928 matches
-
timp de cinci ani, urmând apoi ca sediul ei să se transfere, tot pe cinci ani, în diferite orașe din Franța, Italia, Polonia etc. În fruntea Adunării se afla un Consiliu, cu un președinte ales. O Curte de Justiție sau consistoriu general decidea în procesele juridice. Adunarea dispunea de un blazon propriu, reședință, arhivă, aparat administrativ etc. În caz de conflicte între state, Adunarea, prin intermediul unor delegați, va restabili pacea prin înțelegeri reciproce și arbitraj. Dacă vreun stat nu se supune
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
sub denumirea Femeia în Biserică, familie și societate (Arhiepiscopia Râmnicului, 2011). 2 Andrei Magieru (1891-1960), cu studii de teologie ortodoxă la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Cernăuți (1909-1913), doctor în teologie; Rector al Internatului diecezan din Beiuș (1914-1917), secretar al Consistoriului ortodox român din Oradea (1917-1921). Arhiereu-vicar la Oradea, cu titlul "Crișanul" (1926-1935), Rector și Profesor de Noul Testament la Academia teologică din Oradea (1924-1936); Episcop al Aradului din 1936 până la moarte. 3 Nae Ionescu, Învățământul teologic, în "Cuvântul", an III, nr.
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
o zi liberă săptămânală pentru elevi, definitivându-se vacanța de Crăciun, de Paști și de Rusalii. Odată cu înființarea Episcopiei Caransebeșului în 1865, școlile elementare din Banat au intrat, în cea mai mare parte, sub autoritatea episcopului Ioan Popasu și a consistoriului diecezan, care supravegheau și coordonau învățământul confesional prin senatul școlar. Episcopul Ioan Popasu a fost hirotonit în ziua de 15 august 1865 de mitropolitul Andrei Șaguna împreună cu episcopul Aradului, Procopie Ivașcovici. A doua zi, la Sibiu, a avut loc ședința
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
planului de învățământ se predau ,,numai o parte foarte mică”. Circulara din 1 mai 1869, emisă de episcopul Ioan Popasu, transmitea un set de măsuri pentru a preîntâmpina asemenea acuze, responsabilizând toate autoritățile școlare sau bisericești să respecte integral dispozițiile consistoriului, făcându-le responsabile în fața istoriei pentru toate neîmplinirile. Un aspect de relativă autonomie școlară îl reprezenta dreptul de a fixa planul de învățământ și manualele necesare studiului în școlile elementare. Mitropolia ortodoxă română a venit în întâmpinarea prevederilor legii școlare
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
deloc școala și prin urmare nu știu nici ceti, nici scrie, iară acuma trecând peste vârsta de 15 ani, nu se mai pot îndatori a umbla la școală.” Organizarea acestui demers a căzut în sarcina inspectorilor guvernamentali. Senatul școlar al consistoriului diecezan din Caransebeș a decis ca învățătorii și preoții să sprijine misia inspectorilor școlari comitatenși, mai ales că pentru cei care predau adulților se fixase o remunerație de 3 fl. pentru fiecare persoană pe care o va învăța scris-cititul și
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
era ales de către sinodul parohial, conform prevederilor Statutului organic, iar pentru școlile tractuale de sinodul protoprezbiterial. Alegerea urma să fie confirmată de senatul școlar eparhial, învățătorul odată ales devenind stabil pe post, putând fi înlăturat numai după un proces în fața consistoriului, în care să se dovedească abaterea disciplinară. Cu toate eforturile organizatorice și măsurile întreprinse de ierarhia bisericească, Ministerul de Culte și Instrucțiune Publică transmitea consistoriului diecezan două neajunsuri majore la școlile confesionale din Caraș, în special la școlile din protopopiatul
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
