192 matches
-
Era să cadă pachetele din camion. b. Părea că râd niște copii. c. Ar fi trebuit să plecăm eu și tu. d. A rămas să venim noi mâine. e. Urma ca liberalii să depună o moțiune de cenzură. Subiectul propoziției conjuncționale poate fi avansat, impunând acordul operatorului de modalitate: (127) a. Pachetele erau să cadă din camion. b. Niște copii păreau că râd. c. ? Eu și tu am fi trebuit să ne înțelegem. d. Noi am rămas să venim mâine. e
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
85. În GALR (II: 210-211), se arată că în structuri de tipul celor din (13)b, fie se poate considera că relativa introdusă prin ceea ce este subiectivă, în virtutea topicii și a statutului de temă, fie relativa este predicativă, iar subordonata conjuncțională subiectivă, în virtutea faptului că informația de natură categorială se află în relativă, iar al doilea component al structurii copulative vehiculează informația de identificare. În favoarea celei de-a doua analize este și argumentul acordului copulativului cu al doilea component. Dacă unul
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
devenit tătic.124 În ceea ce privește acordul în gen și în persoană, coordonarea prin elementele copulative menționate pune aceleași probleme de compunere a trăsăturilor și de ierarhie ca și structurile legate prin conjuncția copulativă și. 2.2.1. Ca și, precum și Locuțiunile conjuncționale ca și și precum și au un sens ușor comparativ. Ca și poate introduce și adjuncți circumstanțiali comparativi, care nu intră în relația de acord cu predicatul (indiferent de topică): (96) a. Ion, ca și Maria, nu a fost invitat la
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
însă puțin ambiguu, mai clară este construcția în care acordul se face la plural. În ceea ce privește regulile de acord în gen, acestea sunt aceleași ca la coordonarea prin și. 3.9.2. Ca și, precum și, la fel ca și sunt locuțiuni conjuncționale cu un sens comparativ care pot fi folosite pentru coordonarea copulativă. În grupul nominal ele se folosesc mai ales în enumerări (în special precum și; ca și și la fel ca și sunt mai rare în GN): (258) Cumpăr o vază
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
259) a. *colegul ca și prietenul meu, Gheorghe b. ?colegul precum și prietenul meu, Gheorghe 3.9.3. Cu, și cu, împreună cu sunt prepoziții, respectiv locuțiuni prepoziționale care se pot folosi pentru coordonarea copulativă (glisând spre valoarea de conjuncție, respectiv locuțiuni conjuncționale). Realizările acordului sunt aceleași ca la coordonarea prin și. Nici aceste elemente nu admit interpretarea colectivă: (260) *colegul și cu prietenul meu, Gheorghe 3.9.4. Gruparea nu numai... ci / dar și..., la limita dintre copulativ și adversativ, admite coordonarea
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
III-a, singular, are un grad de politețe mai ridicat decât la persoana a II-a, plural, deoarece se evită referirea directă la persoană. Dacă subiectul este non-nominal, fiind reprezentat de o formă verbală nepersonală, o propoziție relativă, o propoziție conjuncțională, un grup prepozițional sau o propoziție redusă, verbul are o formă nemarcată, de persoana a III-a singular. La finalul capitolului despre acordul predicatului cu subiectul, sunt discutate contextele în care verbul la diateza reflexiv-pasivă nu este acordat cu nominalul-subiect
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
texte argumentative cu funcționalități diferite, auxiliarul de studiu britanic informează elevii asupra importanței și utilității stăpânirii tehnicilor de argumentare, aspect inexistent în demersul propus de cealaltă lucrare analizată. Autoarele auxiliarului românesc subliniază, pe parcursul textului, verbele de opinie și conjuncțiile/locuțiunile conjuncționale de tip argumentativ și concluziv, indicând după fiecare paragraf etapele construirii discursului ,, [premisa], [ipoteza], [prima argumentare], [a doua argumentare], [concluzia]” (2008: 28-29). În auxiliarul britanic, mijloacele lingvistice menționate sunt diverse și se atrage atenția elevilor asupra funcționalității lor, prin explicații
