270 matches
-
căpătat bani mulți, prea mulți încă - căci tata a murit. Să-ți descriu ce-am simțit după ce l-am înmormîntat? De câte ori am cugetat să mă duc la tine, să încongiur picioarele tale cu brațele mele, să te rog, să te conjur ca să mă ierți. M-aș fi făcut sclava ta, căci te iubeam, te iubesc! Am fost la Ioan. L-am conjurat să te îngrijească, i-am dat banii ce îi aveam, dar i-am cerut jurământ să nu-ți pomenească
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
am cugetat să mă duc la tine, să încongiur picioarele tale cu brațele mele, să te rog, să te conjur ca să mă ierți. M-aș fi făcut sclava ta, căci te iubeam, te iubesc! Am fost la Ioan. L-am conjurat să te îngrijească, i-am dat banii ce îi aveam, dar i-am cerut jurământ să nu-ți pomenească nimica de mine. Înainte de-a pleca el a venit la mine și mi-a spus în ce stare te afli
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
o ochire senină din ale tale? Și tu-i lași pe toți, copilul meu, pentru de-a-ngenunchea înaintea unei pietre reci și fără inimă. Sofio! scapă-te pe tine însăși, căci eu nu te pot scăpa. Nu mă iubi, te conjur, te rog, căci acest amor te va omorî. Dar ea-și întinsese mînile și se ținea cu ele amândouă de pieptul meu. Privea stinsă de pasiune în fața mea asemenea unei ființe insense. Ochii ei priveau fixi și pasionați în ochii
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
butoi, fără să-i mai dea și niscai colegi de pahar, s-a retras pe undeva pe la mama dracului luându-și ca ginere un sortiment oarecare de dudă ieșeană. Așa îi este acum veacul, mulți îl înjură, mai puțini îl conjură să revină. Deci părerile sunt împărțite, dar nu și a ziarelor pupinbăsiste, care au și sărit în ajutorul șefului care-i plătește, susținând că Băsescu a spus că este trădător de neam și țară fiindcă așa a spus Iliescu, iar
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
G. Potra și Constantin I. Turcu Ă, București, Editura Enciclopedică, 1996, p.579 . 66 George G. Potra, op.cit., p.8. 46 43 politic acei care agită spectrul pericolului rus ar trebui să fie primii a realiza că pentru a-l conjura, disproporția de forțe nu impune lupta ci asociația. Alianța cu Rusia reprezintă însă ceva și mai important. Ea alcătuiește prima etapă pe drumul care duce la acoperirea Europei Centrale și Sud-Estice printr-o rețea de acorduri regionale, care, dacă nu
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3070]
-
Voevod, vă leat 7164 [1656]”), văduvele (nespunându-ne câteodată, din inscripții, prea multe despre ele: (trad.) „S-au pristăvit roaba lui Dumnezeu jupanița Dobra, fostă mare băneasă, veșnica ei pomenire...”584 - glăsuiește o piatră funerară fostă la Mănăstirea Bucovăț) își conjurau urmașii, rude ori străini, spunându-le că vor să-și afle odihna eternă lângă defuncții lor soți585. Pe muchia din stânga a acelei pietre de mormânt faimoase (lucrată, la cererea văduvei stolnicului de un meșter local atent și la pretențiile tradiției
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
și ochii lui hojma clipeau". În asemenea manifestări trebuie descoperiți germenii nebuniei care declanșează teroarea subsecventă. Un al doilea episod cu valoare premonitorie este constituit de dialogul, cu accente de patetism romantic, dintre protagonist și soția sa, Ruxandra, care-l conjură să nu mai verse atâta sânge nevinovat: "Muiere nesocotită! strigă Lăpușneanul sărind drept în picioare și mâna sa, prin deprindere, se răzămă pe junghiul din cingătoarea sa". Totuși, la insistențele Ruxandrei, domnitorul îi face acesteia o promisiune solemnă: "Îți făgăduiesc
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
Boierii o împinseră în camera bolnavului". După ce bea, străjuit de Spancioc și de Stroici, Lăpușneanu îi întreabă pe aceștia cine sunt și ce vor. Aceștia se recomandă cu simplitate, adăugând că "[o]trava lucrează". Lăpușeanu își iese din minți; își conjură foștii adversari să-l înjunghie sau, măcar, să-i dea ceva de băut. "Atunci, Stroici îl apucă și-l ținu neclintit; iar Spancioc, scoțând cuțitul din teacă, îi descleștă cu vârful lui dinții și îi turnă pe gât otrava ce
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
oară, de data aceasta însoțit de o călugăriță răpită de la Mănăstirea Dintr-un Lemn. Trădat și aparent înțelepțit, se întoarce la București, dar avatarurile lui sentimentale, de altfel savuroase, nu contenesc, fiind legate de alte două neveste, pe care le conjură, disperat și zadarnic, să-i fie fidele. În 1842 realizează însă o performanță profesională: este orânduit protopsalt la Biserica Domnească de la Curtea Veche și profesor de cântări la Seminarul Mitropoliei. Mai mult decât atât, în 1843 ajunge proprietar de tipografie
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288657_a_289986]
-