învățătorul odată ales devenind stabil pe post, putând fi înlăturat numai după un proces în fața consistoriului, în care să se dovedească abaterea disciplinară. Cu toate eforturile organizatorice și măsurile întreprinse de ierarhia bisericească, Ministerul de Culte și Instrucțiune Publică transmitea consistoriului diecezan două neajunsuri majore la școlile confesionale din Caraș, în special la școlile din protopopiatul Făget. Adresa se referea la slaba frecventare a școlii de către elevi, la faptul că nu au fost antrenate autoritățile politice în direcția obligării părinților să
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
elevi, la faptul că nu au fost antrenate autoritățile politice în direcția obligării părinților să-și trimită copiii la școală, iar în al doilea rând, adresa făcea referire la nivelul salariilor mai mici de 300 florini aproape în toate comunele. Consistoriul a solicitat raport din jumătate în jumătate de an și măsurile întreprinse privind frecvența, iar protopopii au fost solicitați să intervină în comune pentru respectarea prevederilor legii. Această organizare a învățământului confesional va fi modificată pe baza unui nou rescript
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
de stat, în acea situație școala intra sub autoritatea comunei politice devenind școală comunală. Prevederile legii din 1893, chiar dacă aparent veneau în sprijinul învățătorului, ele loveau școlile din comunele sărace, care abia puteau satisface exigențele legilor școlare. Senatul școlar al consistoriului diecezan din Caransebeș a supravegheat cu mare atenție sistemul de școli confesionale de pe raza sa, recomandând prompt eliminarea unor manuale școlare interzise de autorități, suplinirea inerentă a postului de învățător de către preot în situația stării de boală sau alte motive
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
transformarea școlii în școală comunală. Ierarhii bisericești știau că școala confesională care nu avea învățător mai mult de 6 zile era transformată automat în școală comunală sau de stat. Legea privind pensionarea învățătorilor adoptată în 1891 a stat în atenția consistoriului diecezan. În acest sens, consistoriul caransebeșean făcea cunoscute autorităților școlare subordonate și învățătorilor dispozițiile instrucțiunilor ministeriale privind aplicarea acestei legi. În baza acestor instrucțiuni, puteau primi pensii doar învățătorii titulari, definitivați, care trebuiau să depună cereri de pensionare la consistoriu
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
Ierarhii bisericești știau că școala confesională care nu avea învățător mai mult de 6 zile era transformată automat în școală comunală sau de stat. Legea privind pensionarea învățătorilor adoptată în 1891 a stat în atenția consistoriului diecezan. În acest sens, consistoriul caransebeșean făcea cunoscute autorităților școlare subordonate și învățătorilor dispozițiile instrucțiunilor ministeriale privind aplicarea acestei legi. În baza acestor instrucțiuni, puteau primi pensii doar învățătorii titulari, definitivați, care trebuiau să depună cereri de pensionare la consistoriu în vederea înscrierii la Institutul de
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
consistoriului diecezan. În acest sens, consistoriul caransebeșean făcea cunoscute autorităților școlare subordonate și învățătorilor dispozițiile instrucțiunilor ministeriale privind aplicarea acestei legi. În baza acestor instrucțiuni, puteau primi pensii doar învățătorii titulari, definitivați, care trebuiau să depună cereri de pensionare la consistoriu în vederea înscrierii la Institutul de pensii, însoțite de o serie de acte. Dreptul la pensie se dobândea doar din momentul în care învățătorul era instalat titular definitiv, mărimea pensiei fiind stabilită în funcție de adeverința de salariu. Un alt strălucit episcop al
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
