254 matches
-
același zbucium să se nască un text prozastic și unul poetic, în momente diferite. Coincidența motivică înregistrată într-o succesiune de manifestări nu răspunde relației cauză-efect. Textele traduse de Eminescu (ceea ce înseamnă tălmăcire dintr-o limbă în alta, sistematizare prin conspect sau chiar o translație neformalizată, prin simpla lectură și înțelegere) pot ilustra, însă, un raport de determinare, mai mult sau mai puțin vizibilă. Filiația presupune descendență și rotunjire stilistică dinspre idee spre manuscris, variante, apoi text final (publicat sau nu
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
ani, a fost director și proprietar al ziarului „Curierul român”, din care a reușit să facă, mai ales în ultimii ani de apariție, o bună gazetă de provincie. SCRIERI: Poezii, I, Pesta, 1868; Coroana României, București, 1881. Repere bibliografice: Pop, Conspect, II, 209-211; Eugeniu Potoran, Poeții Bihorului, Oradea, 1934, 75-76; Vasile Vartolomei, Mărturii culturale bihorene, Cluj, 1944, 161-172; Nicolae V. Bălan, Un prieten al lui Eminescu: Scipione Bădescu, LL, IX, 1965; Dicț. lit. 1900, 85-86; Dicț. scriit. rom., I, 213-214; Ioan
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285535_a_286864]
-
șarlatanului, București, 1851; Pustnicul sălbatecului munte, București, 1853; Moartea lui Mihai Viteazu la Torda, București, 1854; Don Sanji II, regele Portugaliii, București, 1857; Serbare națională sau Visul fericirei, București, 1859; Serdarul Iliușu. Tombatera câne roșu, București, 1871. Repere bibliografice: Pop, Conspect, II, 292-293; Ion Horia Rădulescu, Contribuțiuni la istoria teatrului din Muntenia (1833-1853), București, 1935, 74-82; Brădățeanu, Drama, 56-58; Dicț. lit. 1900, 422. F.F.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287399_a_288728]
-
pref. edit., cu un glosar de Lazăr Șăineanu, București, 1886-1888; Voci latine. De la frați la frați!, București, 1894; ed. îngr. și pref. Oprea Nedelcu, Galați, 1993. Repere bibliografice: Vulcan, Panteonul, 155-160; Maiorescu, Critice, I, 133-134, 244-247, 253-255, 257-278, 285-289; Pop, Conspect, I, 223-227; A. I. Odobescu, Raport asupra celor două volume de „Teatru” ale d-lui V.A. Urechia, AAR, partea administrativă și dezbaterile, t. XI, 1878; Caragiale, Opere, IV, 95-98; Anghel Demetriescu, Opere, îngr. și pref. Ovidiu Papadima, București, 1937, 395-401
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290374_a_291703]
-
Munte, 1910; ed. (Peregrinul transilvan), îngr. Șerban Cioculescu, București, 1942; ed. îngr. și pref. Romul Munteanu, București, 1956; ed. (Peregrinul transilvan. 1835-1848), îngr. și pref. Corneliu Albu, București, 1980. Traduceri: [Autor neidentificat], Banditul fără voie, Graz, f.a. Repere bibliografice: Pop, Conspect, II, 169; N. Iorga, Un scriitor țăran: Ion Codru Drăgușanu, RI, 1918, 4-7; Claudiu Isopesco, Il viaggiatore transilvano Ion Codru Drăgușanu e l’Italia, Roma, 1930; Vianu, Opere, V, 65-70; Perpessicius, Opere, X, 7-22, XI, 74-75, 346-347; Călinescu, Ist. lit.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286319_a_287648]
-
multe paranteze, dar asta chiar că e importantă, am văzut în tren o femeie care citea chiar revistuța unde lucra fosta mea colegă. Că o citea nu era nimic periculos, scandalos, dar o citea cu carioca în mână, ca să facă conspecte. Și m-am cutremurat. Parcă imbecila stătea cu nasul cufundat în Biblie. Să înveți cum să, să luăm aminte... Presa asta plină de fufe care se plictisesc și, ca remediu, încearcă să ofere o dimensiune culturală și snoabă vieții lor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
