259 matches
-
SCRIERI: Odă la rezbel, București, 1877; Ficțiune, imagine și comparațiune, studiu comparativ de literatură poetică. Sihastrul, poveste poetică, București, 1896; Catastrofa Nibelungilor, Craiova, 1896; Înrudirea poeziei cu celelalte arte frumoase (muzica, pictura, plastica și arhitectura), București, 1898. Repere bibliografice: Pop, Conspect, II, 41-45; G. Popa-Lisseanu, Vasile D. Păun, UVR, 1929, 22; Perpessicius, Alte mențiuni, II, 397-398; Bucur, Istoriografia, 56-57; Dicț. lit. 1900, 668-669; Dicț. scriit. rom., III, 658-660. G.D.
PAUN-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288725_a_290054]
-
introd. Mircea Muthu, Cluj, 1973; Pilde și istorioare, îngr. și postfață Dinu Flămând, București, 1975; Istoria prea înțeleptului Archir cu nepotul său Anadam. O șezătoare la țară sau Călătoria lui Moș Albu, îngr. I. Fischer, București, 1996. Repere bibliografice: Pop, Conspect, I, 92-96; Gaster, Lit. pop., 75-76, 150-159, 164-168, 193-195, 461-471; G. Dem. Teodorescu, Operele lui Anton Pann, București, 1891; G.Dem. Teodorescu, Viața și activitatea lui Anton Pann, București, 1893; Iorga, Oameni, I, 59-66; Iorga, Ist. lit. XIX, I, 230-236
PANN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288657_a_289986]
-
a atribuit, de asemenea, localizarea unei povestiri a lui Pușkin, Viscolul, publicată sub titlul Rătăcirea de „Calendariul pentru Bucovina” pe anul 1854. SCRIERI: [Versuri], în Antologia scrisului bucovinean până la Unire, I, îngr. C. Loghin, Cernăuți, 1938, 6-9. Repere bibliografice: Pop, Conspect, II, 219-220; Loghin, Ist. lit. Bucov., 28-31; Liviu Marian, Contribuțiuni la istoria literaturii românești din veacul al XIX-lea, Chișinău, 1927, 47-50, 86-92; Din istoria pedagogiei românești, III, București, 1967, 204-232; Dicț. lit. 1900, 587-588; Păcurariu, Ist. Bis., III, 190-192
MORARIU-ANDRIEVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288243_a_289572]
-
populare din țara noastră. Semna și cu pseudonimele A. Cosovanu, Audin Costânceanu și V.C. Audinu. SCRIERI: Mulțămită den partea rumânilor bucovineni, închinată domnului Eudosiu de Hurmuzachi, Cernăuți, 1861; Schițe de escursiuni și Urzirea mănăstirii Sucevița, Suceava, 1889. Repere bibliografice: Pop, Conspect, II, 232-233; Ioan Slavici, Amintiri, îngr. și pref. G. Sanda, București, 1967, 43-50, 106, 494; Iorga, Ist. lit. XIX, III, 340; Loghin, Ist. lit. Bucov., 112-127; Iorga, Ist. lit.cont. (1934), I, 45, 49-50, 80, 266-267; Iorga, Oameni, II, 416-433
BUMBAC-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285945_a_287274]
-
Fluxul memoriei, pref. edit., București, 1987. Repere bibliografice: Mircea Anghelescu, Mircea Braga, „Sincronism și tradiție”, RL, 1972, 52; Mircea Tomuș, Mircea Braga, „Conjuncturi și permanențe”, T, 1976, 6; Doina Uricariu, Dialectica unor structuri literare, LCF, 1979, 18; Dan C. Mihăilescu, „Conspecte” stimulative, RITL, 1982, 4; Adrian Marino, Personalitatea cercetătorului literar, TR, 1983, 8; Gheorghe Glodeanu, Mircea Braga, „V. Voiculescu în orizontul tradiționalismului”, TR, 1984, 50; Ion Dur, O monografie nonconformistă, R, 1985, 4; Maria Vodă-Căpușan, Mircea Braga, „ Când sensul acoperă semnul
BRAGA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285854_a_287183]
-
este una dintre primele polemici literare din presa românească din Transilvania și dovedește creșterea interesului pentru problemele meșteșugului poetic, precum și pătrunderea unor tendințe estetice noi în judecarea poeziei. SCRIERI: Cauza limbelor și naționalităților în Austria, Viena, 1860. Repere bibliografice: Pop, Conspect, II, 293; Iorga, Oameni, I, 250-251, II, 422-423; Ilie Gropșianu, Vincențiu Babeș, Timișoara, 1938; Vicențiu Bugariu, Figuri bănățene, Timișoara, 1942, 75-89; Mihai Zamfir, O polemică despre versificație la 1844, AUB, științe sociale - filologie, t. XII, 1963; Octavian Metea, Publicistica lui
