366 matches
-
poate transmite infecția direct, pe cale respiratorie sau digestiva. Transmiterea indirectă, prin intermediul mediului contaminat de păsările eliminatoare (aerul, apa, furajele etc.) este mai puțin eficientă decât transmiterea directă. Porțile obișnuite de pătrundere a virusului în organism sunt reprezentate de mucoasele respiratorie, conjunctivala și mai puțin de mucoasa digestiva. Dinamică epidemica a GA variază foarte mult în funcție de caracteristicile tulpinii infectante și de receptivitatea speciilor infectate. În decursul timpului au fost descrise epidemii foarte grave, cu morbiditate și mortalitate de pește 75%, epidemii cu
ORDIN nr. 98 din 7 octombrie 2005 privind aprobarea Planului de contingenta (de necesitate) al României pentru influenţa aviara. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141088_a_142417]
-
constituit din acid nucleic de tip ARN, o capsidă proteică și un înveliș extern, din care proemină două tipuri de glicoproteine, cu rol de hemaglutinare și fuziune de celulele țintă. Poarta de intrare a virusului rujeolic este mucoasa nazală și conjunctivală. Virusul se multiplică la nivelul epiteliului respirator și apoi diseminează prin intermediul limfocitelor și monocitelor din sânge (viremia primară) la nivelul sistemului reticulo-endotelial. Multiplicarea virală continuă la acest nivel, fiind urmată de viremia majoră secundară, după 5-7 zile de la expunere. Erupția
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
secundară, după 5-7 zile de la expunere. Erupția în rujeolă este determinată prin mecanism imunalergic. Tablou clinic Incubația medie este de 10 zile (8-10 zile). Debutul este progresiv, în decurs de 3 zile, cu febră, însoțită de semnele catarului oculo-nazo-bronșic: hiperemie conjunctivală, hiperlacrimație, edeme palpebrale, rinoree, tuse productivă. Faciesul bolnavului capătă un aspect caracteristic, “plâns”. După 1-2 zile de la debut se poate observa semnul Koplick, patognomonic pentru enantemul rujeolic. Semnul Koplick apare sub forma unor puncte albe-cenușii, cu halou eritematos, localizate în dreptul
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
infecțiilor a scăzut semnificativ. Sursa primoinfecției este reprezentată de persoane cu varicelă sau herpes zoster, cu 2-3 zile înaintea apariției erupției, până în a 5-a zi după ultimul val eruptiv. Calea de transmitere este directă aerogenă, prin secreții nazo farigiene, conjunctivale sau prin lichidul din vezicule, dar și indirectă, prin intermediul obiectelor contaminate cu aceste secreții. Imunitatea după varicelă este durabilă, dar nu previne herpesul zoster (reactivarea infecției). Herpesul zoster Herpesul zoster apare sporadic, în urma reactivării VVZ latent din ganglionii rădăcinilor nervoase
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
terapie cortizonică sau citostatică. În formele severe de imunodepresie se înregistrează frecvent recidive. Etiopatogenie Virusul varicelo-zosterian este un virus ADN din familia Herpesviridae. Varicela este expresia clinică a primoinfecției. În cursul primoinfecției, virusul pătrunde în organism pe cale nazo/oro-faringiană sau conjunctivală, apoi invadează epiteliului respirator superior, diseminând în ganglionii limfatici regionali, unde se multiplică. De la acest nivel, virusul diseminează în mai multe etape de viremie, care corespund valurilor eruptive. Virusul are efect citopatic direct, evidențiat de celulele gigante multi-nucleate și incluziile
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
la nivel ribozomal și moartea celulei afectate de toxină. Tablou clinic Incubația este de 2-10 zile. Debutul este insidios, cu manifestări generale: febră moderată, progresivă, astenie, greață, vărsături. Alte manifestări de debut sunt specifice porții de intrare: faringiană, nazală, laringiană, conjunctivală, cutanată, ano-genitală. Pseudomembranele sunt caracteristice difteriei, indiferent de localizare. Acestea conțin fibrină, leucocite și celule epiteliale, sunt aderente, sângerează la tentativa de desprindere și au rezistență la disociere în apă. Angina difterică Reprezintă cea mai frecventă formă de boală și
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
gripei este scurtă, de 24-72 ore. Debutul se manifestă brusc, cu stare generală alterată, frison intens, febră înaltă, cefalee, mialgii intense. Perioada de stare se caracterizează prin discordanța dintre sărăcia semnelor obiective și intensitatea acuzelor subiective. Obiectiv se remarcă hiperemia conjunctivală și faringiană, limba saburală, raluri subcrepitante. Manifestările formei obișnuite de gripă se pot grupa în trei sindroame principale: Sindromul infecțios general cu febră înaltă (40șC), frison, tahicardie, astenie, anorexie Sindromul respirator, cu catar respirator superior (rinoree, disfagie, disfonie), arsuri retrosternale
