1,097 matches
-
de dialecte/graiuri. Practic limba romani, sub multiple ei forme gramaticale actuale, își păstrează caracterul mixat al limbilor indiene de contact cu care strămoșii romilor din ziua de astăzi au relaționat în urma primei migrații în interiorul subcontinentului indian. Exemplu: -forma de conjugare a persoanei a treia sg, prezent din căldărărească se confundă cu conjugarea a treia viitor din spoitorească și dialectul arli din Macedonia și Serbia. Exemplu de confuzie: când un spoitor sau arli va zice în judecată țigănească „fiul meu nu
LIMBA ROMANI -VICTIMA DOCTORATELOR! de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2012 din 04 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370658_a_371987]
-
își păstrează caracterul mixat al limbilor indiene de contact cu care strămoșii romilor din ziua de astăzi au relaționat în urma primei migrații în interiorul subcontinentului indian. Exemplu: -forma de conjugare a persoanei a treia sg, prezent din căldărărească se confundă cu conjugarea a treia viitor din spoitorească și dialectul arli din Macedonia și Serbia. Exemplu de confuzie: când un spoitor sau arli va zice în judecată țigănească „fiul meu nu mai face acest păcat”, căldărarul va înțelege „fiul meu nu VA mai
LIMBA ROMANI -VICTIMA DOCTORATELOR! de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2012 din 04 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370658_a_371987]
-
țigănească „fiul meu nu mai face acest păcat”, căldărarul va înțelege „fiul meu nu VA mai face acest păcat” (înțelegând că totuși fiul spoitorului va continua să-l facă în prezent) , pentru că sufixul de formare a viitorului din căldărărească corespunde conjugării verbelor la prezent din spoitorească. Spoitoreasca formează viitorul prin adăugarea prefixului KA înaintea conjugarii verbului la prezent. Romii ciubotari formează și ei viitorul verbelor în același mod ca și spoitorii, dar pronunță cuvintele ca și căldărarii. Spoitorii pronunță majoritatea cuvintelor
LIMBA ROMANI -VICTIMA DOCTORATELOR! de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2012 din 04 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370658_a_371987]
-
VA mai face acest păcat” (înțelegând că totuși fiul spoitorului va continua să-l facă în prezent) , pentru că sufixul de formare a viitorului din căldărărească corespunde conjugării verbelor la prezent din spoitorească. Spoitoreasca formează viitorul prin adăugarea prefixului KA înaintea conjugarii verbului la prezent. Romii ciubotari formează și ei viitorul verbelor în același mod ca și spoitorii, dar pronunță cuvintele ca și căldărarii. Spoitorii pronunță majoritatea cuvintelor ca ursarii și romii arli din Serbia. Corbenii formează viitorul ca romii arli din
LIMBA ROMANI -VICTIMA DOCTORATELOR! de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2012 din 04 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370658_a_371987]
-
altui fel de relații sociale decât cele ortodoxe ale democrației, relații clientelare, priorități, favoritisme, căpușări, până la relațiile mafiote de grup organizat; fapte care stau chiar la baza acelor stări conflictuale care subminează democrația și care nu se combate decât prin conjugarea legii cu asigurarea unui puternic curent de opinie publică capabil să influențeze în permanență factorii decizionali. Iar aceasta este o problemă care mereu se amână de pe agenda noastră politică. În vreme ce, din păcate, trebuie să o recunoaștem, funcția de apărare împotriva
SAU STATUL, CETĂŢEANUL ŞI ABUZUL AUTORITĂŢII (I) de CORNELIU LEU în ediţia nr. 705 din 05 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/353013_a_354342]
-
azi, când același fost președinte de țară a devenit deja în mintea multora dintre cetățenii patriei române un soi de erou național de urma căruia au mâncat o pâine cândva și și-au încropit un rost destul de sigur ce permitea conjugarea la timpul viitor a verbului „a fi”, fapt devenit un lucru aproape imposibil în capitalismul de duzină contemporan, când numai depravații și hoții din sistem mai pot visa la asemenea certitudini existențiale comune. Asta, bineînțeles, până într-o zi... Personal
LUMEA POLITICĂ ŞI IŢELE EI MURDARE de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 705 din 05 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/353015_a_354344]