BABES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285515_a_286844]
-
ani, a fost director și proprietar al ziarului „Curierul român”, din care a reușit să facă, mai ales în ultimii ani de apariție, o bună gazetă de provincie. SCRIERI: Poezii, I, Pesta, 1868; Coroana României, București, 1881. Repere bibliografice: Pop, Conspect, II, 209-211; Eugeniu Potoran, Poeții Bihorului, Oradea, 1934, 75-76; Vasile Vartolomei, Mărturii culturale bihorene, Cluj, 1944, 161-172; Nicolae V. Bălan, Un prieten al lui Eminescu: Scipione Bădescu, LL, IX, 1965; Dicț. lit. 1900, 85-86; Dicț. scriit. rom., I, 213-214; Ioan
BADESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285535_a_286864]
-
specială, că deh, ce Feminine mistique să subminezi în Albania? Eu eram în etapa lăcomiei intelectuale. Nu aveam bani de cărți și ceream de seara până dimineața câte una de la colegele vestice. Mă trezeam la 4,30 ca să pot face conspecte sub stejarul din curte, până se sculau ele. Înghițeam ca un sac fără fund, ca o femeie „necitită”. La seminarii mă exprimam intens și, cinstit, știam mai multă teorie decât o droaie dintre ele. Pe vremea aia aveam o trufie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
o părere despre intelectul meu pe care o găseam nejustificat de bună. Mi-a fost jenă să nu o decepționez la examen. Așa că, restanțieri amândoi, ne-am însurat și am plecat în luna de miere cu valiza de cărți și conspecte. Toată vara am stat cu nasu-n texte. Am vorbit incomparabil mai mult despre Descartes, Fichte și Kant decât despre amoriu. Și nu era tocmai confortabil, fiindcă aveam și interpretări și interese diferite. Eu mă întrebam cum să-mi filtrez lumea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
prin raportul său N-o 253, din 12/24 sept. 1872. Revizor școlar: M. Eminescu Domnului Ministru al Cultelor și Instrucțiunei Publice 150 [GHEORGHE CHIȚU] Iași în 4 mai 876 românia INSPETORATUL ȘCOLAR CIRCONSCRIPȚIUNEA IAȘI N-o 226 Cu un conspect al școalelor rurale din j. Iași întreținute de comune [v. supra, p. 172 - 173] Domnule Ministru, Reamintindu-vă cele espuse prin rap. N-o 191, am onoarea a vă înainta pe lângă aceasta un tablou complectat al acelor școale rurale din
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
cele patru anotimpuri, fiecărui anotimp revenindu-i 52 : 4 = 13 săptămâni. S-ar putea spune așadar că în fiecare anotimp există o săptămână „fără soț”. Luate laolaltă, aceste patru săptămâni de primăvară, vară, toamnă și respectiv iarnă, ar forma un conspect al anului, a 13-a lună, cunoscută și sub numele de „lună albastră”. Unele manuale de magie arată că această lună, care are 4 x 7 = 28 de zile, ar fi răspândită sau ascunsă printre celelalte zile ale anului, întrețesându
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
să se transforme În secție a Facultății de Filosofie. Ordonat, meticulos și conștiincios În tot ce făcea, Dan s-a afirmat ca student fruntaș la Învățătură. Era și bun camarad, sărind În ajutorul colegilor, care, fiind bolnavi, aveau nevoie de conspecte de la cursuri. Neputând suporta jugul prea greu și Îndelungat al unei armate barbare, care pretindea că-i eliberatoare, nici impunerea „limbii lui Lenin și a lui Stalin” și nici cursul de imbecilizare, intitulat pompos „Bazele marxism leninismului”, iar, apoi, eufemistic
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
specifice intelectului analitic european, dihotomizant până la exasperare. Două autocorecții europene: "rațiunea" din sistemul lui Hegel și hermeneutica recuperantă de originaritate a lui Heidegger. Marți, 11 octombrie 1977 Am terminat capitolul despre Cassirer și mâine plecăm din Păltiniș. Dimineața îmi recitesc conspectele pentru celălalt capitol al lucrării, Simbol lingvistic și simbol artistic. Citesc apoi aplicarea psiholingvistică a lui Victor Stoichiță la pictura lui Kandinsky și Mondrian, treabă excelent făcută, dar tristă în demersurile ei metodologic-structuraliste. Ce junglă terminologică într-un domeniu care
