318 matches
-
caucaziene, primele în legătură cu care s-a vorbit despre ergativitate, se împart în trei grupuri: nord-estic, nord-vestic și sudic sau, după altă clasificare, numai în două grupuri, de nord și de sud, toate având în comun asemănări în sistemul vocalic și consonantic și construcția ergativă (Feuillet 2006: 28); vezi și Sala și Vintilă-Rădulescu (1981, s. v. caucaziană). Limbile din Australia s-au bucurat de o atenție specială 2. Dixon (2007: 67) arată că populația aborigenă și limbile ei au existat în Australia
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
necesar pentru ca sunetele să fie pronunțate corect și se realizează prin exerciții de pronunțare ritmică ce constau în repetarea unor serii de : - silabe directe formate din consoanele complementare îpa-ba); - silabe inversate formate din consoane complementare îac-ag); - silabe care conțin grupuri consonantice îstă-, stră-, -rst, -nt);cuvinte monosilabice care se deosebesc printr-un singur sunet îbac-fac-tac); - silabe și cuvinte nonsens îgru, gto, pte) care asigură un antrenament al deprinderii discriminării transferului articulator de la o barieră la alta. Unii copii deformează cuvintele datorită
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
gurii. Prin palparea laringelui logopedului, subiectul percepe vibrațiile laringiene și poate realiza diferența față de sunetul f. Obținerea articulării corecte a fonemului v prin metoda analitică impune pronunțarea alternativă a lui f - v, apoi introducerea lui în silabe deschise și grupări consonantice și doar la urmă în cuvântul din care a fost detașat prin metoda sintetică îde exemplu voce, vaca, vara). Cele mai importante grupuri consonantice în care se află inclus fonemul v sunt: vr- (vreme), vl- îvlad, vlagă), cv- îcvintă, cvartet
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
analitică impune pronunțarea alternativă a lui f - v, apoi introducerea lui în silabe deschise și grupări consonantice și doar la urmă în cuvântul din care a fost detașat prin metoda sintetică îde exemplu voce, vaca, vara). Cele mai importante grupuri consonantice în care se află inclus fonemul v sunt: vr- (vreme), vl- îvlad, vlagă), cv- îcvintă, cvartet), zv- îzvon, a azvârli). Prin acestă metodă se pot construi propoziții care pot conține și fonemul r, deoarece pentru realizarea sa sunt necesare exerciții
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
rezistență la tracțiunea ușoară pe bățul bomboanei; Antrenamentul labiolecturii și simțului tactilExerciții de diferențiere mimo-articulatorie și analiza fonetică pentru t, d, n. - Exerciții de diferențiere acustică a fonemului n în grupul cu vocale și consoane, dar mai ales în grupul consonantic -nc și -ng în care transferul articulator impune ocluzia prepalatală a părții dorsale a limbii îtanc, angajat). - Exerciții de antrenament al simțului tactil al rezonanței prin palparea pe aripile nasului, pe piept, pe creștetul capului, respectiv perceperea sonorizării prin palparea
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
începută simultan cu logopedul, apoi după el cuvânt cu cuvânt, pentru a se menține ritmul expunerii și durata expirației. Ulterior se repetă propoziții scurte, după expunerea completă a recuperaționistului. Se introduce fonemul s în vorbirea curentă, în cuvinte cu grupuri consonantice str-, sp, -sf. - Sigmatismul interdental necesită formarea unei deschideri înguste, ceea ce impune ridicarea vârfului limbii în sus pe dinții superiori sau se bombează puternic partea anterioară a limbii cu vârful sprijinit pe dinții inferiori. Limba trebuie să fie în formă
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
asemănătoare fonetic, dar diferite prin cele două consoane omonime: sac - zac, sale - zale, sare - zare în timp ce logopatul palpează cu mâna laringele, iar cu bețisorul simte intensitatea vibrației în dantură. Odată obținut, fonemul z se introduce în silabe diverse alături de grupuri consonantice: zmeu, zgură și în diferite poziții în cuvinte: zeamă, hazna, mazăre, roz, harbuz. Datorită puternicelor vibrații resimțite, fonemul z nu întâmpină dificultăți deosebite în emitere încât odată pronunțat corect se introduce în sintagme și în propoziții de dificultate progresivă, dinainte
