568 matches
-
rezolvarea crizei prin reforme culturale și administrative, și Din vatra unui sătean cuminte (1911), proză de oarecare abilitate epică, pledoarie nedisimulată în favoarea culturalizării satelor. D.-D. tinde să elaboreze și comentarii mai ambițioase, după cum o dovedește un prim volum din Considerațiuni critice asupra poeziei noastre poporane, intitulat Doine (1903). Într-un proiect, erau anunțate alte patru volume, despre doinele „voinicești-haiducești”, „de străinătate”, despe balade, cântece haiducești și strigături. Autorul delimitează „folklorele” de „știința folklorelui”, analizează comparativ diferite colecții (V. Alecsandri, G.
DUŢESCU-DUŢU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286922_a_288251]
-
în Veneția. SCRIERI: Crâng și luncă, București, 1896; Freamăt, pref. Alexandru I. Hodoș, București, 1898; Jianu (în colaborare cu Vasile Leonescu), București, 1900; Peneș Curcanul (în colaborare cu Vasile Leonescu), București, 1901; Avem cu ce să ne mândrim, București, 1903; Considerațiuni critice asupra poesiei noastre poporane, vol. I: Doine, București, 1903; Două drame țărănești (în colaborare cu Vasile Leonescu), București, 1903; Închinare praznicului adormirii de patru veacuri a lui Ștefan-Vodă-Cel-Mare și Sfânt, București, 1904; Prolog în 16 cântări la „Povestea neamului
DUŢESCU-DUŢU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286922_a_288251]
-
și un controversat studiu al lui N. Davidescu, Ultimul ocupant fanariot sau Inaderența lui Caragiale la spiritul românesc (1/1936, reluând un articol din „Cuvântul liber”), ceea ce indică faptul că nu se impunea colaboratorilor o direcție unică. I. Peltz semnează Considerațiuni asupra romanului, Victor Eftimiu abordează subiectul traducerii autorilor români în limbile de circulație internațională (Problema traducerilor), Petru Comarnescu discută despre Epopeea muncii americane, Al. Busuioceanu analizează Pictura românească modernă, ilustrând astfel o paletă largă de preocupări socioculturale. La rubrica „Păreri
FAMILIA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286945_a_288274]
-
triplă descriere; aceasta este regula Scripturilor. Cea dintâi presupune înțelegerea potrivit sensului istoric, cea de‑a doua, potrivit tropologiei, cealaltă, potrivit inteligenței spiritului. În istorie, se păstrează ordinea a ceea ce este scris. În tropologie, ne ridicăm de la nivelul literei spre considerațiuni mai înalte: tot ceea ce s‑a întâmplat vechiului popor în plan material, noi interpretăm în plan moral și întoarcem spre folosul sufletului nostru. În contemplarea alegorică, mergem mai departe, către regiuni încă și mai înalte, părăsind orizonturile terestre, filozofăm despre
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
Biserica Ortodoxă (punctual, la decizia de interzicere a spectacolelor publice În Săptămâna Patimilor). Importanța practicilor bisericești era legitimată, Înainte de toate, prin argumente de ordin moral: „Respectați credința și simțul religios al națiunei; nu veniți cu substituiri filosofice abstracte sau cu considerațiuni artistice (Kogălniceanu Își exprimase Îndoiala față de calitatea muzicii bizantine), spre a combate sau a dărâma această credință; căci ați risca a nu pune nimic În loc și v-ați pomeni că acolo, unde ați crezut să puneți filosofia să găsiți neantul