-
poemele eroice ale evului mediu. În capodopera sa literară, Dervișul[18] și moartea, scriitorul bosniac Mesa Selimović leagă,prin personajul său principal, Hasan, într-un spațiu al trăirilor omenești, religiile, etniiledar șiconflictele istoriei, care par să fi stimulat pentru totdeauna conjugarea unor destine: Trăim la o răscruce dintre lumi, la un hotar între popoare, în calea tuturor, veșnic vinovați în ochii cuiva. Deasupra noastrăse sparg talazurile istoriei. Ne-am săturat de atâta silnicii și am prefăcut necazul în virtute: am ajuns
REFLEXEALE IPOSTAZELOR VITEJIEI CAVALERULUI ŞI VOINICIEI HAIDUCULUI ÎN EVULUI MEDIU EUROPEAN de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1026 din 22 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352504_a_353833]
-
temeiuri de satisfacție și deloc de mândrie. - De ce, în ultimii 22 de ani, românii nu au mai fost în stare să repete performanțele din perioadele pe care le-ați amintit? - Părerea mea este că perioadele de progres sunt asigurate de conjugarea eforturilor elitei politice și intelectuale cu angajarea plenară a maselor într-un proiect național, mobilizator și stimulator. În anul 1859, generația pașoptistă (Mihail Kogălniceanu, Ion C. Brătianu), cea mai creatoare generație a istoriei românești, s-a aflat la unison cu
INTERVIU CU DOMNUL ACADEMICIAN FLORIN CONSTANTINIU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 353 din 19 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359453_a_360782]
-
vor beneficia anual de CEI și de servicii publice online sigure, cu grad înalt de disponibilitate și reziliență, fiind create premisele dezvoltării capabilităților tehnologice și, implicit, a infrastructurii IT&C prin implementarea unor soluții de nouă generație, interconectate, care să permită conjugarea eforturilor structurilor MAI în scopul prestării serviciilor publice digitale la un nivel ridicat de securitate, față de riscurile din ce în ce mai diversificate pe fondul evoluției rapide a tehnologiilor emergente. Proiectul Direcției Generale de Protecție Internă va contribui la
HOTĂRÂRE nr. 361 din 9 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296587]
-
așază” (la fel, verbele „înșală”, „deșală”. Dar „greșeală”). Această grafie (șa) este excepțională, căci în rest, în contexte sonore similare, apare vocala „e”: detașează, înfățișează, îmbrățișează, trișează etc. Explicația pentru verbul „a așeza” este aceea că el se încadrează în conjugarea I, dar (aș)ez, - ază nu sunt sufixe gramaticale, precum (lucr)ez, - ezi, - ează, ci părți din radical. Astfel, avem forma „a așeza”, dar nu „a lucreza”, „a înfățișeza” sau „a detașeza”. Deci - ează este sufix gramatical, în vreme ce (aș)-ază
De ce nu este recomandat să corectăm exprimarea celorlalți () [Corola-blog/BlogPost/338489_a_339818]
-
să iau note mici, să compromit onoarea familiei, mai bine zis să nu știu carte, sigur se va ocupa de mine. A doua zi transfomam ușa sufrageriei în flip chart și scriem cu creta primele noțiuni de limba franceză, declinări, conjugări, concordanță timpilor... Sunt năuca! Ce facem soro aici, nu înțeleg nimic! Ia-mă mai usor! Cu fonetica, cu articol, cu vocabular,...Adu-ți aminte ce sora bună am fost eu când tu aveai de învățat citate în limba latină, “Aeneadum
Mirela Teodorescu: Si tu veux un ami, apprivoise moi! () [Corola-blog/BlogPost/339303_a_340632]
-
mei mai jucăuși. Am reluat cursurile mele private de limba franceză, am intrat la orele doamnei profesoare mult mai sigură pe mine, am dat prima teza la limba franceză și desigur am primt subiect deosebit de restul clasei, pentru nivel începător, conjugări ale verbelor être și avoir și o compunere pentru nivelul meu. Eram învingătoare! La orele de limbă engleză am pășit foarte sigură pe mine, eram după patru ani de studiu, într-o școală cu pretenții, așa că nu aveam de ce să
Mirela Teodorescu: Si tu veux un ami, apprivoise moi! () [Corola-blog/BlogPost/339303_a_340632]
-
