197 matches
-
Parcă te-ai teme și de altceva nu numai de moarte.” (O. Paler, Galilei, 141) Locuțiunile conjuncționale discontinue sunt în ele înseși mărci absolute ale coordonării copulative. Conjuncțiile sunt mărci relative (și, iar pot asigura și desfășurarea coordonării adversative). Locuțiunea conjuncțională împreună cu (care poate marca și un complement sociativ) precum și conjuncția cu (prezentă, ca prepoziție, și în manifestarea în planul expresiei a unor funcții sintactice: complement sociativ, circumstanțial instrumental etc., în dezvoltarea relației de dependență), se constituie în mărci ale coordonării
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
-i desmierd mânile, ori să-i despletesc părul, ori să-i sărut umerii!” (M. Eminescu, P.L., 58) Exprimarea relației de coordonare disjunctivtc "Exprimarea rela]iei de coordonare disjunctiv\" Coordonarea disjunctivă se manifestă în planul expresiei prin două mijloace: • conjuncții (locuțiuni conjuncționale): sau, ori, fie, fie că; acestea preced sau numai ultimul termen, sau fiecare termen al relației: „O acopere-mi ființa cu-a ta mută armonie, Vino somn - ori vino moarte. Pentru mine e totuna.” (M. Eminescu, I, 49), „Și când
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
pustiu și nebinecuvântat - trist mergea în război...” (M. Eminescu, P.L., 3) Exprimarea relației de coordonare adversativătc "Exprimarea rela]iei de coordonare adversativ\" Relația de coordonare adversativă se manifestă în planul expresiei prin elemente relaționale: conjuncțiile dar, iar, însă și locuțiunile conjuncționale numai că și în schimb. Conjuncțiile dar și însă coordonează termeni aparținând la orice tip structural: „Cu noi ședea și moș Bodrângă, un moșneag fără căpătâi însă de tot hazul.” (I.Creangă, 53), „- Nici vorbă că seamănă, însă nu ceasul
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
de palidă, plină, dar tristă, surâdea suferitor oarecum gura de purpură...” (M. Eminescu, P.L., 93), „Tragicul e sublim prin definiție dar în zilele noastre sublimul e eliminat.” (M. Preda, Cel mai iubit..., II, 17) Conjuncția iar și cele două locuțiuni conjuncționale coordonează numai propoziții sau fraze: „Jilțul e ros și arată destul de mizerabil, în schimb sfeșnicul, chiar pătat de funingine, îmi place mult.” (O. Paler, Viața..., 85), „Se auzea răsunând glasul unui pârăuaș ce venea ca și noi din deal în
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Va să zică, nu mă recunoști, făcu bătrânul clătinând din cap cu melancolie.” (M.Eliade, 212) Exprimarea relației de coordonare concluzivătc "Exprimarea rela]iei de coordonare concluziv\" Relația de coordonare concluzivă se manifestă în planul expresiei concomitent prin pauză și conjuncții (locuțiuni conjuncționale): deci, așadar, dar, prin urmare, în concluzie, ca atare, (care) va să zică: „Dar, vei răspunde, părinte, duci idei și cugetări în natură după analogia împrejurărilor omenești, judeci așadară organizațiunile de stat ale animalelor numai întru cât le vezi asemănătoare cu cele
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Ecaterina Teodorescu, Comparația și complementul comparativ, LR, XXIX (1980), nr. 6, pp. 585-590. 36. Cf. Mioara Avram, Cu privire la definiția complementului de agent, LR, 1968, nr. 5. 37. Această situație a determinat-o pe Mioara Avram, Evoluția subordonării circumstanțiale cu elemente conjuncționale în limba română, București, Editura Academiei, 1960, p. 143, să numească aceste propoziții consecutive finale. 38. Motiv pentru care majoritatea lucrărilor de gramatică nu înregistrează în interiorul propoziției un circumstanțial consecutiv. G.A. îl discută ca o variantă a circumstanțialului de
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
A., II, p. 333, pe când și de unde sunt considerate elemente relaționale care introduc circumstanțiale de timp și, de loc, ceea ce ar determina situarea completivelor opoziționale, pe care le introduc, în categoria falselor temporale și, respectiv, locale. De fapt, devenind locuțiuni conjuncționale, adverbele pe când și de unde nu pot introduce decât completive opoziționale, marcându-le astfel identitatea sintactică specifică: „Zdravănă femeie! ce a făcut, ce a dres, de unde era cât p-aci să le vânză hanul, când trăia bărbatu-său, acuma s-a
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
împărat. (adverb, "cândva, odinioară") Hai odată! (adverb, "acum, repede") Cum a ieșit din casă, odată a și început ploaia. (adverb, "imediat, simultan") A ajuns odată cu mama. (componentă a locuțiunii prepoziționale "odată cu") Odată ce ai început, mergi până la capăt. (componentă a locuțiunii conjuncționale "odată ce") I.7.5. Principiul simbolic explică scrierea cu majusculă, respectiv cu inițială mică a anumitor cuvinte 30, în general sau contextual. Vezi, de exemplu: * scrierea cu majusculă a numelor sărbătorilor laice naționale și internaționale: 1 Decembrie, 1 Iunie etc.
