419 matches
-
a analizelor propuse pentru acest tip de acord. În primul rând, se poate face o observație de frecvență: acordul parțial în ordinea VSO este mai frecvent în registrul oral (spontan). Neanticiparea mesajului, invocată pentru a justifica acceptarea acordului cu primul conjunct în ordinea VSO, caracterizează în primul rând limba vorbită. Limba scrisă are un caracter mai elaborat, mesajul este anticipat, se poate reveni asupra unui cuvânt sau se pot face corecturi, așadar neanticiparea mesajului nu este un motiv tocmai acceptabil, din
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
caracter mai elaborat, mesajul este anticipat, se poate reveni asupra unui cuvânt sau se pot face corecturi, așadar neanticiparea mesajului nu este un motiv tocmai acceptabil, din punctul de vedere al normării limbii literare. În limba vorbită, acordul cu primul conjunct în ordinea VSO este destul de frecvent mai ales când conjuncții sunt grupuri sintactice mai mari, extinse. În limba scrisă, fenomenul este mai puțin frecvent, și apare în aceleași condiții de extindere cu diverse determinări ale sintagmei coordonate. Prin urmare, din
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
unui cuvânt sau se pot face corecturi, așadar neanticiparea mesajului nu este un motiv tocmai acceptabil, din punctul de vedere al normării limbii literare. În limba vorbită, acordul cu primul conjunct în ordinea VSO este destul de frecvent mai ales când conjuncții sunt grupuri sintactice mai mari, extinse. În limba scrisă, fenomenul este mai puțin frecvent, și apare în aceleași condiții de extindere cu diverse determinări ale sintagmei coordonate. Prin urmare, din punct de vedere normativ, ar trebui nuanțate indicațiile referitoare la
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
ale sintagmei coordonate. Prin urmare, din punct de vedere normativ, ar trebui nuanțate indicațiile referitoare la acceptarea acordului la singular când subiectul este postpus: acordul la singular poate fi tolerat în enunțurile mai mari, în care distanța dintre al doilea conjunct și verbul predicat este mai mare, nu în toate exemplele cu subiect postpus. Este greu să afirmăm că sunt corecte în limba română propoziții ca: (8) a. ??A venit Ion și Maria. b. ?? În camera alăturată este președintele și premierul
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
bună președintele și premierul. - predicatele reciproce 95: (10) a.* S-a salutat patronul și angajatul. b. *Se întâlnește la facultate Ion și Maria. c. *Este coleg de 10 ani fiul meu și fratele tău. Pentru a explica acordul cu ultimul conjunct în ordinea VSO au fost propuse mai multe analize (fiecare asumând o anumită structură a sintagmei coordonate): (a) analiza propozițională/prin elipsă; (b) analiza sintagmatică; (c) analiza scindării; (d) analiza prin "enumerare" (engl. listing). (a) Analiza propozițională Propozițiile cu sintagme
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
Aoun, Benmamoun și Sportiche (1994, 1999), Skrabalova (2004: 225-227): (11) Au luat cuvântul Ion și Maria. < A luat cuvântul Ion și a luat cuvântul Maria. Au fost aduse mai multe argumente care susțin ipoteza derivării dintr-o structură propozițională: - ambii conjuncți pot apărea singuri în poziția subiectului: (12) a. A luat cuvântul Ion. b. A luat cuvântul Maria. - adesea, propozițiile cu sintagme coordonate în poziția subiectului denotă două evenimente, nu un eveniment cu un referent multiplu. Chiar în exemplul (11), sunt
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
Gheorghe a venit. - în favoarea interpretării propoziționale pledează și exemplele cu acord cumulativ 97: (14) a. Au furat Ion vinul și Dan țuica. În (14), Ion vinul și Dan țuica nu formează o sintagmă coordonată, un constituent. Verbul se distribuie fiecărui conjunct, în interiorul căruia nominalul subiect este la singular (Ion, Dan). Acordul se face la plural, cu ansamblul nominalelor cărora li se aplică predicatul. Înlăturând complementele vinul și țuica, obținem un enunț de tipul: (14) b. Au furat Ion și Dan. Acesta
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
general, următoarele: - predicatele colective nu au corespondente bipropoziționale: (16) a. Ion și Maria sunt un cuplu frumos. b. *Ion este un cuplu și Maria este un cuplu. - unele evenimente nu pot avea ca actant (în poziția subiectului) doar unul dintre conjuncți: (17) Ion și Gheorghe au răpus balaurul - această propoziție nu este echivalentă cu Ion a răpus balaurul și Gheorghe a răpus balaurul dacă niciunul dintre cei doi nu ar fi putut să răpună singur balaurul. - există și alte elemente lingvistice
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