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
validezi, că îi dai statut de ființă. Nu poți face religie din credințe sau practici precare, de tipul celor care sânt proprii turco-mongolilor." Din București, Noica și-a adus o servietă plină cu vreo treizeci de caiete de lecturi (deci conspecte și note) care s-au adunat din tinerețe și din care vrea să-și scoată ce e de scos și apoi să le arunce. Îl rog să mă lase să i le păstrez. "Nu sânt semnificative decât pentru a vedea
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
filozofia se poate lua ca râia, prin simplă frecare.) Așa se face că nici unul dintre judecătorii lui ocazionali nu l-a citit "cap-coadă" cu creionul în mână și nu a făcut să iasă din "întîlnirea cu Noica" un teanc de conspecte. Tratatele lui de ontologie (în care se află "gîndul ultim") au rămas, în timpul vieții lui, un mister pentru toată lumea. Critica filozofică lipsea cu desăvârșire, iar cea literară, cum era onest și firesc, nu putea depăși nivelul unor comentarii, aproximative și
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
și Semlin (granița militară spre Serbia). Din milițiile austriace (Landwehr) se vor forma regimente aparte. Toate regimentele din Pesta au primit ordin să fie gata de plecare. Ministrul de război unguresc (al apărărei țărei, cum îi zic) a comunicat autorităților conspect despre conscrierea cailor pe a. 1875, ordonând ca în caz de mobilizare autoritățile să ieie în primire acei cai. Conform celor de mai sus, magistratul (primăria din Sibiu) a dispus ca, în termin de 48 oare de la data sosirei eventuale
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
județ / țară; impresii din excursiile, drumețiile, efectuate; colecție de frunze / flori presate, vederi; sfaturi practice; poezii, proverbe, ghicitori, cântece despre plante / animale / mediul înconjurător; probe de evaluare, etc. Fiecare elev a avut libertatea să-și prezinte în fața colegilor fișele, desenele, conspectele ori de câte ori a dorit. Am observat că ei preferă anumite conținuturi (curiozități, proverbe, ghicitori) și activități (desene, rebusuri, jocuri) și mai puțin să realizeze compuneri sau să-și aștearnă pe hârtie impresiile. Se știe că multe dintre activitățile școlare și extrașcolare
Ghidul micului ecologist by Lidia Gâdei, Violeta Buciumaş, Silviu Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1181_a_1883]
-
seri, Bidaru conspecta temele respective cu bibliografia recomandată și pentru comandantul său direct, căpitanul Bostan Gheorghe. În caz de control, să nu aibă probleme cu superiorii. Căpitanul avea și el necazurile lui, avea și el familie și, ca atare, aceste conspecte i-ar fi răpit din prețiosul său timp liber. Mai bântuia printre ofițeri și un alt motiv, mult mai sensibil când era vorba de condei. Până și locțiitorul politic, care în fapt avea puterea supremă de decizie în regiment, era
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
adaptarea la sarcinile de învățare se referea la stilul propriu de pregătire. În tabelul 2 sunt sintetizate aceste rezultate. Tabelul 2. Rezultatele privind stilul de pregătire Facultate Număr subiecți Citesc doar cursul predat Citesc curs+ bibliografie= sinteză mentală Citesc curs + conspecte Citesc bibliografia Curs+ conspecte =schemă sintetică scrisă Parțial bibliografie Citesc altceva Citesc doar în sesiune N.R. Geografie 53 20.75% 22,64% 5,66% - 16,79% 5,66 - 28,29% - Limbi străine 55 9,09% 18,18% 5,45% 3
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