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
serii sinonimice: substantivale (băgare de seamă atenție), adjectivale (cu capul în nori distrat neatent), pronominale (cine știe ce ceva), numerale (tuscinci câteșicinci), verbale (a-și lua zborul a se înălța a se ridica), adverbiale (din când ân când uneori), prepoziționale (în fața înaintea), conjuncționale (măcar că măcar să cu toate că deși), interjecționale (vai Doamne ferește!). (b) Antonimia reflectă opoziția semantică dintre unități lexicale care au formă diferită, trimițând, în context, către referenți contrari (Hobjilă, 2009; cf. Bidu-Vrănceanu, Forăscu, 1988, p. 165). Antonimele se plasează în clase diferite atât
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
o clasă de cuvinte nenoționale, invariabile/ neflexibile, îndeplinind rol de marcă preponderent de tip raportual. Conjuncțiile din limba română se diferențiază 125 în funcție de: * formă/ structură: conjuncții sintetice, simple (și, că, să etc.) sau conjuncții compuse (ca să) vs. conjuncții perifrastice/ locuțiuni conjuncționale (din pricină că, cu toate că, măcar că, măcar să, cum că etc.); * origine/ proveniență: conjuncții primare (că, să, și etc.) vs. conjuncții formate pe teritoriul limbii române prin compunere (deci = de + aci, ca să, fiindcă, deoarece etc.), respectiv prin conversiune (De vrei, poți. de = conjuncție provenită
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
să-și ia lumea-n cap, și nu alta!" (Ioan Slavici, Spaima zmeilor) Formulați enunțuri în care să valorificați conjuncții coordonatoare copulative, disjunctive, adversative, respectiv conclusive. Exemplificați, în enunțuri, diferitele tipuri de propoziții subordonate pe care le pot introduce locuțiunile conjuncționale: cu toate că, din cauză că, măcar că. Precizați, prin raportare la enunțul: E atât de înalt de se lovește mereu de tocul ușii., tipul propoziției subordonate introduse prin conjuncția de și formulați enunțuri cu alte valori morfologice ale acestui cuvânt. IV. Nivelul sintactic al
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
costuma/ asemenea oricui îi place mai mult. * adjectiv pronominal nehotărât: Copilul se poate costuma/ asemenea oricărui personaj îi place mai mult. * adverb relativ: A procedat/ cum a considerat oportun. * adverb nehotărât: Poți proceda/ oricum consideri oportun în acest context. * locuțiune conjuncțională: A răspuns/ fără să se gândească la implicații. C. CIRC. DE CAUZĂ complement circumstanțial de cauză propoziție subordonată circumstanțială de cauză/cauzală Termeni regenți regent de tip verbal: * verb: Neatent, s-a împiedicat.; * interjecție: Din neatenție, buf cu scaunul pe
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
dacă stelele nu sunt oare luminate pentru ca într-o bună zi fiecare să și-o poată regăsi pe a sa." (Antoine de Saint-Exupéry, Micul prinț) Formulați enunțuri în care propozițiile subordonate să fie introduse, pe rând, prin: conjuncție subordonatoare, locuțiune conjuncțională subordonatoare, pronume relativ, adjectiv pronominal relativ, pronume nehotărât, adjectiv pronominal nehotărât, adverb relativ, adverb nehotărât. Subiect propoziție subordonată subiectivă Indicați subiectele din textele de mai jos, încadrându-le în tipologiile existente în literatura de specialitate și precizând (acolo unde este
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
pentru că-i ședea tare bine fetiței și nici nu mai voia să poarte altceva pe cap, maică-sa îi zise [...] [Scufița Roșie]" (Frații Grimm, Scufița Roșie) Construiți fraze în care propoziția subordonată circumstanțială cauzală să fie introdusă prin: (a) locuțiune conjuncțională; (b) adverb relativ; (c) pronume relativ în cazul genitiv; (d) conjuncție subordonatoare; (e) pronume relativ în cazul acuzativ. Ilustrați, în enunțuri, dependența propoziției subordonate circumstanțiale cauzale de un regent de tip verbal (verb, adverb, adjectiv, interjecție). Propoziția subordonată circumstanțială concesivă
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
exemplu: locuțiuni substantivale (părere de rău), locuțiuni adjectivale (cu scaun la cap), locuțiuni pronominale (cine știe cine), numerale locuțiuni/ numerale perifrastice (prima oară), locuțiuni verbale (a o șterge), locuțiuni adverbiale (de jur împrejur), locuțiuni interjecționale (Doamne ferește!), locuțiuni prepoziționale (de-a lungul), locuțiuni conjuncționale (din cauză că), în condițiile în care "constituirea în unități/ grupări stabile cuvinte compuse sau locuțiuni se realizează în timp și presupune pierderea autonomiei componentelor" (Gramatica, 2005, p. 9). 43 Cf. și Șerban & Evseev, 1978, p. 121; Zugun, 2000, p. 33 etc.