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
Diagnosticul gripei aviare se bazează pe suspiciunea clinică, în context epidemic, urmată de confirmarea etiologică, bazată identificarea antigenelor virale prin imunofluorescență, izolarea virusului pe culturi celulare sau identificarea ARN-ului viral prin polymerase chain reaction (PCR), din prelevate nazofaringiene sau conjunctivale. Tratamentul etiologic al gripei aviare se bazează pe administrarea inhibitorilor de neuraminidază (Oseltamivir), a căror eficiență poate fi limitată din cauza apariției tulpinilor rezistente. Utilitatea corticosteroizilor este controversată. Formele severe necesită intervenția măsurilor complexe de terapie intensivă, în secții dotate corespunzător
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
redusă cantitativ, vâscoasă, uneori terminată cu vărsături. La sugar pot apare spasm glotic, cianoză, convulsii. Convalescența este lungă, de câteva săptămâni sau luni, timp în care intensitatea și frecvența acceselor scad progresiv. Complicații Complicațiile tusei convulsive sunt: Mecanice: hemoragii cerebrale, conjunctivale, epistaxis, pneumototax, prolaps rectal, hernii, Respiratorii: pneumonie, insuficiență respiratorie Suprainfecții: bronhopneumonie, otită, sinuzită bacteriană Nervoase: convulsii la copii, encefalita pertussis. Encefalita pertusis apare din săptămâna a treia de boală, prin mecanisme complexe. După boală pot apare sechele: bronșiectazii, emfizem, astm
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
abcesului, meningitei, infarctului sau hemoragiei cerebrale. Manifestările respiratorii sunt dominate de dispnee, cu evoluție progresivă pe măsura deteriorării cardiace. Infarctul pulmonar apare în endocardita tricuspidiană, dar aceasta este o localizare rară. Alte manifestări extracardiace în cadrul endocarditei sunt localizate ocular (purpura conjunctivală, petele Roth), renal (proteinurie, hematurie, uneori insuficiență renală) sau mio-articular (artralgii, mialgii). Diagnostic Pentru diagnosticul endocarditei sunt necesare investigații complexe: Hemoculturile constituie examenul cel mai valoros, care reușește evidențierea agentul etiologic până în 90% dintre cazuri (Franța) . Echocardiografia are o sensibilitate
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
masă intracardiacă flotantă, abcese sau dehiscența valvei prostetice), sau instalarea unui suflu nou de insuficiență. Criterii minore (m) pentru diagnosticul endocarditei: Factori predispozanți (cardiopatie, utilizatori de droguri intravenoase Febră > 38șC Manifestări vasculare: embolii, anevrisme micotice, infarct pulmonar, hemoragie intracraniană sau conjunctivala, leziuni Janeway Manifestări imune: glomerulonefrita, leziuni Osler, pete Roth, factor reumatoid Argumente microbiologice (altele decât cele majore) Argumente ecografice compatibile cu endocardita (altele decât cele majore). Conform criteriilor Duke, endocardita poate fi exclusă, probabilă sau certă. Endocardita este exclusă dacă
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
Epidemiologie Sursa de infecție este reprezentată de mamifere sălbatice și domestice (rozătoare, porcine, bovine, cabaline, ovine, câini, pisici) bolnave sau purtătoare, care contaminează cu urină solul sau apa. Transmiterea se face pe cale cutanată, la nivelul escoriațiilor sau la nivelul mucoaselor conjunctivală, respiratorie sau digestivă. Patogenie După penetrarea cutanată sau mucoasă, leptospirele trec în circulația sanguină realizând o bacteriemie (leptospiremie), urmată de diseminarea organică, mai ales în ficat, rinichi, LCR. Endotoxina bacteriană conduce la leziuni celulare și eliberarea de citokine, care acționează
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
a leptospirozei. Totuși, se disting două forme clinice clasice: forma anicterică pseudogripală și forma icterică pluriviscerală. a. Forma anicterică pseudogripală este întâlnită cel mai frecvent (80%) și se manifestă cu febră înaltă, cefalee, artralgii, mialgii intense. Obiectiv se constată hiperemie conjunctivală, exantem morbiliform, hepato-splenomegalie sau adenopatii. Semnele clinice se pot remite spontan. Uneori, după 5-6 zile, febra poate reapare, însoțită de semne meningeene. Lichidul cefalorahidian se caracterizează prin pleiocitoza ușoară (câteva zeci de celule), cu formulă limfocitară sau mixtă, proteinorahie moderat