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
pe baza lui construim sunetele: j, ce, ci, ge, gi. Dacă nu a fost însușit corect în primul an, surdomuții nu-l vor mai putea emite în următorii ani. O tehnică specială de obținere a fonemului ș este articularea grupului consonantic st fără ocluzie articulatorie a lui t, ci doar cu o constricție cu vârful limbii ridicat. Poziția mandibulei este similară fonemului i, iar poziția buzelor este apropiată fonemului o, încât se poate obține un transfer fonemic pe consona ș prin
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
la t și se cere logopatului să-l pronunțe repede, scurt și cu presiune mare pe s. Se palpează pe mână presiunea puternică a aerului la articularea lui ț. A doua tehnică de articulare utilizează pronunțarea repetată, accelerată a grupului consonantic ts care prin fuziune generează fonemul ț. Se corectează suflul de aer care trebuie să fie scurt și suficient de puternic încât să deplaseze o minge ping-pong așezată pe o masă în fața gurii. Se poate folosi pentru exemplificare niște boabe
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
a sunetelor ge, gi. Desonorizarea este o omisiune frecventă la logopați și pentru alte consoane, încât prezența ei este o consecință a desonorizării elementare a sunetelor d și j. Faptul că se poate pronunța ce și ci arătă că fuziunea consonantică semiocluzivă se poate realiza. Dacă nu se poate recâștiga sonorizarea prin evocarea cuvântului primordial, corecția defectului impune revenirea la recăpătarea sonorizării sunetelor d și j prin tehnica palpării vibrațiilor laringiene. Ulterior se obține fuziunea consonantică semiocluzivă dj la care se
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
și ci arătă că fuziunea consonantică semiocluzivă se poate realiza. Dacă nu se poate recâștiga sonorizarea prin evocarea cuvântului primordial, corecția defectului impune revenirea la recăpătarea sonorizării sunetelor d și j prin tehnica palpării vibrațiilor laringiene. Ulterior se obține fuziunea consonantică semiocluzivă dj la care se adaugă vocalizarea sunetelor e și i. O tehnică specială pentru deprinderea sonorizării laringiene o constituie articularea sunetului î într-o manieră continuă de tip mârâit „îîîî'. Transformarea t în d se face prin înmuierea exploriei
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
Ce repede merge carul cu patru roate. Cerul este albastru. Roșu, galben și albastru este al nostru tricolor. Fonemul r se exersează împreună cu celelalte consoane lichide l, m, n pentru deprinderea diferențierii lor, precum și în cuvinte în care formează grupuri consonantice, întrucât este cel mai frecvent fonem folosit în combinație cu alte consoane: str-, cr-, br-, gr-, mr-, dr-, fr-, tretc. Corecția rotacismului - pararotacismului Antrenamentul motricității articulatorii 1. Exerciții de respirație integrate în gimnastica generală cuprinzând respirații puternice și slabe, cu
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
după desprinderea limbii. Se indică prin gest pronunțarea cu o sonorizare laringeană scurtă în special în cuvinte cu l în poziție finală: cal, mal, țol, pal etc. În final se exersează pronunția scurtă a fonemului l în cuvinte conținând grupuri consonantice și pe silabe pronunțate cu pauză îfără sonoritatea vocalei î). - Rezonanța nazală a fonemul l se datorează unei tehnici greșite de rezonanță orală, când aerul este expulzat preponderent nazal. Se pensează narinele în articulare și se indică o pronunțare scurtă
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