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
sfera acestei categorii (prin gradul de opacitate al construcției) și care e abandonat apoi (în stadiul clasificării și al analizei propriu-zise) în favoarea unui criteriu pur gramatical (acela al substitutelor morfologice: substantive compuse; determinanți compuși; locuțiuni verbale, adjectivale, adverbiale, prepoziționale și conjuncționale). Faptul că această marginalizare a semanticului nu reprezintă o excepție, ci o adevărată "regulă" a frazeologiei franceze contemporane e confirmat de însăși tema amplului colocviu internațional organizat de către École Normale Supérieure Fontenay/Saint-Cloud în perioada 24-26 noiembrie 1994 (unul dintre
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
punându-se la discreția străinilor”, „votând când pe Stroussberg, când răscumpărarea, ba le vedem aliindu-se în Moldova cu evreii [...]”. Acțiunile lipsite de coerență și constanță sunt sugerate prin cuplul corelativ când...când, urmat de ba care capătă aici valoare conjuncțională ce exprimă un raport disjunctiv. În ceea ce privește lexicul se remarcă repetiția cuvântului „elemente” folosit cu precădere cu sens peiorativ, întrebuințat atât pentru punerea în evidență a conotației etnice, cât și a celei morale: „element etnic cu totul nou și hibrid”/ „element
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Cătălina ROTARU () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93146]
-
I. Substantivul și adjectivul (forme, tipare flexionare, substantivizări speciale) II. Pronumele și numeralul (flexiune, forme și uz discursiv) III. Verbul (forme, tipare flexionare) IV. Adverbe și semiadverbe V. Conectori intra și interpropoziționali (prepoziții, conjuncții, corelative conjuncționale) VI. Construcții, grupuri sintactice, structuri clișeizate, tipare discursive VII. Concluzii ale monitorizării unor posturi de radio și de televiziune
[Corola-publishinghouse/Science/85030_a_85816]
-
cuprinse în volum este, în general, cea din GALR. Totuși, în puține cazuri, a fost depășită teoria cuprinsă în GALR, fie inovându-se ca interpretare (capitolul despre cuantificatori, despre prepozițiile partitive), fie adâncindu-se descrierea existentă acolo (adverbiale, alocutive, conectori conjuncționali). De aceea, în cazul câtorva articole, au fost necesare și clarificări teoretice. 1.3. Cartea se înscrie într-o bogată tradiție a lingvisticii românești privind studiile de dinamică a limbii române actuale, grație căreia dispunem de lucrări extrem de serioase pentru
[Corola-publishinghouse/Science/85015_a_85801]
-
realizări ale adverbialului de mod, capitolul despre structurile clișeizate), a unor valori discursive speciale pe care le dobândesc, în limba actuală, anumite forme și construcții (de exemplu, valorile discursive noi ale nehotărâtului alde sau alunecările de sens ale unor conective conjuncționale, ale alocutivelor interjecționale etc.). În final, lucrarea cuprinde o Bibliografie generală, la care s-au adăugat titlurile speciale, impuse de fiecare articol în parte. Tot aici apare și detalierea corpusului folosit, alcătuit din corpusul comun (CLRA) și din cel suplimentar
[Corola-publishinghouse/Science/85015_a_85801]
-
și de tendințe caracteristice limbii actuale; (b) examinarea ponderii diverselor tipare de flexiune în momentul actual de limbă; (c) stabilirea stadiului în care se află concurența diverselor forme și a variantelor literare libere; (d) constatarea extinderii unor forme pronominale, prepoziționale, conjuncționale, adverbiale și a unor tipare de construcție, în unele cazuri, până la clișeizare. ● De ordin normativ. (a) Cercetarea a stabilit, pentru un număr de fenomene, care este relația actuală dintre uz și normă, având drept puncte de sprijin atât rezultatele oferite
[Corola-publishinghouse/Science/85015_a_85801]
-
