265 matches
-
Toate Articolele Autorului Talentații copii pregătiți de interpreta de muzică folclorică românească Maria Șalaru s-au întors recent de la cea de-a IX-a ediție a Festivalului Național de Folclor pentru Tineri Interpreți „Dor de cântec românesc”, organizat în comuna constănțeană Cumpăna, cu toate roadele harului lor, dovedit în consecvență de la înființarea Ansamblului folcloric „Boboceii de la Bacău”. Toți cei patru copii de la Bacău participanți la festivalul concurs de la Cumpăna au fost premiați. Se-ntâmplă de mulți ani ca „boboceii” interpretei Maria
UN NOU TRIUMF ARTISTIC AL BOBOCEILOR INTERPRETEI MARIA ŞALARU de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1239 din 23 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/346916_a_348245]
-
cuvânt. Era subțirel, fragil, agil ... o sfârlează. Curios și ambițios, așa cum veți putea descoperi în această carte, pe care ați ales să o citiți. Și bine ați făcut ! Autorului, băieții care jucau fotbal în bazinul înghețat peste iarnă, din fața Teatrului constănțean îi spuneau, prescurtat, Stani și cine ar fi bănuit că în adolescență, năstrușnicul scria poezii. Eu, colega lui, încă din clasele mai mici nu am știut deși lucram la revista școlii și frecventam cenaclul condus de o profesoară tânără, blondă
PROFILUL AUTORULUI DE DOINA BERCHINĂ. AŞCHIUŢĂ de AUREL AVRAM STĂNESCU în ediţia nr. 271 din 28 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348261_a_349590]
-
nu-L uitați pe Dumnezeu!” -Interviu cu scriitoarea FLORENTINA LOREDANA DALIAN- 1.Doamnă Florentina Loredana Dalian, sunteți o personalitate a vieții culturale ialomițene, o cunoscută și apreciată scriitoare, membră a Asociației Culturale „Helis” din Slobozia, membră fondatoare a Clubului Umoriștilor Constănțeni „Prăvălia cu umor”, membră a Cenaclului Literar „Mihail Sadoveanu” din Constanța, membră a Societății Române de Haiku, București și Constanța. Vă regăsim scrierile dumneavoastră: reportaje, memorialistică, proză, poezii, teatru, în fiecare număr al revistei de cultură “ Helis”. Aveți o intensă
FEBRUARIE 2013 de FLORENTINA LOREDANA DALIAN în ediţia nr. 816 din 26 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345439_a_346768]
-
de Dan Norea , publicat în Ediția nr. 1342 din 03 septembrie 2014. Ina, nu ți s-a părut, să-ți spun ce anume a declanșat avalanșă de gânduri. M-am întâlnit de curand cu Noni Gagniuc, coleg la Clubul Umoriștilor Constănțeni și bun prieten. - Norica, hai pe la mine să ne uităm împreună pe textele de la volumul colectiv, că opt ochi sunt mai buni decât doi. - Nu pot, Noni, azi la 18 avem program la sala de fitness. Așa de greu am
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/376472_a_377801]
-
mei și le permiteau. Ne drămuiam și banii și ... Citește mai mult Ina, nu ți s-a părut, să-ți spun ce anume a declanșat avalanșă de gânduri. M-am întâlnit de curand cu Noni Gagniuc, coleg la Clubul Umoriștilor Constănțeni și bun prieten.- Norica, hai pe la mine să ne uităm împreună pe textele de la volumul colectiv, că opt ochi sunt mai buni decât doi.- Nu pot, Noni, azi la 18 avem program la sala de fitness. Așa de greu am
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/376472_a_377801]
-
ca să hrănească păsările. Când le-a văzut plutind pe lac și-a adus aminte de cele din Portul Tomis, unde uneori mergea să se plimbe pe dig și să dea de mâncare păsărilor ce înotau printre ambarcațiuni sau bărcile pescarilor constănțeni. Bărbații au început să-și organizeze partida de pescuit, deci montau lansete și pregăteau momeala pentru capturarea vreunui eventual caras, sau ce se va lăsa prins. Cât ei moșmondeau[ a lucra încet, fără spor; neîndemânatic, mocăit, la scule să și
ROMAN ÎN LUCRU de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1521 din 01 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373018_a_374347]