nici acum unul definitiv. Din locul său predilect periferia vâltorii umane opozabilă inaptitudinii lui de fond, poetul pare să transmită în direct, folosind "cuvinte ce nu mai fuseseră spuse". Deși par precare însăilări provizorii, ele sunt numai bune pentru a conjura primejdioasa vecinătate a absurdului, infernul sinonim cu golul, cercul barbar, locul sau momentul Trezirii. Lucian Raicu identifică în Bacovia un insolit curier nu doar de năucitoare buletine meteo, ci mai ales de știri și mesaje privind chestiuni capitale, în ciuda unor
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
Și trupul copilului s-a încălzit." (II, Regi, 4, 32-35.) In anumite regiuni din imperiul rus de altădată, unul din leacurile împotriva bolilor la vite era sărutarea animalelor pe frunte. Povestea Frumoasei din pădurea adormită este exemplară pentru sărutul care conjură maleficiile și vrăjile, sărutul care vindecă, care trezește din somnul ucigător, care reînsuflețește. Lumea poveștilor abundă în astfel de istorii în care sărutul posedă o putere de vindecare. El este instrumentul unor multiple metamorfoze, dar una din principalele lui virtuți
Alain Montandon - Sărutul sacru by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11465_a_12790]
-
au înnoit între timp, bănuiala/ că s-ar fi putut face mai bine/ tot atîtea pacte ale singurătății" (Mai departe). Pe de alta, atitudinea ironică intra în impact cu realul ostil, cu adversitatea ontica însăși, pe care n-o mai conjura prin mijlocirea eufemismelor, acceptînd a o desemna cel mult la modul grav al personificărilor: "Și bate vîntul, bate, cu nesinceritate/ se desprind de pe mine scoicile/ algele" (ibidem). Ajunsă la suprasaturație, ironia "pleznește" precum "ceasul amiezii" mai înainte menționat. Prin urmare
Un basm pentru adulti by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18133_a_19458]
-
scrie frumos se plătește cu viața. Mult prea scump”, citim într-una din ultimele însemnări). De fapt, Fănuș Neagu se luptă nu doar cu chinurile bolii și ale scrisului, ci și cu o melancolie grea, pe care caută s-o conjure prin imaginație - singura „beție” accesibilă, după ce vinul i-a fost interzis de medici. Treptat, pe măsură ce momentele de respiro ale suferinței fizice se împuținează, jurnalul devine tot mai laconic, fără a-și pierde totuși tonusul vital. Multe notații vădesc o luciditate
Finis coronat opus by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/3688_a_5013]
-
Sorin Lavric Epoca actuală pare să fie găselnița malefică a unui vrăjitor metafizic: suntem invitați din toate părțile să ne lenevim mintea, suntem momiți să ne încetinim reflexele, suntem conjurați să ne împăcăm cu sărăcirea limbii, ba chiar ni se cultivă gustul pentru clișeele verificate. Aproape că îți vine să crezi că numai ce e sterp și previzibil poate să fie bun, și asta fiindcă doar el e inofensiv. În
O spiralădin cuvinte by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7331_a_8656]
-
au detașat și au ordonat povestea: Laura - muza lui Petrarca despre care Sade a aflat că a fost căsătorită cu un strămoș al său; ultima sa iubită, Magdeleine Leclerc în vîrstă de 15 ani; testamentul lui Sade în care o conjură pe Magdeleine să nu-i acopere corpul timp de 48 de ore, de teama de a nu fi murit cu adevărat. Magdeleine Leclerc nu se ține de cuvînt și de aceea corpul Marchizului bîntuie fără suflet printre noi. Ca și
O săptămână sadică la sfîrșitul lumii by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17268_a_18593]
-
vaste și profunde, conexiunile făcute de el sînt surprinzătoare și de o largă respirație spirituală. Inventivitatea lui în spectacolul De Sade întrece cu mult orice fel de așteptare. Cîte un strop, din fiecare spectacol al său este picurat aici și conjurat să nască o esență a esențelor. Forța regizorului este oglindită în forța actorilor care-i urmează demersul artistic și estetic și care umplu cu carne scena. Silviu Purcărete a construit o lume, un cod teatral, în care personajele nu mai
O săptămână sadică la sfîrșitul lumii by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17268_a_18593]
-
Eurosong & Book, 1998 (cu o notă a editorului, din care au fost spicuite datele de mai sus). Premisa de la care pleacă autorul este că în orice societate există un control multiplu exercitat asupra producerii discursului, cu scopul de "a-i conjura puterile și pericolele, de a-i stăpîni evenimentul aleator, de a evita copleșitoarea, redutabila ei materialitate." Se fac simțite, prin urmare, așa-numitele proceduri (sau sisteme) de excludere - și anume: interdicția, pe trei coordonate (că tabu al obiectului, ritual al
Foucault alesul by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/17727_a_19052]
-