infinitivul; perifraze verbale obligative) - diateza pasivă ser-estar - substantivizarea infinitivului - exprimarea probabilității 6. Adverbul - de timp, de loc, de mod - interogativ/relativ - negativ - adverbul de probabilitate 7. Prepoziția - prepoziții simple și compuse - contrast de-desde, por-para, a-en 8. Conjuncția - conjuncții și locuțiuni conjuncționale 9. Sintaxa - subordonata temporală, condițională, finală, relativă, cauzală, consecutivă, concesivă - concordanța timpurilor - stil direct / indirect 10. Lexicologia - familia de cuvinte - derivare și compunere - sinonime, antonime, omonime, paronime, câmp semantic - accentul - rol de distingere între paronime ACTE DE VORBIRE - a caracteriza
ANEXE din 1 septembrie 2003 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2004*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156905_a_158234]
-
studiate, conform programei de limba franceză pentru ciclul liceal. Sintaxa frazei: concordanță la indicativ; concordanță la conjunctiv (limba vorbită); folosirea conjunctivului: în propoziții relative*), după verbe de voință, îndoială, sentimente, verbe de opinie*) la forma interogativa/negativă, după conjuncții, locuțiuni conjuncționale, expresii impersonale; exprimarea: cauzei, scopului, ipotezei (și condițional), consecinței, concesiei*), condiției*), comparației*); propoziția participiala*). *) elementele notate cu asterisc sunt obligatorii pentru 3-4 ore și bilingv. 1.4. TEXTE și TEME pentru comunicarea orală și scrisă. Textele și temele vor fi
ANEXE din 31 august 2004 cu privire la lista disciplinelor la care se sustine examenul naţional de bacalaureat pentru probele d), e) şi f) şi programele pentru disciplinele examenului naţional de bacalaureat din sesiunile anului 2005*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/165281_a_166610]
-
va urmări capacitatea candidaților de a folosi în mod corect și adecvat elementele și structurile gramaticale studiate, conform programei de limbă italiană pentru ciclul liceal*). Sintaxa: concordanță la indicativ; folosirea conjunctivului: după verbe de voință, îndoială, sentimente, după conjuncții, locuțiuni conjuncționale, expresii impersonale; concordanță la conjunctiv; exprimarea: cauzei, consecinței, scopului, ipotezei (se ipotetico). 2. LIMBA ITALIANĂ: MINORITĂȚI 2.1. TEMATICA Universul personal: identitate; adolescență, vârsta aspirațiilor; relațiile cu familia, relațiile dintre tineri, preocupări specifice tinerilor (vestimentație, spectacol, sport, muzica, excursii, formarea
ANEXE din 31 august 2004 cu privire la lista disciplinelor la care se sustine examenul naţional de bacalaureat pentru probele d), e) şi f) şi programele pentru disciplinele examenului naţional de bacalaureat din sesiunile anului 2005*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/165281_a_166610]
-
infinitivul; perifraze verbale obligative) - diateza pasivă ser-estar - substantivizarea infinitivului - exprimarea probabilității 6. Adverbul - de timp, de loc, de mod - interogativ/relativ - negativ - adverbul de probabilitate 7. Prepoziția - prepoziții simple și compuse - contrast de-desde, por-para, a-en 8. Conjuncția - conjuncții și locuțiuni conjuncționale 9. Sintaxa - subordonată temporală, condiționala, finala, relativă, cauzala, consecutivă, concesiva - concordanță timpurilor - stil direct/indirect 10. Lexicologia - familia de cuvinte - derivare și compunere - sinonime, antonime, omonime, paronime, câmp semantic - accentul - rol de distingere între paronime ACTE DE VORBIRE - a caracteriza
ANEXE din 31 august 2004 cu privire la lista disciplinelor la care se sustine examenul naţional de bacalaureat pentru probele d), e) şi f) şi programele pentru disciplinele examenului naţional de bacalaureat din sesiunile anului 2005*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/165281_a_166610]