-
Cel mai des - agonia, cu toate variantele în limbi străine. Dar și site-urile de haiku ale lui Cornel Atanasiu sunt multe. Apar apoi revistele și ziarele cu variantă electronică, începând cu Conexiunile lui Laurențiu Orășanu și terminând cu ziarele constănțene. Uimit, constat că, în câteva bloguri particulare, îmi fuseseră preluate diverse texte. Într-unul din ele am găsit o rubrică intitulată “Umor cu Dan Norea”, unde mi-am recitit cu plăcere câteva poezii. În altul am găsit o epigramă comentată
ACCELERAREA TIMPULUI de DAN NOREA în ediţia nr. 1325 din 17 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/369158_a_370487]
-
adăugau și pierderile suferite la nivel local, precum demisia fostului primar al Galațiului, Eugen Durbacă, împreună cu vreo 300 de membri ai organizației județene. Ulterior, prin plecarea unui alt senator, Viorel Pană, ca reacție directă a reîntoarcerii în partid a grupării constănțene condusă de Stelian Duțu, plecată din PD înainte de alegerile din 2000, partidul a ajuns în situația inedită de a nu mai deține grup parlamentar la Senat. Pe de altă parte, PD și-a menținut notorietatea politică în special datorită popularului
Un experiment politic românesc: Alianța "Dreptate și Adevăr PNL-PD" by Radu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
timp funcții administrative în Tecuci și Focșani, pentru a se stabili, în 1911, la Constanța. Aici a fost la început profesor, apoi a practicat cu succes avocatura, ajungând în posturi înalte: prefect de Caliacra, iar în final, decan al baroului constănțean. Încă elev la Pitești, G. a scos împreună cu colegul și prietenul său Ion Minulescu o foaie literară, „Luceafărul”, suspendată după o lună de directorul liceului. Viitorul poet se va apropia de cenaclul macedonskian, colaborând la „Literatorul”, apoi de gruparea simbolistă
GHERGHEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287246_a_288575]
-
din Constanța până în 1994, când ocupă prin concurs un post de lector la Facultatea de Litere a Universității „Ovidius”, unde e promovat conferențiar, apoi profesor, fiind ales șef al Catedrei de filologie română și filosofie (1998). Debutează în presa literară constănțeană în 1958, cea mai importantă activitate publicistică a lui R. fiind însă legată de revista „Tomis”, la care devine membru al colegiului redacțional în 2002 și unde se afirmă ca o prezență constantă, mai cu seamă printr-o serie de
ROTUND. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289391_a_290720]
-
2002 și unde se afirmă ca o prezență constantă, mai cu seamă printr-o serie de interviuri cu istorici și critici literari, reunite în volumele Dialoguri indirecte. Istorie și critică literară (1996) și Starea literaturii. Convorbiri (1998). Tot în publicația constănțeană semnează un număr semnificativ de recenzii și cronici literare, reproduse în mare parte în Incursiuni critice (1997) și Lecturi și înțelesuri (2002), alături de articole apărute în „Luceafărul”, „Limbă și literatură”, „Ex Ponto” ș.a. Prefațează o serie de volume din scriitorii
ROTUND. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289391_a_290720]
-
sunt compuneri encomiastice bazate pe situarea a doi mari poeți - Ovidiu și Eminescu - în contexte sociale care să le releve calitățile excepționale fie prin contrast, fie direct, prin laude nemăsurate aduse de cei din jur. Tropaeum Traiani (jucată la teatrul constănțean în anii 1976-1978) este o ficțiune istorică menită să preamărească virtuțile dacilor, demnitatea și spiritul de jertfă al lui Decebal, fericita armonizare dintre învinși și cuceritori, care va duce la formarea poporului român. Simple exerciții de versificare și de imaginație
SALCEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289444_a_290773]
-
