8.Trăiește viața din plin Trăiește viața în congruență cu sufletul tău, în acord cu inima ta, trăiește autentic! Ai grijă mereu să spui doar ceea ce vrei cu adevărat să spui, să faci ceea ce simți să faci, să mergi acolo unde Sinele Tău Divin te îndeamnă să mergi. Atunci când
Trăieşte viaţa pe care o iubeşti! by Alexandra Lupu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91668_a_93006]
-
care avea ceas de mână. Oricum avea impresia că ora era pe terminate. Deodată îi vede soluția printre figurile geometrice. O idee l-a salvat ca întotdeauna: drepte, linii, paralele și perpendiculare, unghiuri și triunghiuri, asemănări, legi, axiome și teoreme, congruență, constante și circumscrieri, limite inferioare și superioare, Euclid, Pitagora toate s- au rotit pentru clarificarea problemei. O trece pe curat și nu mai are niciun rost să stea în clasă. Hotărât își predă teza deși nimeni nu a ieșit afară
un liceu la malul mării by aurel avram stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91601_a_92358]
-
juridice. Se pot distinge, în consecință, două tipuri structurale ale economiei de piață: pe de o parte, o economie de piață funcțională, echilibrată, care, nelipsită de acte de corupție, de speculații distructive, este dominată însă de un nivel satisfăcător de congruență între performanță economică și profit; pe de altă parte, o economie de pradă caracterizată de o orientare spre profit ce este mai degrabă contrară sau slab legată de performanța economică. Un asemenea tip de economie îl găsim, de asemenea, în
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
năzuințele și calea românilor din stânga Prutului, privind dezvoltarea de "raporturi de colaborare frățească" între românii de pe cele două maluri. Concluzii Este ușor de observat, pentru cei care o doresc, care sunt de bună-credință și au cunoștințe de Drept Internațional, deplina congruență a celor două declarații, documente adoptate, la 27 august 1991, cu un entuziasm ce amintește de Alba-Iulia anului 1918, gradul lor impresionant de convergență juridică, deplina lor concordanță nu numai cu principiile și normele unanim acceptate ale Dreptului Internațional, ci
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
a menținut și în continuare, chiar dacă celelalte state nu ratificaseră, la acea dată, Tratatul și acesta nu ar fi intrat niciodată în vigoare. S-ar putea trage concluzia că ne-am afla într-o situație de disparitate, în locul aceleia de congruență, o relație bine închegată între două segmente de dispoziții, care să ducă la rezultate logice; regulile comunitare au pătruns în ordinea juridică internă în baza art. 11 alin. 2 din Constituție, încă de la data ratificării Tratatului, în vreme ce potrivit normelor dreptului
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
prudență, Părinții Bisericii au împrumutat de la „filozofii din afară” o anumită structură de raționament logic, dialectic sau retoric, univocitatea adevărului revelației a fost confirmată. În virtutea cărui fapt s-au stabilit între teologia Bisericii și tradițiile filozofice alogene anumite dizarmonii sau congruențe? Care este unitatea de măsură pentru a defini aberația în discursul teologic creștin, unde este foarte ușor să greșești? Cu aceste dileme, ne întoarcem deci la întrebarea inițială: care este elementul propriu al teologiei creștine în raport cu alte forme publice de
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
secolului al XVII-lea. Erudiții vorbesc despre mutațiile de paradigmă din domeniul științelor formale (logico-matematice) și, respectiv, despre evoluția dramatică a științelor experimentale (fizica, în primul rând, dar și biologia, genetica etc.). Pentru a marca în panorama științelor exacte remarcabila „congruență stilistică” a acestor demersuri separate, vom etala interjecțiile cognitive proprii „geniului modernității târzii” (H.-R. Patapievici). Scena matematicii a găzduit între a doua jumătate a secolului al XIX-lea și prima jumătate a secolului XX evenimente de mare importanță în
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
de parcurs. Menirea practicilor ascetice este aceea de a elibera facultatea contemplativă a sufletului de povara cărnii, grăbind astfel urcușul către tărâmul perfectei asemănări cu Dumnezeu. Pe scurt, între Irineu al Lyonului și Clement Alexandrinul există tot atâtea puncte de congruență câte sunt și în divergență. Importanța unei astfel de comparații rezidă în faptul că diferite scheme teologice pot oferi sens unei practici ascetice aproape identice. În cazul Părinților deșertului, am observat că diferite manifestări encratice puteau fi marcate de o
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
Vieții („întru El era viață”, In. 1,4) care trimite automat la „fenomenologia lui Hristos”1. Aceeași Evanghelie îi consemnează o mărturie fundamentală: „Eu sunt Calea, Adevărul și Viața”. Este ceea ce atrage atenția, fie și unui ochi infidel, asupra esențialei congruențe între modalitățile care definesc apariția unui fenomen (Hristos) și esența lui (Viața). Această sinonimie între cale (metodologie) și viață (substanță) probează - în plan transcendental, nu în primul rând moral - natura excepțională a adevărului lui Hristos. Desprins de aceste criterii invizibile
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