000 din 1907.” În 12 octombrie 1907, episcopul Nicolae Popea dispunea scoaterea inscripțiilor nemaghiare de pe frontispiciul școlilor invocând art. 17 al legii Apponyi, pe care îl reproducea integral, după care revine și solicită organelor școlare și bisericești să informeze imediat consistoriul dacă autoritățile administrației locale au intervenit pentru înlăturarea inscripțiilor românești. După promulgarea legii Apponyi din 1907, cea mai cunoscută măsură întreprinsă de Biserica Ortodoxă Română a fost adoptarea Regulamentului pentru organizarea învățământului în școalele poporale, măsură aprobată de Congresul Național
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
anterioare pentru școlile care nu au fost afectate în întregime de război, iar acolo unde nu exista învățător, se numeau suplinitori sau preotul asuma automat și postul de învățător. Datorită traumelor umane și materiale provocate de război sistemului de învățământ, Consistoriul Mitropolitan sibian, prin circulara 94 M din 1916, a decretat ,,adunarea datelor din întreaga mitropolie și păstrarea acelora ca material cronic pentru istoria poporului românesc din această patrie.” Venind în sprijinul acestei decizii mitropolitane, Episcopia din Caransebeș difuza în acest
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
ponderea școlilor confesionale, dar a crescut ponderea celor comunale, la nivelul întregii provincii mitropolitane închizându-se 300 de școli confesionale. Cu toată legislația potrivnică, Congresul Național Bisericesc din 1919 a decis ,,susținerea școlilor confesionale pe întreg teritoriul mitropoliei și invită consistoriile eparhiale a căuta căile și mijloacele necesare pentru asigurarea și salvarea școlilor noastre confesionale române.” Dieceza de Caransebeș s-a străduit și a și reușit să mențină în stare de funcționare sistemul școlilor confesionale aproape neschimbat. Astfel, în cadrul Episcopiei Caransebeșului
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
noștri ca să arate lumii de astăzi, fiică a violenței, superioritatea Evangheliei noastre peste orice dreptate socială, deschisă oricărei inițiative sănătoase orientate spre triumful măreț al iubirii. La această îndatorire a laicilor făcea referință directă Pius al XII-lea în celebrul Consistoriu public din 20 febr. 1946, exprimându-se astfel: „Biserica poate să se numească societatea acelora care sub influența supranaturală a harului, în desăvârșirea demnității lor personale de fii ai lui Dumnezeu și în dezvoltarea armonioasă a tuturor înclinațiilor și a
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
și Raportul anual pe 1885” se anunța la sfârșitul publicației. Anuarul pe anul LXII 1942-1943 se edita la Cernăuți-RâmnicuVâlcii 1944 - Adunarea generală din 14 octombrie 1943, președinte același Leca Morariu. * Anuarul Arhidiecesei ortodoxe a Bucovinei pe anul 1924, Cernăuți, Editura Consistoriului arhiepiscopesc ortodox al Bucovinei, Societatea tipografică bucovineană. Anuarul pe anul 1925 a fost tipărit la Tipografia „Mitropolit Silvestru” Cernăuți și reținea:Biserica autocefală ortodoxă a României se compunea din 19 eparhii: Mitropoliile: Ungro-Vlahiei, Moldo vei și Sucevei, Transilvaniei și Bucovinei
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
în subtitlu, se arată că publicația este întocmită „cu toate ceale de lipsă, cu istorii foarte frumoase.” Cel pe anul 1825 poartă titlul „Carte de mână împreună cu calendariul” Cu întreruperi, între 1839-1850, calendariul se tipărește la București. Calendariu... editat de Consistoriul arhiepiscopia ort. orient. al Bucovinei. Apare la Cernăuți în anul 1896. * Calendar de casă 1811 Calendar de casă apare în 1811, ca cel dintâi calendar românesc din Bucovina și este realizat de V. Țântilă sau V. Schintilă, după C. Morariu
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
vatra lor țăranii. Fiecare volum al calendarului se încheia cu sfaturi gospodărești sau pentru păstrarea sănătății oamenilor și a animalelor. * Calendariu Soțietății pentru cultura și literatura română în Bucovina apare în 1874. Până atunci, spun ziarele, calendarul era redactat de consistoriul arhiepiscopesc. De la 1874 și până la 1931 calendarul este redactat de Societatea pentru cultură, iar Fondul bisericesc se obligase să dea anual o subvenție. Cu aceasta, calendarul are pe lângă partea pur calendaristică și o parte literară și culturală și avea o