și feroci zbătându-se pentru o bucățică de iluzie”; Vasile Dan obiectivează „vacuitatea echilibrului prezent”; Alexandru Firescu și Constantin Gheorghiu oferă „file de arhivă istorică și sentimentală”; interviurile lui Gabriel Stănescu „beneficiază de seducția confesiunilor ce izolează și decupează prin conjugare elementele definitorii ale fenomenului focalizat”. Subtitlurile sunt inspirate: Cuvinte în rate, Românii din Lumea Nouă, Ziua de azi ca proză, Craiova, mon amour ș.a. Petre Ciobanu comentează lucid. Are simțul valorii. În plus, în viziunea lui, e important să ajungi
Petre Ciobanu: Minotaurul şi floarea de crin / Minotaur and lily flower, de Dan Ionescu () [Corola-blog/BlogPost/339579_a_340908]
-
este un verb ca oricare altul. Cum nici cele trei cuvinte care-l definesc nu sunt sinonime. Timp de mii de ani lumea s-a împărțit între cei care au și cei care n-au - putere, libertate, resurse. În comunism, conjugarea lui „a avea” era dictată de sus. Pe hârtie, avem cu toții la fel. În realitate, doar unii aveau putere și privilegii. În capitalism, lucrurile sunt aparent clare și transparente. În teorie, fiecare are după muncă, merite și profit. În realitate
Generația Net (se) consumă în prezent () [Corola-blog/BlogPost/339234_a_340563]
-
este o limbă foarte grea: gramatica este foarte stufoasă și nu se poate învăța decât prin memorare mecanică. Desigur, există o logică foarte clară a sistemului ei morfologic, dar, la urma urmei, până când nu înveți pe dinafară declinările substantivelor și conjugările verbelor, nu vei putea pricepe această logică, nu vei putea citi latinește și nu vei înțelege nimic. Or, aceasta necesită timp, voință și repetiție, pentru că - nu-i așa? - repetitio est mater studiorum. Și tare mă tem că un elev mediu
De ce sunt împotriva orei de latină la clasa a VIII-a. Consideraţii practice () [Corola-blog/BlogPost/338164_a_339493]
-
-dem. Surpriza domnului Courthiade va fi când va vedea că în India se folosesc aceleași pronunții ca și la romii din Europa, ceea ce duce la concluzia că romii au venit din India cu toate pronunțiile dialectale pentru aceleași declinări și conjugări. Cu alte cuvinte în India se spune și -diom, dar și -dem, neputând alege care este mai corectă dintre cele două pronunții. Pentru că în India au fost luate niște hotărâri despre care romii nu știu nimic, noi le traducem, tocmai
ȘCOALA TRADIȚIONALĂ INDO-ROMANI VIDYALAYA (IRV) de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2121 din 21 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343913_a_345242]
-
9 cuvinte țigănești cu variantele lor. Cu toate că lexicul limbii romani conține aproximativ 8000 de cuvinte, aproape tot atâtea ca și ebraica biblică. Critica listei domnului Courthiade 1)"Phirdiom"-"am umblat" Domnia sa nu a ales bine verbul. Orice lingvist serios alege conjugarea verbului "a face". Dacă se alegea acest verb, atunci s-ar fi văzut că în India se folosește pronunția KĂR (imperativ, "tu fă!"), așa cum vorbesc căldărarii (strat iii), țiganii Arli folosind KER, pronunție mai puțin folosită în India. În acest
SUFIXUL –IMOS ESTE MOȘTENIT ÎN LIMBA ROMANI DIN INDIA de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2212 din 20 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/343950_a_345279]
-
KĂR (imperativ, "tu fă!"), așa cum vorbesc căldărarii (strat iii), țiganii Arli folosind KER, pronunție mai puțin folosită în India. În acest caz teoria domnului Courthiade ar fi avut de suferit. Pronunția - diom versus -dem, nu este concluzivă, pentru că în India, conjugarea verbului "a face" este VO KĂRDIYA- "el a făcut", exact cum se vorbește la căldărari. În India există și pronunția "kărdea", dar voi dezbate acest subiect într-un viitor articol. În Hindi, conjugarea KĂRDIYA se folosește pt. persoanele I-a
SUFIXUL –IMOS ESTE MOȘTENIT ÎN LIMBA ROMANI DIN INDIA de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2212 din 20 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/343950_a_345279]
-
-dem, nu este concluzivă, pentru că în India, conjugarea verbului "a face" este VO KĂRDIYA- "el a făcut", exact cum se vorbește la căldărari. În India există și pronunția "kărdea", dar voi dezbate acest subiect într-un viitor articol. În Hindi, conjugarea KĂRDIYA se folosește pt. persoanele I-a, a II-a, și a III-a singular. Adică indienii spun: "me kărdiya"-"eu am făcut", "tu kărdiya"- "tu ai făcut", "vo kărdiya"- "el, ea a făcut". Țiganii spun: "me kărde(o)m