deja să se înțeleagă, termenul „teoretic” este mult mai cuprinzător decât cel de „teorie”, el incluzând și idei generale, reflecții, interpretări speculative. „Teorie” - chiar în înțelesurile curente - înseamnă un corp de propoziții cât de cât articulate, într-un raport de congruență. Acest grad de articulare poate merge de la modelul axiomatic, înalt formalizat (teorie în sens „tare”), până la simple enunțuri care să nu fie în raport de contradicție. Puține sunt fragmentele de realitate sau aspecte ale ei care pot fi descrise și
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
drept cauză a comportamentului, multiplicându-se deci în actele de conduită. E foarte important de reținut însă că o concordanță ridicată între atitudine și comportament se explică și prin aceea că, în acord cu tendința oamenilor de a realiza o congruență între evaluările (opiniile) și comportamentul lor (teoria consonanței cognitive), atitudinile și opiniile pot apărea și ca o autojustificare (raționalizare) a acțiunilor întreprinse. În acest caz, comportamentul este cauza, iar atitudinea - efectul. Dacă convergența ridicată dintre răspunsurile atitudinal-opinionale și cele comportamentale
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
evaluative și comportamentale. În cadrul ei s-au dezvoltat mai multe demersuri teoretice. Teoria balansării se referă la discordanțele ce apar între evaluări (îl apreciez pe A și îl dezapreciez pe B, dar știu că A îl apreciază pe B). Teoria congruenței s-a concentrat asupra discrepanțelor între informațiile deținute de subiect și componenta afectiv-evaluativă a atitudinii, scoțând în evidență că nu numai cunoștințele despre ceva determină evaluări specifice (știu că cineva face lucruri bune, deci e de apreciat), dar și o
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
la o problemă importantă de investigat, se construiește o mulțime de itemi, vizând fiecare un aspect relativ distinct, dar nu total independent al problemei în cauză. Atunci se ridică întrebarea cât de „legați” sunt acești itemi între ei, adică ce congruență există la nivelul fiecărui subiect în răspunsurile sale față de chestiunea cercetată. S-au construit mai mulți indicatori de măsurare a consistenței interne, printre care mai comuni sunt coeficientul alfa al lui Cronbach și cel al lui Kuder-Richardson (vezi, de exemplu
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
fost exprimat de 53% dintre cei care au fost de acord cu afirmația A și de 54% dintre cei care nu au fost! Fără a intra în detalii, vom spune că, în general, în ciuda exemplului invocat (unde probabil nevoia de congruență opinională nu s-a făcut puternic simțită și din cauzaordinii inverse a scalelor), tendința spre consistență în răspunsuri funcționează, dar că efectul ei depinde de o serie de alți factori, cum ar fi ordinea întrebărilor, gradul de dezirabilitate caracteristic itemilor
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
întrebărilor, gradul de dezirabilitate caracteristic itemilor etc. Probabil însă că nu funcționează în măsura în care este subliniată în literatura de specialitate. Ar fi de notat în acest sens că teoria consistenței cognitive, cu diversele ei variante (teoria sistemului de atitudini echilibrat, teoria congruenței, teoria disonanței cognitive), a fost elaborată și dezvoltată într-un anumit context cultural (SUA) și, mai ales, că experimentele de laborator ce o susțin s-au întreprins aproape exclusiv în rândul studenților - care, prin selecție și activitate, sunt înclinați spre
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
de acceptarea necondiționată a clientului de către terapeut. Ea furnizează clientului o nouă experiență emoțională și oportunitatea de a discrimina între trecut și prezent (Bergin și Garfield, 1994). În consilierea genetică, relația terapeutică se caracterizează prin empatie, acceptarea necondiționată a pacientului, congruență și colaborare, factori validați științific (Lambert et al., 2002; 2003). 7.4.4.1. Empatia Empatia se referă la faptul că terapeutul înțelege cele comunicate de pacient ca și cum ar fi în locul său, „ca și cum ar fi el”, fără a se identifica
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
comportamentul terapeutului), ci și explicit, ca parte a procesului educativ în care terapeutul îl învață pe pacient acceptarea necondiționată (a lui, a celorlalți și a vieții) și cum să ajungă să o folosească (Ellis, comunicare personală). 7.4.4.3. Congruența Congruența se referă la gradul de suprapunere între comportamentul manifest al terapeutului și comportamentul interior. Orice discrepanță generează îndoieli și neîncredere din partea pacientului, cu efecte negative asupra evoluției terapiei. Congruența presupune conștientizarea de către terapeut a trăirilor emoționale vizavi de pacient
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
terapeutului), ci și explicit, ca parte a procesului educativ în care terapeutul îl învață pe pacient acceptarea necondiționată (a lui, a celorlalți și a vieții) și cum să ajungă să o folosească (Ellis, comunicare personală). 7.4.4.3. Congruența Congruența se referă la gradul de suprapunere între comportamentul manifest al terapeutului și comportamentul interior. Orice discrepanță generează îndoieli și neîncredere din partea pacientului, cu efecte negative asupra evoluției terapiei. Congruența presupune conștientizarea de către terapeut a trăirilor emoționale vizavi de pacient, atât
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]