explica dacă am presupune că morfologia este postsintactică, operațiile morfologice se produc după cele sintactice (cf. Bobaljik, 2008). Conform analizei bipropoziționale (prin elipsă), dacă acordul se face la singular, acest lucru este interpretat ca fiind acordul obișnuit dintre subiect (primul conjunct) și predicatul său (verbul la singular), al doilea conjunct apărând prin elipsa celui de-al doilea predicat: (19) A luat cuvântul Ion și Maria. < A luat cuvântul Ion și a luat cuvântul Maria. În propoziția din (19), verbul nu a
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
morfologice se produc după cele sintactice (cf. Bobaljik, 2008). Conform analizei bipropoziționale (prin elipsă), dacă acordul se face la singular, acest lucru este interpretat ca fiind acordul obișnuit dintre subiect (primul conjunct) și predicatul său (verbul la singular), al doilea conjunct apărând prin elipsa celui de-al doilea predicat: (19) A luat cuvântul Ion și Maria. < A luat cuvântul Ion și a luat cuvântul Maria. În propoziția din (19), verbul nu a fost "rearanjat" astfel încât să se acorde cu sintagma coordonată
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
al doilea predicat: (19) A luat cuvântul Ion și Maria. < A luat cuvântul Ion și a luat cuvântul Maria. În propoziția din (19), verbul nu a fost "rearanjat" astfel încât să se acorde cu sintagma coordonată. Acordul cu cel mai apropiat conjunct în ordinea VSO s-ar explica astfel prin ipoteza bipropozițională, care prezice și faptul că acordul cu cel mai apropiat conjunct nu este posibil pentru predicatele colective (acestea nu provin din structuri bipropoziționale). Ipoteza bipropozițională prezice însă că și predicatele
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
din (19), verbul nu a fost "rearanjat" astfel încât să se acorde cu sintagma coordonată. Acordul cu cel mai apropiat conjunct în ordinea VSO s-ar explica astfel prin ipoteza bipropozițională, care prezice și faptul că acordul cu cel mai apropiat conjunct nu este posibil pentru predicatele colective (acestea nu provin din structuri bipropoziționale). Ipoteza bipropozițională prezice însă că și predicatele simetrice au la bază structuri bipropoziționale, dar acestea nu se acordă niciodată doar cu cel mai apropiat conjunct. În plus, ar
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
cel mai apropiat conjunct nu este posibil pentru predicatele colective (acestea nu provin din structuri bipropoziționale). Ipoteza bipropozițională prezice însă că și predicatele simetrice au la bază structuri bipropoziționale, dar acestea nu se acordă niciodată doar cu cel mai apropiat conjunct. În plus, ar trebui să admitem structuri sintactice diferite pentru sintagmele coordonate cu predicatele colective și cele cu predicate distributive (acestea din urmă fiind structuri în care predicația se aplică fiecăruia dintre conjuncți, nu sintagmei coordonate în ansamblu). (b) Analiza
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
acordă niciodată doar cu cel mai apropiat conjunct. În plus, ar trebui să admitem structuri sintactice diferite pentru sintagmele coordonate cu predicatele colective și cele cu predicate distributive (acestea din urmă fiind structuri în care predicația se aplică fiecăruia dintre conjuncți, nu sintagmei coordonate în ansamblu). (b) Analiza sintagmatică Analiza sintagmatică a fost propusă de Munn (1999), ca răspuns la analiza propozițională. Conform acesteia, și N2 este un adjunct adăugat lui N1. Centrul sintagmei coordonate, conjuncția și, care este un operator
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
la analiza propozițională. Conform acesteia, și N2 este un adjunct adăugat lui N1. Centrul sintagmei coordonate, conjuncția și, care este un operator "boolean"98, funcționează ca un predicat care, după adăugarea sa la N1 în Forma logică, se acordă cu conjuncții săi și asigură astfel trăsătura [+plural] a sintagmei coordonate. În poziție postverbală, în condițiile în care verbul este la singular, adăugarea ca adjunct a lui și N2 încă nu a avut loc, iar secvența coordonată N1 și N2 nu a
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
vorbită, nu și pentru exemplele (numeroase) din limba scrisă. (d) Analiza prin "enumerare" (engl. listing) Conform acestei analize, importantă pentru sintaxă este relația dintre primul nominal și verb. Este suficient și mai economic ca acordul să se facă cu primul conjunct, iar restul conjuncților reprezintă un fel de "adaos" la primul conjunct, legați neambiguu de acesta prin coordonare. Unitatea sintagmei coordonate este dată de operatorul și, deși ea este "amenințată" de acordul doar cu un conjunct. În felul acesta este satisfăcută
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
pentru exemplele (numeroase) din limba scrisă. (d) Analiza prin "enumerare" (engl. listing) Conform acestei analize, importantă pentru sintaxă este relația dintre primul nominal și verb. Este suficient și mai economic ca acordul să se facă cu primul conjunct, iar restul conjuncților reprezintă un fel de "adaos" la primul conjunct, legați neambiguu de acesta prin coordonare. Unitatea sintagmei coordonate este dată de operatorul și, deși ea este "amenințată" de acordul doar cu un conjunct. În felul acesta este satisfăcută și necesitatea de
