290 matches
-
extensiune sau de identificare (d. ex., acesta este un acid dacă înroșește hîrtia de turnesol). În textele literare, există o serie de formulări care sînt apreciate ca alcătuind definiția retorică (sau informală), folosite de autori pentru a atribui narațiunii implicații conotative pentru elementele limbii. Acest tip de definiție se poate baza pe analogie (x este o adevărată enciclopedie) sau pe negație (x nu este o persoană comunicativă). Ca element component al discursului (și al textului) definiția are structură și conținut determinat
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
directive - dorința locutorului; actele comisive - intenția locutorului; actele expresive - variază în funcție de act, iar scopul ilocuționar este acela de a transmite o stare psihologică: plăcere/neplăcere, acceptare/respingere. În mod particular, în alcătuirea discursului publicitar, cerințele afective (care mizează pe valențe conotative euforice prin idealizarea obiectului publicitat) ocupă un loc important, alături de cele de natură materială (referitoare la produs), în construirea mesajului. Publicitatea exploatează la maximum manifestările psiho-afective, prin sondarea a psihicului uman și prin transformarea subliminală a produsului publicitat într-o
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
2) mi-am luat umbrela și 3) acum nu sînt ud. Există, apoi, posibilitatea de a obține o informație prin schimbul de expresii lingvistice sau prin conversație, situație în care semnificantul denotativ (expozitiv) al unui enunț poate genera sensuri adiționale (conotative), plecînd de la contextul producerii enunțului, acestea fiind și ele referențiale. Din constatarea Aici este frig, se pot astfel infera concluzii precum: trebuie închisă fereastra, trebuie să ne mutăm în altă încăpere, trebuie să facem focul etc. Cu asemenea aplicații, inferența
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
capacitatea de a dezambiguiza anumite componente ale mesajului sau mesajul ca întreg, fără ca locutorul să nuanțeze aceste elemente în plan lingvistic); diferitele tipuri de deictice sînt, de exemplu, raportate la coordonatele nivelului situațional al discursului; c) generator de valori denotative/conotative; același mesaj poate avea, într-un context, valoare denotativă, iar, în altul, valoare conotativă (2 și cu 2 fac 4, într-un act comunicativ avînd conținut matematic vs. într-o discuție de principiu); d) agent al marcării gradului de previzibilitate
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
să nuanțeze aceste elemente în plan lingvistic); diferitele tipuri de deictice sînt, de exemplu, raportate la coordonatele nivelului situațional al discursului; c) generator de valori denotative/conotative; același mesaj poate avea, într-un context, valoare denotativă, iar, în altul, valoare conotativă (2 și cu 2 fac 4, într-un act comunicativ avînd conținut matematic vs. într-o discuție de principiu); d) agent al marcării gradului de previzibilitate/imprevizibilitate, a valorii de adevăr a mesajului și a impactului afectiv al acestuia etc.
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
metalingvistice și reprezintă, în același timp, o traducere intralingvistică și o expansiune admisibilă datorită elasticității discursului. Se disting două tipuri de parafraze: 1) parafraze substitutive sau denotative, care au o relație directă cu elementul parafrazat și 2) parafraze oblice (parțial conotative) al căror conținut dezambiguizează elementul inițial, prin descrierea referinței și a instanței sau a contextului de folosire. Fiind un component al discursului, parafraza se poate evalua îndeosebi sub două aspecte: din punctul de vedere al coerenței și din punctul de
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
timpurile trecute 4. deixis: pronume indicative adverbe de loc adverbe de timp acesta, aceștia aici/acolo azi, mîine acela/aceia în acel loc în acea zi a doua zi 5. cuvinte și aspecte emoționale Of! (absent) 6. cuvinte și aspecte conotative: o adresare, un ordin, o întrebare te rog (absent) 7. verbe și adverbe modale care indică nesiguranța vorbitorului poate (absent) Cînd semnalele situației de limbaj personale se referă la situația de limbaj a naratorului, avem de-a face cu un
by MIEKE BAL [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
temă; el poate coincide cu un cuvant sau cu o propoziție și, alături de alte motive, poate avea funcție de vehicul în construirea diferitelor teme.30 El reprezintă o componentă a temei cu funcție constructivă, mobilă, catalizatoare; în plus generează o semnificație conotativa și contribuie nu numai la nuanțarea aspectului tematic, ci și la organizarea și direcționarea procesului de creație. Prin recurenta, variație și contrast, având în cadrul operei unui autor un rol deopotrivă semantic și structural, el poate constitui un fir roșu.31
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