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
scurt timp constată epistaxis anterior unilateral stâng, înfundarea reliefului malar stâng iar în orele următoare sesizează tumefierea părților moi din regiunea geniană superioară și palpebrală stângă, cu limitarea deschiderii fantei palpebrale, echimoză „în monoclu” stâng și geniană superioară stângă, chemozis conjunctival bulbar stâng, hipoestezie cutanată infraorbitară stângă, puncte osoase dureroase la marginile osului malar stâng. Consultul medical inițial a fost efectuat în urgență în serviciul Chirurgie Orală și Maxilo-Facială, recomandându-se internare pentru tratament adecvat. Din examenul obiectiv local (extraoral și
Chirurgie oro-maxilo-facială: prezentări de cazuri clinice. In: CHIRURGIE OROMAXILOFACIALĂ PREZENTĂRI DE CAZURI CLINICE by VIOLETA TRANDAFIR, DANIELA TRANDAFIR () [Corola-publishinghouse/Science/730_a_1027]
-
obiectiv local (extraoral și intraoral) am constatat: înfundarea reliefului malar stâng (parțial mascată de edemul posttraumatic al părților moi din regiune); edem palpebral stâng cu limitarea deschiderii fantei palpebrale; echimoză violacee „în monoclu stâng” și geniană superioară stângă; moderat chemozis conjunctival bulbar stâng; -puncte osoase dureroase și discontinuitate osoasă „în treaptă” la palparea rebordului orbitar inferior și lateral stâng; hipoestezie cutanată în teritoriul nervului infraorbitar stâng; limitarea amplitudinii deschiderii gurii la cca 2 cm; creastă zigomatoalveolară stângă întreruptă, denivelată, dureroasă la
Chirurgie oro-maxilo-facială: prezentări de cazuri clinice. In: CHIRURGIE OROMAXILOFACIALĂ PREZENTĂRI DE CAZURI CLINICE by VIOLETA TRANDAFIR, DANIELA TRANDAFIR () [Corola-publishinghouse/Science/730_a_1027]
-
vizibilă la nivelul pleoapei, edem palpebral, ptoză palpebrală (fig. 4.213, 4.214). Limfom malign orbital stâng. Inspecția conjunctivei uneori permite evidențierea vizuală a tumorii extinse în orbita anterioară. Frecvent întâlnite în tumorile de orbită metastatice sau secundare sunt hemoragiile conjunctivale asociate cu chemosis (fig. 4.215). Exoftalmia unilaterală este caracteristică proceselor expansive intraorbitale. Constă din deplasarea anterioară a globului ocular. Diferența de 2 mm între polul anterior al celor doi globi oculari este semnificativă clinic. Forma sa extremă este exorbitismul
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
reprezintă 0,4-2% din tumorile maligne ale copilului. Este cea mai frecventă metastază intraorbitală la copil. Tumora de origine este la nivelul glandelor suprarenale. Starea generală a copilului este, de regulă, alterată. Clinic, prezintă exoftalmie cu dezvoltare rapidă, chemosis, hemoragie conjunctivală și palpebrală. Tratament: se recomandă tratament oncologic, chimioterapie, radioterapie. Prognosticul este sever. TUMORI INTRAORBITALE LA ADULT Patologia tumorală intraorbitală a adultului este mult diferită de a copilului. Cele mai frecvente tumori intraorbitale primare sunt tumorile vasculare (hemangiomul cavernos, limfangiomul, hemangiolimfan
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
frecventă tumoră intraorbitală secundară malignă [44]. Are ca punct de plecare principal, sinusurile paranazale. Poate avea originea și în orbita anterioară, conjunctiva epibulbară, aparatul lacrimal sau regiunea nazofaringiană. Se poate manifesta prin exoftalmie unilaterală progresivă, dureroasă, cu chemosis și hemoragie conjunctivală, mimând o tumoră intraorbitaă primară. La aceste semne se 317 pot adăuga, în funcție de locul de origine, rinoree, epistaxis, nas înfundat, edem facial și palpebral inferior, leziune cutanată palpebrală superioară sau inferioară, carunculară sau de sac lacrimal, conjunctival epibulbar. Globul ocular
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
chemosis și hemoragie conjunctivală, mimând o tumoră intraorbitaă primară. La aceste semne se 317 pot adăuga, în funcție de locul de origine, rinoree, epistaxis, nas înfundat, edem facial și palpebral inferior, leziune cutanată palpebrală superioară sau inferioară, carunculară sau de sac lacrimal, conjunctival epibulbar. Globul ocular este dislocat (fig. 4.236). Apar tulburări de sensibilitate sub formă de parestezii pe teritoriul trigemenului, edem papilar sau paloare papilară, oftalmoplegie, tulburări severe de acuitate vizuală. Evoluția este cu agravare progresivă. Tratament: Multă vreme s-a