CORNELIA, Clasificarea morfologică a verbelor. Aspecte ale predării ei la studenții străini, PredLRSS, 2, 145-152. [188] VĂRZARU GH., Resursele stilistice ale antonimiei, în “Limba și literatura română”, 5, nr. 2, aprilie-iunie, 1979, p. 18-20. [189] VELICAN, COSINSCHI, MARILENA, Predarea alternanțelor consonantice determinate de -i la studenții străini, PredLRSS, [1], 62-68. [190] VIȘINESCU VICTOR, Literatura română în școală, în Era socialistă, an 59, nr. 2, 20 ian 1979, p. 57 59. (analiza critică a manualelor clasele IX-XII). [191] VLAD, FELICIA, GERDANOVITS, ANA
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
învățare SCOPUL : - consolidarea deprinderilor de scriere corectă, rapidă și estetică ; - dezvoltarea gândirii și atenției ; - îmbogățirea și activizarea vocabularului. OBIECTIVELE OPERAȚIONALE : - să distingă cuvintele scrise cu m înaintea lui b și p ; - să folosească în propoziții cuvinte care conțin aceste grupuri consonantice ; - să extindă regula de scriere la un număr cât mai mare în cazuri particulare. METODE ȘI PROCEDEE : conversația, problematizarea , exercițiul, analiza ortografică. MIJLOACE DE ÎNVĂȚĂMÂNT : manualul, culegerea de texte, fișe de lucru individual, planșă de cuvinte ce conțin aceste grupuri
Particularităţi m etodologice de însuşire a normelor de ortografie şi punctuaţie la clasele I şi a II - a by Atofanei Mariana () [Corola-publishinghouse/Science/91851_a_92996]
-
să extindă regula de scriere la un număr cât mai mare în cazuri particulare. METODE ȘI PROCEDEE : conversația, problematizarea , exercițiul, analiza ortografică. MIJLOACE DE ÎNVĂȚĂMÂNT : manualul, culegerea de texte, fișe de lucru individual, planșă de cuvinte ce conțin aceste grupuri consonantice. DESFĂȘURAREA LECȚIEI I. MOMENT ORGANIZATORIC - pregătirea celor necesare pentru lecție, stabilirea liniștii și ordinii în clasă II. REACTUALIZAREA CUNOȘTINȚELOR - verificarea cantitativă și calitativă a temei scrise - elevii corectează eventualele greșeli III. ANUNȚAREA TEMEI ȘI A OBIECTIVELOR OPERAȚIONALE Elevii vor fi
Particularităţi m etodologice de însuşire a normelor de ortografie şi punctuaţie la clasele I şi a II - a by Atofanei Mariana () [Corola-publishinghouse/Science/91851_a_92996]
-
clasă II. REACTUALIZAREA CUNOȘTINȚELOR - verificarea cantitativă și calitativă a temei scrise - elevii corectează eventualele greșeli III. ANUNȚAREA TEMEI ȘI A OBIECTIVELOR OPERAȚIONALE Elevii vor fi anunțați că în lecția respectivă vor învăța regula scrierii corecte a cuvintelor ce conțin grupurile consonantice mp și mb. IV. DIRIJAREA ÎNVĂȚĂRII Pe tablă va fi scris următorul text : E primăvară. Plecăm împreună la plimbare. Copacii se împodobesc cu flori. Câmpul înverzește. E împânzit de iarbă. Umblăm pe câmp . Urcăm pe un dâmb. Privim împrejur, fericiți
Particularităţi m etodologice de însuşire a normelor de ortografie şi punctuaţie la clasele I şi a II - a by Atofanei Mariana () [Corola-publishinghouse/Science/91851_a_92996]
-
împrejur, fericiți. Suntem în împărăția primăverii. - Un elev va citi textul scris pe tablă. - Ceilalți vor asculta cu atenție și vor observa particularitățile ortografice ale cuvintelor vizate. - Li se va cere elevilor să dea exemple de alte cuvinte cu grupurile consonantice mp și mb, să le scrie pe tablă și în caiete, pe două coloane. - Urmează descoperirea regulii aplicate, scrierea ei pe tablă și în caiete. - Elevii vor completa linioarele cu litera care lipsește în cuvintele următoare, după care vor identifica
Particularităţi m etodologice de însuşire a normelor de ortografie şi punctuaţie la clasele I şi a II - a by Atofanei Mariana () [Corola-publishinghouse/Science/91851_a_92996]
-
prozodice (accent, pauză, intonație). În primele etape sunt învățate cele 7 vocale și apoi cele 26 de consoane. O atenție aparte se acordă depășirii dificultăților care apar în intenția de a emite coarticularea diftongilor, triftongilor, hiatului, consoanelor duble, a structurilor consonantice, având în vedere că unul și același sunet are puncte diferențiate de articulare în funcție de structura fono articulatorie a cuvintelor. Este ceea ce Al. Rosetti preciza, că fonemul în sunet este invariantul în variație. Vocabularul limbii române are în vedere latura exterioară