Îngerii). Nu e, în fond, decât o îndepărtare de realitate în căutarea unui adevăr care se pierde sub vălul aparențelor. Afirmațiile sunt, în general, lapidare, trecerea de la discursul denotativ, care pare să descrie o lume circumscrisă granițelor banalului, la unul conotativ care ar trebui să surprindă sensul existenței ("aripile sufletului meu/ durerile le-au veștejit" - jocul verbal e, de altminteri, subtil cu astfel de treceri din domeniul zoomorf în cel fitomorf, un simbol al înălțării, al elevației alături de unul al eșecului
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
care desemnează un obiect de mobilier cu patru picioare, pe care te poți așeza pentru a găsi o poziție mai comodă. Astfel, se poate spune despre cuvinte că au două funcții: funcția denotativă, aceea de a denumi ceva, și funcția conotativă, aceea de a căpăta diverse înțelesuri în funcție de context (de exemplu, pentru un medic, scaun mai înseamnă și excremente solide). De multe ori, înțelesul unui cuvânt e modificat profund prin prozodie, adică prin muzicalitatea pronunțării lui. Prin capacitatea lor de a
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
folosim cel mai des fraza: „Nu pot descrie prin cuvinte.“ După ce cuvintele au servit mii de ani dezvoltării relațiilor dintre oameni, bariera lingvistică a devenit în ziua de azi una dintre cele mai serioase surse de conflict, tocmai prin funcția conotativă despre care vorbeam mai sus. Atât iubirea, cât și dorința sexuală au profunzimi atât de mari, încât cuvintele sunt nu numai insuficiente, ci și contraindicate pentru a le exprima. Și atunci ce-i de făcut? Exprimarea simbolică De mii de
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
o "lume crudă". Apoi, aceste "clase" paradigmatice au fost subsumate unor categorii mai ample (fragmentarismul și oribilul existenței cotidiene) și corelate cu "limbajul administrativ" în care este redactat textul kafkian și care ilustrează, în ultimă instanță, "modul în care folosirea "conotativă" a unui anumit stil al limbii poate contribui la constituirea stilului în întreaga operă a unui autor". În paginile de mai jos, vom urma un traseu interpretativ similar. 2. Microarticularea cuantelor referențiale în Creanga de aur 2.0. Apărut în
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
pp. 7-35. Dobrovol'skij, Dmitrij și Elisabeth Piirainen, "Cultural Knowledge and Idioms", în International Journal of English Studies, vol. 6, nr. 1, 2006, pp. 27-41. Dragoș, Elena, Introducere în pragmatică, Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca, 2000. Drăgulescu, Radu, " Analiza sensurilor conotative și denotative ale lexemului lup în cadrul fitonimiei românești", în The Proceedings of the European Integration Between Tradition and Modernity Congress, vol. 5, 2013, pp. 511-521. Drăgulescu, Radu, Lingvistică generală, Editura Universității
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
note de subsol și paginile la care acestea se găsesc în volum. 362 Dmitrij Dobrovol'skij și Elisabeth Piirainen, Figurative Language, pp. 335- 343. O analiză similară în limba română, dar limitată la fitonime, a desfășurat Radu Drăgulescu ("Analiza sensurilor conotative și denotative ale lexemului lup în cadrul fitonimiei românești", în The Proceedings of the European Integration Between Tradition and Modernity Congress, vol. 5, 2013, pp. 511-521). 363 Ibidem, p. 340. 364 O
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
pentru asezonarea salatelor), topping; d. În domeniul comunicațiilor și al presei au pătruns termeni specializați precum: clip (videoclip), ipod. Anglicismele menționate mai sus sunt termeni denotativi, întrucât au calitatea preciziei. În afară de termenii denotativi, anglicismele necesare pot avea și un sens conotativ sau stilistic. Acestea dublează un cuvant existent în limba română cu scopul de a dezvolta nuanțe stilistice. Dintre acestea merită menționate următoarele: - happy-end (rom. sfârșit fericit); - week-end (rom. sfârșit de săptămână)folosit curent de către toți vorbitorii limbii române; - live (transmisie
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Cătălina Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92811]
-
realul, îmbogățindu-l prin amintiri, posibile dorințe, variații ale formelor, reunite potrivit unor valori pozitive sau negative. Imaginarul se cristalizează mai mult în jurul simbolurilor, care sunt imagini deosebit de consistente din cauza capacității lor de a stabili legături între niveluri de înțelegere conotativă."408 Dar am fost insensibilizați la mitologie prin educație (chiar și prin cea religioasă), care insista ca miturile iudeo-creștine și cele grecești să fie percepute literalmente, ori dimpotrivă, ca niște povești interesante dar ofilite ale trecutului, însă atât trivializarea cât
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
lor propriu, denotativ. Stilul literar îmbogățește mesajul transmis cu sentimente, stări emoționale, atitudinea subiectivă a scriitorului, dând cuvântului sensuri noi datorită contextului în care este plasat și solicită receptorul nu numai rațional ci și afectiv. Această modalitate de comunicare este conotativă, întrucât accentuează sensul figurat al cuvântului. Limbajul denotativ denumește obiectele în conținutul lor, reflectând ceea ce este general și esențial, în timp ce limbajul conotativ insistă asupra anumitor însușiri particulare ale obiectului, care l-au impresionat mai mult pe scriitor și pe care