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Simona-Maria DORNEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93136]
-
proba orală și scrisă, D. Apetrei, E. Stoleriu, 2008 Revise GCSE, Complete Study & Revision Guide, English and English Literature, S. Croft, 2007 text argumentativ premisa/ipoteza argument pro/contra concluzie instrument lingvistic verb de opinie adverbe/locuțiuni adverbiale conjuncții/locuțiuni conjuncționale argument formal informal topic brainstorm evidence opening paragraph conclusion statement of fact vs. opinion counter-argument factual information rhetorical question anecdote emotive language repetition exaggeration humour layout 27 audience purpose Comentarii: Comparând metalimbajul utilizat de cele două lucrări, putem observa existența
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Simona-Maria DORNEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93136]
-
I. Substantivul și adjectivul (forme, tipare flexionare, substantivizări speciale) II. Pronumele și numeralul (flexiune, forme și uz discursiv) III. Verbul (forme, tipare flexionare) IV. Adverbe și semiadverbe V. Conectori intra și interpropoziționali (prepoziții, conjuncții, corelative conjuncționale) VI. Construcții, grupuri sintactice, structuri clișeizate, tipare discursive VII. Concluzii ale monitorizării unor posturi de radio și de televiziune
[Corola-publishinghouse/Science/85030_a_85816]
-
sfera acestei categorii (prin gradul de opacitate al construcției) și care e abandonat apoi (în stadiul clasificării și al analizei propriu-zise) în favoarea unui criteriu pur gramatical (acela al substitutelor morfologice: substantive compuse; determinanți compuși; locuțiuni verbale, adjectivale, adverbiale, prepoziționale și conjuncționale). Faptul că această marginalizare a semanticului nu reprezintă o excepție, ci o adevărată "regulă" a frazeologiei franceze contemporane e confirmat de însăși tema amplului colocviu internațional organizat de către École Normale Supérieure Fontenay/Saint-Cloud în perioada 24-26 noiembrie 1994 (unul dintre
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
însoți și structuri propoziționale pe care le focalizează: * propoziții relative: Numai [cine nu s-a ales cu răni din cauza ei și ignoră istoria celor care au făcut-o] tratează libertatea de expresie ca pe o minge căpătată cadou (22) * propoziții conjuncționale: O reducere cu orice preț a inflației, numai [pentru că aceasta este încă în România cea mai înaltă din regiune], este o opțiune greșită (22) Guvernele contrează dezvoltarea particularităților lingvistice, relaxând regimul numai [după ce fidelitatea naționala a regiunilor va fi fost
[Corola-publishinghouse/Science/85006_a_85792]
-
piața din România în aceeași fază de pionierat, cu doar [doi] jucători importanți: Casa Radio − care folosește înregistrări din arhiva Societății Române de Radiodifuziune − și Humanitas Multimedia (DV). 3.5. Și doar, la rândul său, poate modifica constituenți propoziționali: * propoziții conjuncționale: Mie-mi plăcea de Lili, dar eram atât de sfios că, doar [dacă se uita la mine], o și luam la fugă cât puteam (Mircea Cărtărescu, De ce iubim femeile). * propoziții relative: Nu contează doar [ce mănânci], ci și cum mănânci
[Corola-publishinghouse/Science/85006_a_85792]
-
și uz. Rezultatele anchetelor lingvistice IV. Adverbe și semiadverbe Carmen Mîrzea Vasile, Adverbe și expresii adverbiale de mod în limba română actuală Andreea Dinică, Aspecte ale utilizării semiadverbelor restrictive în limba actuală V. Conectori intra- și interpropoziționali (prepoziții, conjuncții, corelative conjuncționale) Isabela Nedelcu, Utilizarea prepozițiilor partitive în româna actuală Isabela Nedelcu, Utilizarea prepozițiilor "simetrice" dintre și între în limba actuală Blanca Croitor, Extinderea utilizării prepoziției pe în limba actuală Dana Manea, Aspecte ale dinamicii sistemului corelativelor Adriana Gorăscu, Aspecte pragmasemantice în