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
fiecare silabă enunțată, ceea ce duce la o prozodie monotonă. Aspectul de bradilalie se datorește fie alungirii fonemelor, fie repetărilor de foneme și silabe cât și pauzelor impostate anarhic în sintaxa fraze. Alteori apare un caracter exploziv al vorbirii, cu grupuri consonantice sau vocalice bruscate, în rafale, timp în care își pierde controlul respirației cât și poziția limbii și buzelor în timpul articulării. Tipic dizartricului pseudobulbar este omogenitatea, stabilitatea și invariabilitatea alterărilor fono articulatorii. La copilul S.D.A. apar și elemente din seria
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
fără a înregistra ulterior nici o deficiență de vorbire. Mulți cercetători încadrează non-achiziția vorbirii până la 5-6 ani tot în această categorie. Această întârziere simplă, ușoară se caracterizează prin alterări fonematice care constau în inversiuni, omisiuni, contaminări de foneme, sau reducerea grupelor consonantice la una din consoanele constitutive, astfel încât inteligibilitatea limbajului este în general păstrată, mai puțin a cuvintelor abstracte și a cuvintelor de legătură. Toate aceste aspecte deficitare urmează a fi eliminate spontan ori prin preocuparea sporită din partea familiei și a educatoarei
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
fetițe precoce. Se impune ca marcă definitorie în mod absolut pentru genul feminin corelația dezinențială -ă (singular)/-e (plural) și dezinența -le de plural. În desfășurarea flexiunii, opoziția dezinențială de număr este însoțită și întărită de alternanțe fonetice (vocalice și consonantice), pe care le provoacă dezinențele de plural. Alternanțe consonantice c/¥: mic/mici; mică/mici l/Ø: gol/goi g/©: lung/lungă/lungi x/cș: mixt/micști d/z: crud/cruzi sc/șt: studențesc/studențească/studențești, brusc/bruști, bruscă/bruște s
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
absolut pentru genul feminin corelația dezinențială -ă (singular)/-e (plural) și dezinența -le de plural. În desfășurarea flexiunii, opoziția dezinențială de număr este însoțită și întărită de alternanțe fonetice (vocalice și consonantice), pe care le provoacă dezinențele de plural. Alternanțe consonantice c/¥: mic/mici; mică/mici l/Ø: gol/goi g/©: lung/lungă/lungi x/cș: mixt/micști d/z: crud/cruzi sc/șt: studențesc/studențească/studențești, brusc/bruști, bruscă/bruște s/ș: frumos/frumoși st/șt: trist/triști z/j
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
masculin): -Ø + l: dânsu + l, însu + l (feminin): -Ø + a: dâns + a, îns + a plural: (masculin): -i + i: dânș + i + i, înș + i + i (feminin): -e + le: dâns + e + le, îns + e + le La pronumele masculin intervine și o alternanță consonantică s/ș, în structura rădăcinii generând alomorfele dâns-, dânș-. Observații: La feminin, nominativ și acuzativ singular, întocmai ca la substantivele terminate în vocala ă, dezinența -ă a fost asimilată de morfemul determinării -a; este vorba, în termenii lui A. Martinet
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
își marchează identitatea prin flexiune internă, la nivelul dezinențelor primului constituent și, concomitent, prin supletivismul formelor pronumelor reflexive: singular: (eu) însumi/ânsămi, (tu) însuți/ânsăți plural: (noi) înșine/ânsene, (voi) înșivă/ânsevă. La masculin, opoziția singular-plural este accentuată de alternanța consonantică s/ș: însumi/ânșine. Pronumele personal de identificare nu este variabil în funcție de categoria gramaticală a cazului 6. SINTAXA PRONUMELUI PERSONAL DE IDENTIFICARETC "SINTAXA PRONUMELUI PERSONAL DE IDENTIFICARE" De regulă, în limba română contemporană, pronumele de identificare nu intră în relații
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]