mari nu pot avea nevoie mereu, mă deranjează. Oamenii mă interesează. La Cluj aș vrea să stau cîțiva ani numai pentru a putea citi cărți excepționale, pe care nu le vom găsi niciodată prin biblioteci. Am citit din fișele și conspectele lui Dimitri. Ce lecturi!! Jaspers, Kierkegaard, Bergson, Nietzsche, Sartre, Eliot etc. cărți rare, netraduse, ușor de citit în franceză sau engleză, în germană! Citesc, de la el, acum, "Initiation à la méthode philosophique" a lui Jaspers. Cîte nu știam! Et les
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
tropăie necruțător. Când și când, scoate de la brâu pușcociul de soc, înghesuie în el plumbi de câlți și ochește către cine nu trebuie. Pe la începutul anului, îl urechea pe dl Vladimir Tismăneanu din scrierele căruia, prin anii ’80-’90 făcea conspecte. Peste o vreme, îl lua la refec pe dl Gheorghe Grigurcu, din scrierile căruia ar fi putut învăța câte ceva. Mai mult, lipsit de argumente în fața unei analize lucide, dl Cornea, cotropit de instincte de comisar politic, punea mâna la centură
[Corola-publishinghouse/Administrative/1857_a_3182]
-
Național (în colaborare cu C. Dimitriade și Matilda Pascaly), București, 1863; Respect adevărului (în colaborare cu Matilda Pascaly și C. Dimitriade), București, 1863; Schițe de proiect al unei reorganizări pentru un Teatru Mare al României, București, 1869. Repere bibliografice: Pop, Conspect, II, 14-15; Letiția Gâtză, Mihail Pascaly, București, 1959; Ist. teatr. Rom., II, 286-291, passim; Virgil Brădățeanu, Profiluri. Mari actori români, I, București, 1973, 99-117; Dicț. lit. 1900, 663-664; Dicț. scriit. rom., III, 637-638. F.F.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288705_a_290034]
-
în Poezii, Pesta, 1866; Ponson du Terrail, Cavalerii nopții, I-V, Pesta, 1870-1871; Román népdalok [Cântece populare românești], introd. trad., Budapesta, 1877 (în colaborare cu Ember György și Iulian Grozescu). Repere bibliografice: Maiorescu, Critice, I, 178, 197-200, III, 271-272; Pop, Conspect, II, 195-197; Bogdan-Duică, Studii, 11-15, 55-62; Chendi, Scrieri, III, 257-258, 373-374; Iorga, Oameni, I, 215-218; Goga, Precursori, 13-40; Iorga, Ist. lit. cont. (1934), I, 39-40, 41; Eugeniu Potoran, Poeții Bihorului, Oradea, 1934, 49-59; Teodor Neș, Oameni din Bihor (1848-1918), Oradea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290664_a_291993]
-
puțin dotat fizic decît ceilalți „mari interbelici”, le supraviețuiește. Secretul vieții sale lungi să fie acela că, după cum spunea un poet, „timpul pierdut e cel mai cîștigat”? Dacă aș ști că acest lucru e valabil pentru toți, aș renunța la conspectele pentru care vin aci și m-aș apropia de cercul „fluturilor” care roiesc în jurul „lămpii” sale! *„Acolo sus”, ceva, mai greu de sesizat din provincie, se întîmplă! Atacurile „Săptămînii” la adresa „României literare” au crescut ca frecvență și intensitate. Urmăresc, se
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
școlarilor . Nr.417/900 Onoratului părinte Victor Vulcan paroch român gr.or. în Oprea Cârțișoara. Apropiindu-se încheierea anului școlariu 1899/1900 spre orientarea direcțiunilor școlare se dispun următoarele: 1. Esamenele se țin sub presidiul subscrisului după programa alăturată: 2. Conspectul școlariu cu datele statistice dimpreună cu conspectul despre materialul propus din singuraticele obiecte de învățământ să se afle în bună regulă pe catedra școlară. 3. Direcțiunea școlară dimpreună cu comitetul parochial și toți poporenii cari doresc înaintarea școlei sunt poftiți
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
Vulcan paroch român gr.or. în Oprea Cârțișoara. Apropiindu-se încheierea anului școlariu 1899/1900 spre orientarea direcțiunilor școlare se dispun următoarele: 1. Esamenele se țin sub presidiul subscrisului după programa alăturată: 2. Conspectul școlariu cu datele statistice dimpreună cu conspectul despre materialul propus din singuraticele obiecte de învățământ să se afle în bună regulă pe catedra școlară. 3. Direcțiunea școlară dimpreună cu comitetul parochial și toți poporenii cari doresc înaintarea școlei sunt poftiți a asista la acest esamen, ceea ce să