[Corola-publishinghouse/Science/85014_a_85800]
-
de percepție sau focalizarea asupra valorilor pragmatice pe care le dezvoltă ele. ABREVIERI AspP = aspect phrase (engl.) DP = determiner phrase (engl.) engl. = engleză fr. = franceză GAdj = grup adjectival GAdv = grup adverbial GAsp = grup de aspect GCompl = grup complementizator Gconj = grup conjuncțional GN = grup nominal GPrep = grup prepozițional GV = grup verbal inf. = infinitiv intranz. = intranzitiv it. = italiană OD = obiect direct PGer = propoziție non-finită gerunzială PInf = propoziție non-finită infinitivală P-R = pseudo-relative (engl.) PS = predicat secundar ptg. = portugheză S = subiect S-C = small
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
permite, în această utilizare, trei contexte sintactice: (a) ștergerea obiectului direct, folosirea absolută, context în care verbul desemnează o proprietate; (b) construirea cu un obiect direct al cărui referent este caracterizat prin trăsătura semantică [-Animat]; c) construirea cu o propoziție conjuncțională având drept centru complementizatorul that. Ceea ce i se poate reproșa unui astfel de demers lexicografic este: nespecificarea mai exactă a naturii referenților (în cazul de față, a referenților din poziția obiectului direct) de care depinde sensul global al predicației, dar
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
infinitiv și cele cu propoziții pseudo-relative sunt considerate singurele configurații în care este posibilă exprimarea directă a percepției unui eveniment (Felser 1999, Guasti (1993: 141-143)), în opoziție cu acele structuri în care verbele de percepție primesc argumente realizate propozițional - subordonate conjuncționale introduse prin que -, în care se exprimă, de regulă, percepții indirecte. 4.4.6.1. Interpretări ale construcției cu predicație secundară Structura discutată a ridicat numeroase probleme de interpretare. Dificultatea analizei este generată de statutul incert al argumentului care funcționează
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
sau indirecte, când se transpune indirect un mesaj verbal (141'): (140) Pe Ion îl văd să facă asta. (141) Nu l-am auzit să țipe la ei./( 141') Nu l-am auzit să doarmă după-masa. Interesantă este posibilitatea substituirii subordonatei conjuncționale cu centrul să printr-un gerunziu cu interpretare irrealis 125: (142) Pe Ion îl văd făcând asta. Substituția este blocată în contextele în care a auzi nu este urmat de un verb dicendi: (143) Nu l-am auzit țipând la
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
nominal cu referință abstractă: (194) Oamenii ca el nu prea gustă glumele de acest fel. 5.2.2. Obiectul direct realizat prin GComplcă Cu excepția verbului a mirosi "a intui", verbele de percepție intențională nu admit realizarea obiectului direct prin propoziții conjuncționale. Această trăsătură are legătură cu distincția percepție directă-percepție indirectă. Verbele din această clasă, în utilizarea lor senzorială, primară, nu pot exprima decât percepții directe, fiindcă presupun în mod obligatoriu prezența entității percepute în câmpul vizual/auditiv al perceptorului: (195) *Privesc
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
senzorială, primară, nu pot exprima decât percepții directe, fiindcă presupun în mod obligatoriu prezența entității percepute în câmpul vizual/auditiv al perceptorului: (195) *Privesc că/Ascult că Posibilitatea verbului a mirosi de a selecta în poziția obiectului direct o propoziție conjuncțională se explică prin faptul că, în aceste contexte, verbul exprimă o percepție cognitivă, o inferență (a mirosi "a intui"; "a-și da seama"): (196) Am mirosit [că e vorba de așa ceva]. 5.2.3. Obiectul direct realizat prin propoziție non-finită