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
date de tumora primară. De regulă, metastazele intraorbitale apar la pacienți cu neoplasm cunoscut. Principalele semne de manifestare clinică a metastazelor intraorbitale sunt durerea orbitală, diplopia, exoftalmia uni- sau bilaterală dureroasă, enoftalmia, ptoza palpebrală superioară, tulburările de motilitate oculară, chemosisul conjunctival, hemoragiile conjunctivale, formațiunea tumorală vizibilă sau palpabilă în orbită. Scăderea acuității vizuale și edemul palpebral apar în cazul metastazelor posterioare sau apicale. Tratament: Tratamentul de elecție este radioterapia eventual asociată cu chimioterapie și terapie hormonală, în cazurile de metastază de
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
tumora primară. De regulă, metastazele intraorbitale apar la pacienți cu neoplasm cunoscut. Principalele semne de manifestare clinică a metastazelor intraorbitale sunt durerea orbitală, diplopia, exoftalmia uni- sau bilaterală dureroasă, enoftalmia, ptoza palpebrală superioară, tulburările de motilitate oculară, chemosisul conjunctival, hemoragiile conjunctivale, formațiunea tumorală vizibilă sau palpabilă în orbită. Scăderea acuității vizuale și edemul palpebral apar în cazul metastazelor posterioare sau apicale. Tratament: Tratamentul de elecție este radioterapia eventual asociată cu chimioterapie și terapie hormonală, în cazurile de metastază de carcinom mamar
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
ÎN TUMORILE ORBITALE Diagnosticul diferențial al tumorilor de orbită se face cu mai multe categorii de procese expansive care pot interesa această regiune [47]. Afecțiuni vasculare orbitale și periorbitale a. Varice intraorbitale primare: elemente de diferențiere sunt exoftalmia intermitentă, hemoragiile conjunctivale, angiectazii conjunctivale, varice pe CT-scan, ecografie de orbită, angiografia RMN sau flebografie. b. Malformații vasculare intraorbitale și intracraniene: elemente de diferențiere sunt exoftalmia pulsatilă, acută, hemoragii conjunctivale după exoftalmie, angiografia carotidiană, angiografia RMN care evidențiază malformația. c. Fistula carotidocavernoasă: elemente
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
ORBITALE Diagnosticul diferențial al tumorilor de orbită se face cu mai multe categorii de procese expansive care pot interesa această regiune [47]. Afecțiuni vasculare orbitale și periorbitale a. Varice intraorbitale primare: elemente de diferențiere sunt exoftalmia intermitentă, hemoragiile conjunctivale, angiectazii conjunctivale, varice pe CT-scan, ecografie de orbită, angiografia RMN sau flebografie. b. Malformații vasculare intraorbitale și intracraniene: elemente de diferențiere sunt exoftalmia pulsatilă, acută, hemoragii conjunctivale după exoftalmie, angiografia carotidiană, angiografia RMN care evidențiază malformația. c. Fistula carotidocavernoasă: elemente de diferențiere
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
și periorbitale a. Varice intraorbitale primare: elemente de diferențiere sunt exoftalmia intermitentă, hemoragiile conjunctivale, angiectazii conjunctivale, varice pe CT-scan, ecografie de orbită, angiografia RMN sau flebografie. b. Malformații vasculare intraorbitale și intracraniene: elemente de diferențiere sunt exoftalmia pulsatilă, acută, hemoragii conjunctivale după exoftalmie, angiografia carotidiană, angiografia RMN care evidențiază malformația. c. Fistula carotidocavernoasă: elemente de diferențiere sunt debutul acut, exoftalmia uni sau bilaterală, suflul temporal sincron cu pulsul, angiografia carotidiană și angiografia RMN evidențiază fistula. Infecții specifice. TBC intraorbital, este rar
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
tratament tuberculostatic. Infecții acute nespecifice: infecții bacteriene predominant stafilococice, streptococice, cu E. coli sau Proteus. Elemente de diferențiere sunt: sindromul inflamator acut, evoluția în mai multe stadii - celulită, abces extraperiostal, abces neîncapsulat, abces încapsulat. Prezintă exoftalmie mare, dureroasă, oftalmoplegie, secreție conjunctivală cu puroi. Infecții orbitale fungice. Mucormicoza. Infecție fungică gravă. Elemente de diferențiere sunt: terenul diabetic greu controlabil, scăderea imunității, originea la nivelul cavității nazale sau sinusurilor paranazale. Boli parazitare intraorbitale: chistul hidatic intraorbital. Poate fi primar sau secundar. Elemente de
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]