SUFIXUL –IMOS ESTE MOȘTENIT ÎN LIMBA ROMANI DIN INDIA de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2212 din 20 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/343950_a_345279]
-
el, ea a făcut". Țiganii spun: "me kărde(o)m"-"eu am făcut", "tu kărdean"-"tu ai făcut", "vo/voi kărdia"-"el/ea a făcut". Într-un viitor articol, voi demonstra că romii au moștenit aceste forme de pronunție și conjugare din India. 2) -imos, Piatra din capul unghiului și osul-kokalo Sufixul -imo(s) a fost piatră de poticnire pentru toți lingviștii și țiganologii. Se presupune că este preluat de romi din Grecia, ca urmare a îndelungii șederi în Imperiul Bizantin
SUFIXUL –IMOS ESTE MOȘTENIT ÎN LIMBA ROMANI DIN INDIA de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2212 din 20 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/343950_a_345279]
-
a făcut”, căci aproape în în toată India se pronunță "kăr", nu "ker", așa cum pronunță ursarii, deși în puține locuri din India se pronunță și "ker". În toate lucrările lingvistice verbul "a face" este tratat de regulă cel mai frecvent, conjugarea acestuia fiind cel mai întâlnit exemplu în toate gramaticile de sanscrită, hindi, bengali și în studiile comparative indo-europene. Vedem că și căldărarii folosesc sufixul -ben, și ursarii folosesc sufixul -imos, nefiind vorba de fixarea preferențială a unui grup rom doar
SUFIXUL –IMOS ESTE MOȘTENIT ÎN LIMBA ROMANI DIN INDIA de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2212 din 20 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/343950_a_345279]
-
în mod obligatoriu, nu trebuie să aibă un impact negativ asupra calității sau siguranței prestării serviciilor publice sau asupra capacității administrației publice de a satisface interesul public. Atât stabilirea regulilor privind guvernanța și a semanticii, cât și alegerea modalității de conjugare a standardelor de interoperabilitate, a arhitecturilor, dar și a soluțiilor (componente, software, infrastructură) sunt la fel de importante. Atunci când mulți actori sunt implicați în proiectarea, definirea și caracterizarea interfețelor dintre sisteme, este important să se adopte o abordare normativă
NORME din 26 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276033]
-
sectoare de activitate. OG3. Dezvoltarea sistemului național de Cercetare - Dezvoltare - Inovare în domeniul IA OS3.1. Dezvoltarea cercetării științifice fundamentale și aplicative specifice domeniului IA, precum și la nivel interdisciplinar. OS3.2. Reducerea fragmentării resurselor și eforturilor de CDI în IA prin conjugarea și sincronizarea acestora în cadrul unor centre și grupuri naționale de inovare specializată, conectate la centrele și resursele internaționale de IA. OS3.3. Susținerea și promovarea inovării în domeniul IA. OG4. Asigurarea transferului tehnologic prin parteneriate OS4.1. Îmbunătățirea valorificării rezultatelor cercetării
ANEXE din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286251]
-
baza factorului de impact a publicațiilor sau a listelor de ierarhizare a conferințelor internaționale, precum și pe baza numărului de citări obținute într-un anumit interval prestabilit de timp. OS3.2. - Reducerea fragmentării resurselor și eforturilor de CDI în IA prin conjugarea și sincronizarea acestora în cadrul unor centre și grupuri naționale de inovare specializată conectate la centrele și resursele internaționale de IA Program - Reducerea fragmentării resurselor și eforturilor de CDI în IA prin conjugarea și sincronizarea acestora în cadrul unor centre
ANEXE din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286251]
-
și eforturilor de CDI în IA prin conjugarea și sincronizarea acestora în cadrul unor centre și grupuri naționale de inovare specializată conectate la centrele și resursele internaționale de IA Program - Reducerea fragmentării resurselor și eforturilor de CDI în IA prin conjugarea și sincronizarea acestora în cadrul unor centre și grupuri naționale de inovare specializată, conectate la centrele și resursele internaționale de IA M 3.2.1. Sprijinirea dezvoltării HUB-ului român de IA ca ecosistem competitiv de cercetare, dezvoltare și inovare, prin participarea
ANEXE din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286251]