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
se vede. Deși admite o gamă restrânsă de adjective 148 în poziția numelui predicativ, verbul a arăta permite tipuri de complementare nespecifice altor verbe copulative. Realizările curente ale poziției predicative în cazul verbului a arăta sunt grupurile prepoziționale și propozițiile conjuncționale introduse prin conectorii de comparație ireală ca și cum, de parcă etc.: (d) GPrep cu centrul prepozițiile ca sau a, exprimând o predicație comparativ-calificativă (242) sau categorizantă (243): (242) Andrei arată [GPrep ca tine/Ion]. (243) Din față arată [GPrep a Toyota], s-
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
centrul prepozițiile ca sau a, exprimând o predicație comparativ-calificativă (242) sau categorizantă (243): (242) Andrei arată [GPrep ca tine/Ion]. (243) Din față arată [GPrep a Toyota], s-a depersonalizat rău de tot (Internet). (e) GConj având drept centru locuțiunile conjuncționale de parcă, ca și cum, exprimând predicații contrafactive: (244) Arată [de parcă nu ar fi dormit]. (245) Arată [ca și cum ar fi în flăcări]. (f) GAdv cu centrul adverbul-substitut cum, interogativ sau relativ, exprimând predicații calificative: (246) Cum arată copiii? (247) Arată cum mi-l
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
adverbul: (255) Muzica suna interesant/*interesantă. (c) GPrep cu centrul prepozițiile ca sau a, exprimând o predicație comparativă sau categorizantă: (256) Vocea lui sună ca a ta. /Limba vorbită de ei sună a chineză. (d) GConj având drept centru locuțiunile conjuncționale de parcă, ca și cum/de parcă, exprimând predicații contrafactive: (257) Sună ca și când se grăbea să termine. (www.gamextv.ro) (e) GAdv cu centrul adverbul-substitut cum, interogativ sau relativ: (258) Cum sună vocea lui?/ Vocea lui sună cum o știam. Lexicalizarea Experimentatorului prin
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
în care verbele înregistrează alte sensuri, mai apropiate sau mai îndepărtate de domeniul perceptual. * A vedea (a) A vedea "a percepe vizual" (nonintențional, perceptual) cu trăsătura [+Prezent] satisface contextul pasivului reflexiv, independent de realizarea obiectului direct ca nominal, ca subordonată conjuncțională/relativă sau ca propoziție gerunzială (264-267). Alegerea între tipul de pasiv pare că este determinată și de anumite restricții aspectuale. Dacă verbul din matrice este [+Perfectiv] sau dacă întreaga construcție exprimă un eveniment iterativ, verbul de percepție acceptă doar pasivizarea
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
în raport cu transformarea de pasivizare, un comportament asemănător verbului a vedea. Acceptă pasivul cu se independent de tipul de construcție - cu un nominal obiect direct (275), într-o structură cu obiect direct avansat (276) sau cu obiect direct realizat prin propoziție conjuncțională (277). Selecția trăsăturii aspectuale [+Perfectiv] face ca verbul să accepte doar pasivizarea prototipică (278): ACTIV PASIV (275) Aud pianul. > (275') Se aude pianul. (276) Îl aud pe Andrei cântând. > (276') Se aude Andrei cântând. (277) Aud că susură apa. > (277
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
în sens larg, aceleași posibilități de complementare ca și a vedea, cu precizarea că selecția complementizatorului să se poate produce doar dacă verbul are trăsăturile [+Negativ] [+ Perfectiv], actualizând sensul "a afla". Verbul a simți nu admite decât construcția cu propoziție conjuncțională introdusă prin că, dezvoltând, în unele dintre aceste structuri, un sens modal epistemic. Verbele de percepție intențională admit tipare sintactice mult mai puțin variate. De asemenea, capacitatea de a dezvolta sensuri din alte domenii conceptuale este mult mai limitată, față de
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]