învățare se referea la stilul propriu de pregătire. În tabelul 2 sunt sintetizate aceste rezultate. Tabelul 2. Rezultatele privind stilul de pregătire Facultate Număr subiecți Citesc doar cursul predat Citesc curs+ bibliografie= sinteză mentală Citesc curs + conspecte Citesc bibliografia Curs+ conspecte =schemă sintetică scrisă Parțial bibliografie Citesc altceva Citesc doar în sesiune N.R. Geografie 53 20.75% 22,64% 5,66% - 16,79% 5,66 - 28,29% - Limbi străine 55 9,09% 18,18% 5,45% 3,63% 29,81% 5
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
la cămin etc., și spațiul formal, oarecum artificial, al ședințelor de seminar sau laborator, atelier. Câteva dintre situațiile de colaborare în afara orelor de seminar/laborator/atelier ar fi: lucrul împreună cu unul sau mai mulți colegi pentru realizarea unei lucrări (referat, conspect, traducere, proiect), împărțirea muncii de bibliotecă, colaborarea în ceea ce privește cumpărarea în comun a unor materiale (de exemplu, cărți), schimbul de cursuri, recapitulările în grup, schimbul de informații (despre stilul de examinare, anunțuri afișate la avizier, cerințe etc.), copierea unor materiale (fotocopiere
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
6); foaie (6); îngrijit (6); poet (6); povești (6); versuri (6); citi (5); gîndește (5); redactează (5); scrisori (5); ceva (4); creion (4); eseu (4); literă (4); notițe (4); roman (4); scriitor (4); așterne (3); bine (3); a citi (3); conspect (3); corect (3); creație (3); cult (3); cultură (3); curs (3); cuvinte (3); deștept (3); dictează (3); gînduri (3); învăța (3); nota (3); șterge (3); teme (3); asculta (2); coerent (2); a compune (2); compunere (2); comunicare (2); copia (2
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
noi este veriga căreia trebuie să i se consacre cea mai mare parte a timpului unei ore; de regulă, din 50 minute, pentru această verigă se repartizează 30-35 minute. Esențiale pentru desfășurarea procesului de predare-învățarea sunt următoarele activități: - alcătuirea unui conspect bun al conținutului științific al lecției și structurarea acestuia în corelație cu obiectivele operaționale ale lecției și cu timpul normal; - stabilirea clară a materialului didactic necesar și disponibil (deci efectiv existent) pentru predarea conținutului proiectat; - alegerea mijloacelor tehnice-auxiliare necesare accesării
Metodica predării - învăţării specialităţilor agronomice by Carmen Olguţa Brezuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1643_a_3160]
-
ei în consolidarea pregătirii. Îndrumarea suplimentară durează doar 1-2 minute. Ele trebuie să vizeze, în primul rând, munca cu manualul: cum pot elevii să înțeleagă explicațiile din manual, să înțeleagă diferite scheme, desene, figuri din manual; cum pot realiza un conspect (dacă este necesar), cum pot rezolva diferite probleme, existente în manual sau formulate de profesor. Evaluarea finală (Notarea și justificarea notelor). Verificarea cunoștințelor se încheie cu aprecierea prin note a elevilor care au fost mai mult solicitați să ia parte
Metodica predării - învăţării specialităţilor agronomice by Carmen Olguţa Brezuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1643_a_3160]
-
a clasei; îndrumări suplimentare. VERIGI Activitățile premergătoare constau în anunțarea anticipată (cu 1-2 zile sau chiar cu 1-2 săptămâni) a subiectului lecției de recapitulare; stabilirea unor sarcini speciale pentru elevi în vederea recapitulării (de exemplu, alcătuirea unor rezumate, a unor conspecte, aprofundarea studiului unor teme din manual sau a unei bibliografii minimale, sau rezolvarea unor probleme/situații problemă etc.); elaborarea unui plan general de recapitulare și difuzarea lui la elevi; asigurarea unor consultații individuale/colective pe teme solicitate de elevi sau
Metodica predării - învăţării specialităţilor agronomice by Carmen Olguţa Brezuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1643_a_3160]