unde îi invoca pe demonii planetari (în scopuri bune, desigur). Ce magie poate fi mai puternică decât tinerețea, cultura, bogăția, frumusețea, știința, iubirea (urmează a se căsători cu aleasa inimii, precum IPC)? Pietro deține toate aceste facultăți „magice” și totuși conjură în taină demonii planetari. Imaginea sa conjurându- i în cămăruța secretă, esențială, sugerează angrenarea într-o luptă supraindividuală, pentru salvarea unei civilizații. Seara Thomas este primit la vila de la Careggi a familiei Medici, unde face cunoștință cu reprezentanții Academiei (neo
I.P. Culianu – o „autobiografie fantasmatică” by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/3299_a_4624]
-
fără trecut și viitor încremenit-n ghereta/portarului teobald care azi ar comuta canalele/a miriade de televiziuni cu circuit închis...” (imnul 115). Avem de-a face, pe ansamblu, cu o meditație poematică despre trecerea timpului, neliniștea apropierii sfîrșitului fiind conjurată prin interograrea continuă a lui Dumnezeu. O scriere ce se vrea „totală” și ascensională. O carte savant construită, în care poezia se subsumează - repet - rugăciunii, dînd seama de cele esențiale. Căci, dacă nu poate servi drept ars moriendi, ea caută
Poezia ca bio-Biblio-grafie by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/3508_a_4833]
-
înconjoară / În locul brațelor tale, vară / Deodată exil. Aș vrea să rîd de mine și de aștri, / Aș vrea să fiu un joc infantil / În lunca peste care cîntă veștejirea. Bîlbîi în genunchi focul. Tu, rugăciune, din ce altă / Fecunditate mă conjuri / Cu lacrima ta să mă fac arbor pentru un sicriu?" (Reîncarnarea sfintelor naturi). Postura pietății revine atunci cînd Miron Kiropol își mărturisește, în sesizante accente, așteptarea. Aceasta reprezintă o abstragere din circuitul prezentului, o dăruire în contul virtualității, deci un
Un avatar romantic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7125_a_8450]
-
tabăra dușmanilor civilizației, n-a fost doar un happening de pe alt continent ca pentru americani, care au dus totuși, împotriva lui, cel mai greu război din istoria lor. În America, fascismul are gradul de realitate al fantomei care a fost conjurată în două ucronii, una veche, Cu neputință aici, de Upton Sinclair, cealaltă mai nouă, Complot împotriva Americii, de Philip Roth. La noi, însă, el a avut o materialitate insuportabilă și până și în ziua de azi i se consacră o
Bagatelizarea fascismului by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/5805_a_7130]
-
Otake - speriată se ascunde din fața lui. Aceasta i-a fost pierzarea. Amorezul pleacă gândindu-se la răzbunare. Servitorul nobilei Yocrapo e îndrăgit de Otake, vine cu lucrurile cumpărate din târg, o recunoaște pe Otake, o cere de nevastă și o conjură să bage de seamă să nu vină stăpâna să o vadă în costumul acesta. Prea târziu. Amorezul încearcă din nou să intre în grațiile pretinsei lui amoreze; Otake nu vrea să știe nimic și de aceea e omorâtă de amorezul
O trupă de teatru japonez by Mircea Popa () [Corola-journal/Imaginative/13283_a_14608]
-
și mai mare măsură. Din Scrisori reiese că s-a simțit aproape și de alți scriitori lipsiți de spirit de conservare. Îi scria frecvent nefericitului poet John Berryman, pe care alcoolismul l-a împins la sinucidere. Încă din 1954, îl conjura: „Starea proastă a sănătății tale este o pacoste. Trebuie neapărat să te decizi s-o îmbunătățești, John. Numai Dumnezeu știe că și eu cad pradă prea multor slăbiciuni ca să nu înțeleg cum este. Există însă o deosebire între a cădea
Prietenul sinucigașilor by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/5776_a_7101]
-
dulce ești!" "Se giugiulesc toată ziua, ca doi porumbei!" Era o plăcere să-i vezi în cuibul lor de porumbei". Nu voia să mănînce mai nimic, ciugulea doar cîte ceva, ca o porumbiță". Toate aceste stereotipuri operează cu aceleași simboluri, conjurînd în mod invariabil prin intermediul lor sunete și imagini de o maximă delicatețe și dulceață, un univers diafan și tandru, în care totul nu este decît mîngîiere, frăgezime, duioșie, muzicalitate, seninătate, iubire veșnică. Ați auzit însă - vă întreb, dragi cititori - despre
Răzbunarea porumbiței by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Imaginative/9841_a_11166]
-
mă asociez în grupuri și să încerc astfel, cu forța, să schimb cursul lucrurilor și să dărîm puterea. Astfel încît, în rezumat, mă supun, dar spun" ( p. 39) În scrisorile către Vlad Georgescu, Radio "Europa liberă" și presa occidentală erau conjurate să recomande un astfel de comportament tuturor celor nemulțumiți de evoluțiile din politica internă românească, pentru că ar fi presupus riscuri minore pentru cei în cauză și, prin lărgirea treptată a cercului de aderenți ar fi format masa critică aptă să
Singurătatea disidentului de cursă lungă by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13656_a_14981]