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
prin "enumerare" (engl. listing) Conform acestei analize, importantă pentru sintaxă este relația dintre primul nominal și verb. Este suficient și mai economic ca acordul să se facă cu primul conjunct, iar restul conjuncților reprezintă un fel de "adaos" la primul conjunct, legați neambiguu de acesta prin coordonare. Unitatea sintagmei coordonate este dată de operatorul și, deși ea este "amenințată" de acordul doar cu un conjunct. În felul acesta este satisfăcută și necesitatea de a verifica trăsăturile phi, și nevoia de economie
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
să se facă cu primul conjunct, iar restul conjuncților reprezintă un fel de "adaos" la primul conjunct, legați neambiguu de acesta prin coordonare. Unitatea sintagmei coordonate este dată de operatorul și, deși ea este "amenințată" de acordul doar cu un conjunct. În felul acesta este satisfăcută și necesitatea de a verifica trăsăturile phi, și nevoia de economie sintactică. Acordul cu întreaga sintagmă ar presupune "calcularea" valorilor trăsăturilor de număr, de gen și de persoană ale tuturor conjuncților, ceea ce poate fi dificil
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
acordul doar cu un conjunct. În felul acesta este satisfăcută și necesitatea de a verifica trăsăturile phi, și nevoia de economie sintactică. Acordul cu întreaga sintagmă ar presupune "calcularea" valorilor trăsăturilor de număr, de gen și de persoană ale tuturor conjuncților, ceea ce poate fi dificil dacă sintagma coordonată este mai extinsă. Acordul verbului-predicat cu cel mai apropiat conjunct nu este un fenomen unitar: în unele limbi se întâlnește acordul cu ultimul conjunct în ordinea SVO, care presupune alte mecanisme de realizare
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
și nevoia de economie sintactică. Acordul cu întreaga sintagmă ar presupune "calcularea" valorilor trăsăturilor de număr, de gen și de persoană ale tuturor conjuncților, ceea ce poate fi dificil dacă sintagma coordonată este mai extinsă. Acordul verbului-predicat cu cel mai apropiat conjunct nu este un fenomen unitar: în unele limbi se întâlnește acordul cu ultimul conjunct în ordinea SVO, care presupune alte mecanisme de realizare. În română însă, acordul la singular în topica SVO este agramatical. Am discutat mai sus situațiile în
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
de număr, de gen și de persoană ale tuturor conjuncților, ceea ce poate fi dificil dacă sintagma coordonată este mai extinsă. Acordul verbului-predicat cu cel mai apropiat conjunct nu este un fenomen unitar: în unele limbi se întâlnește acordul cu ultimul conjunct în ordinea SVO, care presupune alte mecanisme de realizare. În română însă, acordul la singular în topica SVO este agramatical. Am discutat mai sus situațiile în care se punea doar problema acordului în număr. Dar această problemă poate fi completată
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
pentru șampon și băiatul din reclama la țigări, deoarece reconstrucția enunțului bipropozițional implică *Este blondă fata... și este blondă băiatul... Prin urmare, acordul la singular în topica predicat -subiect trebuie delimitat și prin introducerea restricțiilor referitoare la genul și persoana conjuncților. În situațiile în care trăsăturile de gen sau de persoană ale conjuncților sunt conflictuale (neconcordante), acordul cu cel mai apropiat conjunct este mult mai limitat. În situațiile de limbă vorbită, dacă acordul verbului antepus se face cu primul conjunct, intervin
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
implică *Este blondă fata... și este blondă băiatul... Prin urmare, acordul la singular în topica predicat -subiect trebuie delimitat și prin introducerea restricțiilor referitoare la genul și persoana conjuncților. În situațiile în care trăsăturile de gen sau de persoană ale conjuncților sunt conflictuale (neconcordante), acordul cu cel mai apropiat conjunct este mult mai limitat. În situațiile de limbă vorbită, dacă acordul verbului antepus se face cu primul conjunct, intervin alte strategii care "salvează" mesajul (de exemplu, se poate repeta verbul). (B
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
urmare, acordul la singular în topica predicat -subiect trebuie delimitat și prin introducerea restricțiilor referitoare la genul și persoana conjuncților. În situațiile în care trăsăturile de gen sau de persoană ale conjuncților sunt conflictuale (neconcordante), acordul cu cel mai apropiat conjunct este mult mai limitat. În situațiile de limbă vorbită, dacă acordul verbului antepus se face cu primul conjunct, intervin alte strategii care "salvează" mesajul (de exemplu, se poate repeta verbul). (B) Acordul la singular când termenii subiectului multiplu sunt substantive
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]