IDENTITĂȚI DOCTRINARE ÎN PRIMA PARTE A DOMNIEI LUI CAROL I: CAZUL VASILE BOERESCU. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SIMION-ALEXANDRU GAVRIŞ () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1275]
-
ed. IV, Buc., 1978; Id., Pelendava - Craiova pe Columna lui Traian și în epoca Imperiului Roman, Craiova, 1980. 30 Aceste fortificații, preluate de la geto-daci, au fost identificate pe malul drept, pe versantul abrupt de la Bucovăț. 31 Nicolaescu-Plopșor D., Volschi W., Considerațiuni morfologice și hidrografice privind evoluția chorologică a fortificațiilor naturale întărit în Câmpia Română în Hallstat și Latène, St. cerc. antrop., 8, 1971. 32 Tudor D., op. cit., 1978 (285-286). 33 Dumitriu-Snagov I., Țările Române în secolul al XIV-lea (Codex latinus
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
de românism curat, primejduit de relele ce se abat dinspre oraș, „iadul gol” - contaminație sămănătoristă -, unde valorile autentice se alterează, se părăduiesc. Articolele, mizând pe stratagemele persuasiunii, vădesc indiscutabile aptitudini de psiholog. Încă student, P. emite, la un congres, avizate Considerațiuni psihologice din viața țăranului român (intervenție tipărită în 1893). Și, îndeobște, scrierile de orientare sociologică și le concepe ca pe niște „studii asupra sufletului și vieții țărănești”. O manieră de abordare de sorginte poporanistă, de pe urma căreia și literatura lui are
POPESCU-23. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288944_a_290273]
-
sugerează autorul - era calea. În final, un personaj simbolic, Ion Tăcutu, invocă îngândurat, ca pe o soluție pasămite izbăvitoare, „legea”, legea reformei agrare, așteptată să vină mai degrabă. Cu firea lui blajină, P. nu avea cum să aprobe turbulențele. SCRIERI: Considerațiuni psihologice din viața poporului român, Iași, 1893; Contribuțiune la munca pentru ridicarea poporului, Galați, 1904; Din povestirile unui vânător de lupi, București, [1912]; Moș Gheorghe la Expoziție, București, 1912; ed. pref. Zoe Dumitrescu, București, 1950; Zori de iulie, București, 1912
POPESCU-23. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288944_a_290273]
-
este simultan și nominativă, și anonimă, în proporții schimbătoare după caz [...], după cum în ordinea esenței ea este concomitent și colectivă (prin prezența tradiției și prin perpetuarea actului redacțional inițial în serii de reluări creatoare), și individuală (cel puțin prin interpretare)” (Considerațiuni pe marginea anonimatului creației populare). În raport direct cu anonimatul stă oralitatea (Observații critice asupra validării euristice a conceptului de „oralitate folclorică”), concept considerat inoperant, aici fiind propusă înlocuirea propoziției „folclorul este oral” cu aserțiunea „folclorul este conservat mnemonic, creat
NICULESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288453_a_289782]
-
ale unor Tașcu Iliescu, Vanghele Petrescu, M. G. Obedenaru, I.D. Caragiani. „Această operă - spune Gr. G. Tocilescu -, ca și celelalte scrieri asupra folclorului aromân datorate d-sale, întrunesc strict toate condițiunile cerute, sunt dezbrăcate cu totul de orice tendințe și considerațiuni patriotice rău înțelese, neurmărind decât adevărul, singurul în stare a contribui la limpezirea multor probleme relative la istoria limbilor romanice în genere, care au întreținut și cimentat și mai mult dragostea pentru folclor.” Cealaltă contribuție de seamă a lui P.