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Cehovschi din Ceahor. În anul 1843 a terminat studiile și la 29 iunie 1843 a fost sfințit în preot și repartizat spre păstoria comunei Ceahor în care a stat 20 de ani. De la 1862 a fost chemat să lucreze în Consistoriu, în anul 1865 a fost înaintat la treapta de consilier consistorial, în 1874 se călugărește cu numele de Silvestru și a fost numit arhimandrit. După ce urcă treptele ierarhiei ecleziastice - arhimandrit diecezan și vicar general, devine arhiepiscopul Cernăuților, mitropolit al Bucovinei
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
lucrarea pământului nu-și împliniseră datoriile față de năimitorii lor și se retrag de la împlinirea lucrărilor luate asupra-și, spre cea mai mare daună a economiei rurale...” Se face trimitere la dispozițiile legale și se cerea aplicarea lor severă... * Foaea ordinæciunilor Consistoriului Episcopal în trebile bisericești ale Diacesei Bucovinei. Foaea ordinæciunilor Consistoriului Episcopal în trebile bisericești ale Diacesei Bucovinei, Cernăuți, martie 18681927. Tipografia Rudolf Echardt. * Foaea Soțietæții pentru literatură și cultură română în Bucovina (Foaea Soțietății pe'ntru literatura și cultura românæ
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
se retrag de la împlinirea lucrărilor luate asupra-și, spre cea mai mare daună a economiei rurale...” Se face trimitere la dispozițiile legale și se cerea aplicarea lor severă... * Foaea ordinæciunilor Consistoriului Episcopal în trebile bisericești ale Diacesei Bucovinei. Foaea ordinæciunilor Consistoriului Episcopal în trebile bisericești ale Diacesei Bucovinei, Cernăuți, martie 18681927. Tipografia Rudolf Echardt. * Foaea Soțietæții pentru literatură și cultură română în Bucovina (Foaea Soțietății pe'ntru literatura și cultura românæ în Bucovina), revistă lunară, de cultură, literatură și folclor, apare
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
după ce prin ordonanța împăratului Iosif al II-lea din 29 aprilie 1786 le desființase lăcașurile de cult, reducândule la 3 mânăstiri - Putna, Sucevița și Dragomirna, dar și ele expropriate de pământuri, odoare și alte bogății - nemulțumiți de componența și corupția Consistoriului ortodox din Cernăuți, fac o întrunire în cadrul căreea cer: autonomia bisericii ortodoxe, democratizarea sistemului de conducere, înlăturarea funcționarilor străini din structurile de conducere bisericești, formarea unei Mitropolii ortodoxe a tuturor românilor din Imperiu... Tot la Cernăuți, la 20 mai 1848
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
avea următoarele instituții de stat: prefectura, sub conducerea prefectului județului, consiliul general și comitetul permanent, primăria, tribunalul județului condus de un președinte, trei membri și un procuror, trei judecătorii de pace pe ocoale, episcopia păstorită de un episcop și un consistoriu, protoieria, medicul primar, casieria generală, un oficiu telegrafo-poștal, o casă a creditului agricol. Corpul tehnic al județului era format din: un inginer-șef, doi conductori, doi picheri și 20 cantonieri. Din Corpul silvic făceau parte un guard cu 40 de
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
posedează driturile a fi înregistrat întri proprietarii mici di la acest district”, că este pământean, așa cum rezultă din listele electorale în care sunt trecuți și frații săi Neculai Bosîi și Alexandru Bosîi. La 27 august 1857, Episcopia a cerut „duhovniceștii consistorii” să întregească listele electorale, în care găsim înscriși printre cei 35 de clerici hușeni alegători pe Melchisedec Ștefănescu. La 29 august, Episcopia de Huși comunica Ministerului de Interne alegerea arhimandritului Melchisedec ca deputat în Adunarea ad-hoc de către clerul din Huși
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]