NOŢIUNI DE TEORIE LITERARĂ by LUCICA RAȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1771_a_92267]
-
în care este plasat și solicită receptorul nu numai rațional ci și afectiv. Această modalitate de comunicare este conotativă, întrucât accentuează sensul figurat al cuvântului. Limbajul denotativ denumește obiectele în conținutul lor, reflectând ceea ce este general și esențial, în timp ce limbajul conotativ insistă asupra anumitor însușiri particulare ale obiectului, care l-au impresionat mai mult pe scriitor și pe care acesta vrea să le scoată în evidență, cu scopul de a emoționa. Valoarea conotativă apare încă de la nivelul limbajului uzual în sensul
NOŢIUNI DE TEORIE LITERARĂ by LUCICA RAȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1771_a_92267]
-
reflectând ceea ce este general și esențial, în timp ce limbajul conotativ insistă asupra anumitor însușiri particulare ale obiectului, care l-au impresionat mai mult pe scriitor și pe care acesta vrea să le scoată în evidență, cu scopul de a emoționa. Valoarea conotativă apare încă de la nivelul limbajului uzual în sensul figurativ al cuvintelor. De exemplu, sensurile expresiilor următoare sunt îndepărtate de sensul propriu al verbului a cădea, care apare în construcția lor, datorită combinațiilor diferite, contextelor în care este plasat: a cădea
NOŢIUNI DE TEORIE LITERARĂ by LUCICA RAȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1771_a_92267]
-
este o luptă vană, crudă, fără de voință și fără de speranță. Martiriu este numele simțirei mele (Eminescu: 2011, II, 266). Formularea din hipertext este relativ vagă, deși lexemul agonie ar putea sugera impondera bilitatea dintre viață și moarte; totuși, îmbră cămintea conotativă a acestui cuvânt prezintă tonuri filosofice, ca să nu spunem abisale: el exprimă o neliniște prea abstractă, ale cărei surse ori forme de manifestare sunt de o pluralitate pe măsura spectrului semantic al termenului. Greu de înțeles de ce opera a renunțat
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
care luminează genotextul, în dinamica altul/același care îi însuflețește mecanismul. Pe de o parte, ideea din textul-sursă trebuie păstrată, ceea ce trimite la repetare, ca una din cele două componente ale intertextualității. Pe de altă parte, formularea va fi elocventă, conotativă, dacă se impune, astfel încât sensul din textul tradus să nu fie alterat dimensiune la nivelul căreia se relevă diferirea, dictată de schimbarea codului lingvistic și supusă (sub aspect semantic) repetării. Traducerea oferită de Mihai Eminescu (în ms. 2258) poate fi
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
dimensiunilor abstracte - spațiul lor narativ. Acest proces de contemplare a fotografiei este numit scanare. Procesul de scanare reprezintă o sinteză a două intenții: una manifestată în imagine, iar cealaltă fiind a contemplatorului (privitorului). Imaginile sunt definite de simboluri fiind imagini conotative și oferă spațiu de interpretare. Prin intermediul imaginii se poate reconstrui și timpul aflat între doi poli: înainte și după. Fotografia este o suprafață de elemente simbolice ale unui timp dat și care prezintă un punctum 37 central. Magicul fotografiei este
[Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
adverbul ca sau locuțiunea ca și cum reducând diferența dintre obiecte sau fenomene. Totodată, flexibilitatea de apariție a metaforei duce la prezența afectului care duce la scăderea spațiului semantic lăsând loc unei multitudini de caracteristice denotative ale unui număr restrâns de factori conotativi. La nivelul conștiinței obiectele aparțin unor arii semantice diferite și nu au nimic în comun cu planul obiectul. Apropierea obiectelor de artă în spațiul conotativ duc la transformarea lor în înțelesuri identice conotativ, ce pot fi înțelese și interpretate prin
[Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
spațiului semantic lăsând loc unei multitudini de caracteristice denotative ale unui număr restrâns de factori conotativi. La nivelul conștiinței obiectele aparțin unor arii semantice diferite și nu au nimic în comun cu planul obiectul. Apropierea obiectelor de artă în spațiul conotativ duc la transformarea lor în înțelesuri identice conotativ, ce pot fi înțelese și interpretate prin metaforă. În orice tip de artă întâlnim metafora sau tropul care duce la diferite tehnici artistice și literare. Metafora picturală, ca și imaginea artistică duce
[Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
denotative ale unui număr restrâns de factori conotativi. La nivelul conștiinței obiectele aparțin unor arii semantice diferite și nu au nimic în comun cu planul obiectul. Apropierea obiectelor de artă în spațiul conotativ duc la transformarea lor în înțelesuri identice conotativ, ce pot fi înțelese și interpretate prin metaforă. În orice tip de artă întâlnim metafora sau tropul care duce la diferite tehnici artistice și literare. Metafora picturală, ca și imaginea artistică duce la definirea și înțelegerea ontologică a artei picturale
[Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]