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
cetățenească aparținând lui P. intră în broșura Aurora Bucovinei (1872). Versurile sunt însoțite de o „privire fugitivă asupra literaturei române în genere, iar în special asupra mișcărei literare din acea provincie a Daciei”. În 1875-1876 îi apare, în două volume, Conspect asupra literaturei române și literaților ei de la început și până astăzi, în ordine cronologică, una din primele încercări de istorie literară la noi. Cu destinație didactică, cartea își propune să cuprindă literatura, teatrul, periodicele, societățile literare și publiciștii din toate
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288895_a_290224]
-
Titu Maiorescu, aproape toți junimiștii fiind incluși în lucrare. Mihai Eminescu este văzut prin prisma portretului pe care Maiorescu i-l consacrase. Aprecierile sunt de multe ori simplificatoare, iar accentul cade pe acțiunea culturală, însă pentru secolul al XIX-lea Conspectul... oferă cele mai multe informații asupra unor publiciști și scriitori puțin cunoscuți. Surse i-au fost bibliografia lui Dimitrie Iarcu și Lepturariu rumânesc... al lui Aron Pumnul. P. a mai publicat versuri în Suveniri (1874), nuvelele Eufrosina sau Virtutea unei femei (1875
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288895_a_290224]
-
Born, Catarina Cornaro, ș.a. SCRIERI: Aurora Bucovinei. Poezii. Cu o privire fugitivă asupra literaturei române în genere, iar în special asupra mișcărei literare din acea provincie a Daciei, București, 1872; Suveniri, București, 1874; Eufrosina sau Virtutea unei femei, București, 1875; Conspect asupra literaturei române și literaților ei de la început și până astăzi, în ordine cronologică, I-II, București, 1875-1876; ed. îngr. și introd. Paul Lăzărescu, București, 1982; Rezultatul inspirațiunei unei mame, București, 1891. Traduceri: George Born, Catarina Cornaro, București, 1879; H.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288895_a_290224]
-
Descartes și Leibniz, și, în sfârșit, Hegel, care face posibilă toată gândirea ulterioară, de la Marx până la Husserl și Heidegger. N-am fost, întotdeauna, suficient de harnic și de scrupulos. Citesc încet și mă las confiscat de pasiunea, adeseori demobilizatoare, a conspectului amănunțit și a sublinierilor pedante. Am avut episoade intense de „specializare“ pe genuri. În liceu, de pildă, am citit mult teatru, jucând uneori, cu voce tare, toate rolurile câte unei piese (Caragiale mai cu seamă). Îmi place, în general, să
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
G. Bucurenciu, Pavel Blendea, Niculaiu Grovu, Canditu Halmaghi, Niculae Oliviu, Canditu I. Budac, Avram Bocrasiu și George Miclea. Remarcăm scrisul foarte clar al tuturor semnatarilor. Dăm pentru posteritate lista tuturor familiilor satului aflate în pragul ultimului secol al mileniul doi. Conspect despre reparțirea lefei parochului Victor Vulcan pe 1897 1.Avram Coman 2.Ioan Porumbăceanu 3.Rafira Trițiu 4.Ioan Ion Bucurenciu 5.Avram Cârțean 6.George Muntean 7.Arsene Cîrțean 8.Ioan Cârțean 9.Nicolae Blendea 10.David Cîrțean 11
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
nu s-a prezentat la examen. Horia a luat și el examenul. Sâmbătă seara, 31 ianuarie, am fost la Vernel la aniversarea lui Jora. Ne-am întors la ora 2,30 noaptea. Astăzi am învățat cu colega de la Râmnic, are conspecte foarte bune, între orele 16-22,30. Abia sosit la Mandica n-am apucat să scriu. Ca stare generală pot spune că mă simt încă bine. Sunt cam obosit, în special ochiul stâng, însă mă mai scutește colega de la Râmnic de