PAPAHAGI-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288672_a_290001]
-
saturației fenomenelor sufletești, Câteva observații asupra psihologiei simbolului, Filosofia seriozității) și Ioan D. Gherea (Analiza psihologică a cauzalității). Paginile consacrate esteticii, istoriei culturale și literaturii sunt semnate de Tudor Vianu (Eternitatea și vremelnicia artei, Psihanaliza și teoria artei), Petre Andrei (Considerațiuni asupra romantismului), Nicolae Bagdasar (Asupra culturii europene). În mai multe numere Andrei Oțetea se ocupă de problemele Renașterii, iar Cezar Papacostea studiază Antichitatea, făcând și trimitere la literatura română (Filosofia antică în opera lui Eminescu). Șt. Zeletin e preocupat de
MINERVA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288158_a_289487]
-
cod pedepsea avortul voluntar, considerându-l drept o crimă, judecată deci de Curtea cu Juri. În inflexibilitatea sa laconică, vechiul text nu admitea nici o abatere, nici o derogare de la principiul general de interzicere a avortului, oricare ar fi fost motivul; nici considerațiunile de ordin medical nu puteau justifica provocarea avortului. Îmi amintesc de vâlva făcută acum doi ani de cererea adresată parchetului de o d-ră Z.Y. din Brăila, de a i se permite a-și provoca avort. Fusese răpită de tâlhari
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
regulament spre aprobare 461. La 8 mai 1879 Remus Opreanu îi comunica: "Domnule primar! Regulamentul interior al consiliului primit cu adresa nr. 600 vi se înapoiază confirmat de noi cu modificările trecute la finele lui. Primiți D-le Primar încredințarea considerațiunii mele"462. Regulamentul privind administrația orașului Constanța era structurat în 15 capitole și cuprindea 80 de articole. Capitolul I intitulat "Despre curățirea orașului" cuprinde primele 10 articole și grupează prevederi referitoare la menținerea curățeniei străzilor. Nerespectarea acestora era pedepsită cu
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
că îndeplinim nu numai o prescriere a legei organice a Dobrogei (...) dar și o datorie cetățenească către Tron, aducând la Înalta cunoștință a Majestății Voastre nevoile și dorințele județului Constanța"1773. Semnatarii aminteau faptul că, după unirea Dobrogei cu România, "considerațiuni de religiune și naționalitate, au dictat pentru noua provincie un regim special de administrațiune publică"1774 dar considerau că "pe an ce trecea, se impunea ca o datorie de românizare și asimilare ca această parte a țărei să nu rămână
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
interveni la minister pentru crearea unei asemenea școli"1793. Autorii articolului se considerau "datori a atrage atențiunea d-lor miniștrii, și în special a d-lui ministru Take Ionescu, care cunoaște bine Constanța, rugându-l să binevoiască a lua în considerațiune faptul că prin înființarea școlii de învățători rurali nu s-a dat întru nimic satisfacțiune locuitorilor din cele șase orașe ale județului, nici (...) numeroșilor coloni români așezați prin satele Dobrogei"1794. În cuprinsul acelei petiții se menționa faptul că "numai
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
locuință"3156. Totodată, Constantin N. Sarry aprecia că "preoții și învățătorii din această parte a țării, care s-au arătat, pănă acum, de laudă și au dovedit o vrednicie meritorie, trebuie ridicați în ochii lumii, înconjurați de toată stima și considerațiunea ce cu drept li se cade și încurajați materialicește în așa fel încât gospodăriile lor să fie o pildă și o mândrie a satelor"3157. În privința orașului Constanța, Constantin N. Sarry aprecia că "administrația orașului Constanța are nevoie de o
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
strălucită, de anvergură mondială, una comparabilă cu aceea a statelor care înseamnă ceva și se respectă; gândirea și acțiunile ei îndrăznețe și constructive, de răsunet, au contat prin dimensiunea, sensul și aportul lor la viața internațională și sunt demne de considerațiune alături de cele pe care le-au avut statele importante ale vremii, constituind reperele din viața internațională ale timpului -, însemnând contribuții la menținerea păcii și securității internaționale, la ordinea de drept și dezvoltarea colaborării; politica sa externă creatoare (căutătoare de soluții
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
Deci Martina. Nu știa nimic: Ossie era pur și simplu în Londra, așa cum i se întâmplă adesea. Și eu aveam în mânecă asul de treflă - știam. Dar cum să folosesc ceea ce știam? Dar oare să folosesc ceea ce știam?... După primele considerațiuni asupra problemei, am ajuns la următoarea strategie: voi aștepta până ce Martina va da primele semne de depresie sau neliniște - după care o voi izbi cu știrea în posesia căreia eram. După care știi ce urmează, se va topi toată în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
fie orice alt organ competent național. V-aș fi recunoscător dacă ați binevoi să-mi confirmați că guvernul dumneavoastră este de acord cu ce s-a menționat mai sus. Va rog să primiți, domnule adjunct al ministrului, expresia înaltei mele considerațiuni. H. van den Broek, ministrul afacerilor externe al Regatului Țărilor de Jos Excelentei sale C. Oancea, adjunct al ministrului afacerilor externe al Republicii Socialiste România Haga, 27 octombrie 1983 Domnule ministru, Am onoarea de a va confirma primirea scrisorii dumneavoastră
DECRET Nr. 215 din 26 iunie 1984 pentru ratificarea unor tratate internaţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106660_a_107989]
-
fie orice alt organ competent național. V-aș fi recunoscător dacă ați binevoi să-mi confirmați că guvernul dumneavoastră este de acord cu ce s-a menționat mai sus. Va rog să primiți, domnule adjunct al ministrului, expresia înaltei mele considerațiuni". Am onoarea de a va confirma că guvernul meu este de acord cu conținutul scrisorii dumneavoastră. Va rog să primiți, domnule ministru, expresia înaltei mele considerațiuni. C. Oancea, adjunct al ministrului afacerilor externe al Republicii Socialiste România Excelentei sale H.
DECRET Nr. 215 din 26 iunie 1984 pentru ratificarea unor tratate internaţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106660_a_107989]
-
menționat mai sus. Va rog să primiți, domnule adjunct al ministrului, expresia înaltei mele considerațiuni". Am onoarea de a va confirma că guvernul meu este de acord cu conținutul scrisorii dumneavoastră. Va rog să primiți, domnule ministru, expresia înaltei mele considerațiuni. C. Oancea, adjunct al ministrului afacerilor externe al Republicii Socialiste România Excelentei sale H. van den Broek, ministrul afacerilor externe al Regatului Țărilor de Jos CONVENȚIE în domeniul asigurărilor sociale între Guvernul Republicii Socialiste România și Guvernul Regatului Maroc Guvernul
DECRET Nr. 215 din 26 iunie 1984 pentru ratificarea unor tratate internaţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106660_a_107989]
-
meu! Vă prezint scuzele mele și vă rog să-l iertați, fiind încredințat că a făcut-o din copilărie! Voiu veni la liceu chiar în cursul zilei de azi, ca să vorbesc cu Dumneavoastră, personal. Primiți, vă rog, asigurarea deosebitei mele considerațiuni." ― Ține, și pleacă mai repede, că-mi vine să-ți crăp capul! I-am smuls plicul, și până la liceu am zburat! N-am întîrziat, dar chiar dacă aș fi întîrziat, eram atât de liniștit, atât de ușurat, de parcă mi se luase
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
Soră-mea le văzuse pe geam, dar a așteptat să audă soneria. A ieșit imediat surâzătoare și le-a sărutat, constatînd: ― Îmi place că sînteți punctuale. N-aveți idee ce nesuferit e s-aștepți! A urmat, desigur, o serie de considerațiuni asupra punctualității la vizite și la întîlniri. Gică a fost găsit citind "Ce e amorul?" de Eminescu. ― A, domnul Gică e amator de poezie! a remarcat Veturia. Și ce citeai, mă rog? Îmi dai voie să văd? Gică își întoarse
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
său vor fi invadat teritoriul unui alt stat sau refuzul, cu toată cererea statului invadat, de a lua pe propriul său teritoriu orice măsuri în puterea lui, pentru a lipsi zisele bande de orice ajutor sau protecțiune. Art. 3. Nici o considerațiune de ordin politic, militar, economic sau alta, nu va putea scuza sau justifica agresiunea prevăzută la art. 2 (cu titlu de exemplu - vezi anexa). În același timp plenipotențiarii au iscălit și următoarea anexă: Anexă la Art. 3 al Convenției relative
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
mărturisescă că după politica de prietenie urmată față de Germania nu se aștepta la un asemenea deznodământ. Am crezut de un interes istoric să adaug și aceste informații la raportul meu. Primiți, vă rog, domnule vicepreședinte al Consiliului, asigurarea înaltei mele considerațiuni (l). (1) Raportul a fost înregistrat la M.A.S. cu nr. 59420, din 9 august 1941. Tot la 9 august, Mihai Antonescu a adresat lui Grigore Gafencu următoarea scrisoare: „Scumpe domnule Gafencu Am primit ultimul raport din misiunea dvs. la
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]