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
suflare comunitară. Prin intermediul circularelor se indicau de cele mai multe ori ziua și orele de desfășurare a examenelor pentru fiecare localitate din districtul școlar protopopesc. Cu acest prilej, învățătorii trebuiau să prezinte un set de documente, pe baza cărora elevii erau evaluați: conspectul cu cei care au frecventat școala în ordine alfabetică și a anilor de studiu, materiile propuse, clasificarea elevilor și frecvența acestora, conscrierea copiilor de vârstă școlară după protocolul botezaților și conspectul copiilor îndatorați a frecventa școala, menționându-se cei de
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
set de documente, pe baza cărora elevii erau evaluați: conspectul cu cei care au frecventat școala în ordine alfabetică și a anilor de studiu, materiile propuse, clasificarea elevilor și frecvența acestora, conscrierea copiilor de vârstă școlară după protocolul botezaților și conspectul copiilor îndatorați a frecventa școala, menționându-se cei de vârstă apropiată de 12 ani; consemnarea celor obligați a urma școala de repetiție; scrierile caligrafice și dictările din timpul anului școlar, conspectul materiei propuse din fizică, istoria naturală, istoria Ungariei și
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
conscrierea copiilor de vârstă școlară după protocolul botezaților și conspectul copiilor îndatorați a frecventa școala, menționându-se cei de vârstă apropiată de 12 ani; consemnarea celor obligați a urma școala de repetiție; scrierile caligrafice și dictările din timpul anului școlar, conspectul materiei propuse din fizică, istoria naturală, istoria Ungariei și cea universală, catalogul zilnic, consemnarea cărților în raport cu prezența copiilor la școală. La toate acestea se mai adăuga raportul zilnic sau săptămânal asupra școlarilor care nu au frecventat cursurile și la care
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
morale. A tradus din E. Scribe comediile Rebeca, Armele femeii, Ministromania. Limbajul său e greoi, cu multe franțuzisme și barbarisme. SCRIERI: Poezii și proză, București, 1871; Situațiunea Teatrului Național sub direcțiunea d-lui Ion Ghica, București, 1877. Repere bibliografice: Pop, Conspect, II, 20-26; Gh. Cardaș, Maria Flechtenmacher, în Poeți munteni până la Unire (1787-1859), București, 1937, 497-498; Miller-Rădulescu, Evoluția, 174-177; Lelia Nădejde, Maria Flechtenmacher, SCIA, teatru-muzică-cinematografie, 1965, 1; Massoff, Teatr. rom., II, 27, 329, 348; Dicț. lit. 1900, 358. S.C.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287018_a_288347]
-
Cumințenia fetelor, București, 1894; Criza și armata, București, 1901; Mustrare de cuget, București, 1913. Traduceri: Ch. Nuitter și E. Tréfeu, Princesa de Trebizund, Iași, 1875; Clairville, P. Siraudin și Koening, [Versuri din „Fata mamei Angot”], Iași, 1875. Repere bibliografice: Pop, Conspect, II, 15-17; Ciorănescu, Teatr. rom., 88-89, 122-126, 155-156; Mănucă, Scriit. jun., 18-33; Mîndra, Clasicism, 132-153; Dicț. lit. 1900, 98-99; Brădățeanu, Istoria, II, 24-26; Dicț. scriit. rom., I, 262-264. D.M.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285698_a_287027]
-
De unde? De la mama... E aproape de miezul nopții, eu încă treaz, cu veioza aprinsă deasupra acestui caiet de care mi-e tot mai greu să mă despart, caiet pe care mi-l cumpărasem cu intenția de a-mi face în el conspecte din Sfinții Părinți, Doamne, iartă-mă! Mi-e dor în aceste clipe de părintele Ioan, căruia mi-ar fi fost acum cu putință să mă spovedesc fără de rușine, și părintele Ioan ar fi știut atunci ce să-mi spună, cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]