au urmat primului război mondial S.S.R. primește o serie de subvenții din partea unor ministere (al Instrucțiunii, al Artelor, al Finanțelor, al Muncii, al Internelor etc.), al altor instituții. Li s-au adăugat, în anumiți ani, o cotă din profitul Cazinoului constănțean, o cotă din valoarea „timbrului” instituit cu prilejul Lunii Bucureștilor, precum și plăți pentru „controlul” filmelor. După multe promisiuni neonorate, Primăria capitalei a donat în 1934 un teren central (pe bulevardul Carol I), în valoare de circa 4 500 000 de
SOCIETATEA SCRIITORILOR ROMANI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289772_a_291101]
-
de G. Călinescu. Scrierea fixează, cu mijloace reportericești, scene din lumea interlopă, asemănătoare celei din literatura lui Maxim Gorki și a lui Panait Istrati. Dărăpănata clădire numită Hotel Maidan e un sălaș de vagabonzi, cerșetori, delincvenți, un azil de noapte constănțean, al cărui „cel mai temut pasager” e un hoț frumos și isteț, „o floare de om”, Lixandru Vasile, supranumit Don Bazil. Acesta e urmat pretutindeni, ca de o umbră, de „anormalul” Pulca, zis Pulca Animănui, întrucât, idiot, nu știe cine
STOIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289948_a_291277]
-
TAMAȘ, Cristina (14.XI.1955, Huși), prozatoare, autoare de teatru, critic și istoric literar. Născută într-o familie înstărită de negustori constănțeni, își petrece copilăria la Huși, unde părinții ei, Ecaterina (n. Brânzei) și Ioan Aciobăniței se refugiaseră în timpul persecuțiilor politice din 1946-1947. Începe școala în orașul natal, din 1964 continuând-o la Constanța, unde va absolvi în 1974 Liceul Teoretic nr.
TAMAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290044_a_291373]
-
tablouri ce recompun o biografie cu eșecuri și succese, părând a nu depinde decât superficial de voința Evei. Deși construit ușor schematic, personajul central nu este lipsit de viață, o parte din farmecul cărții fiind dat și de pictura mediului constănțean, cu proximitatea senzuală a plajelor și cu dramele familiilor de marinari. T. se dedică și experiențelor dramaturgice, piesele fiind adesea conectate prin fire tematice de mediul portuar (Omul din cerc, Mare amară) sau pur și simplu de drame umane (Tata
TAMAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290044_a_291373]
-
cote ultime de entuziasm: „Pionierii din localitatea Cobadin au lansat către toți pionierii și școlarii din județul Constanța chemarea «Florile hărniciei și recunoștinței pionierești», adoptată cu entuziasm de delegații la Conferința Județeană a Organizației Pionierilor. Între cele două conferințe, pionierii constănțeni au lansat chemarea «Cincinalul calității la învățătură», inițiativă preluată de pionierii din întreaga țară, iar anul trecut, chemarea «Mai mult, mai repede, mai bine, pentru transformarea cantității într-o nouă calitate». Fiecare acțiune mare a chemării s-a finalizat, trimestrial
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
care inaugurează o colecție îngrijită de G. Călinescu, se bucură de aprecierile criticii și reprezintă, poate, vârful valoric al scrisului lui P. Vocația lirică e dublată de aceea de umorist, în genul epigramatic; numit în 1945 redactor-șef al ziarului constănțean „Cugetul liber”, dar stabilit un an mai târziu la București, va deține mai bine de două decenii funcția de redactor la revista „Urzica” (1952-1974). Următoarele două volume, Arca lui Noe (1968) și Ursulețul călător (1968), sunt „cărți de colorat”, adresate
PAVELESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288738_a_290067]
-
10; Liviu Petrescu, „Vară nebună cu bărci albastre”, TR, 1985, 45; Marian Papahagi, Jurnal în „Arcadia”, TR, 1987, 4; Nicolae Manolescu, Fantasticul moral și satiric, RL, 1988, 10; Geo Vasile, Romanul cu energie neconvențională, LCF, 1997, 4; Rusanda Mureșan, Scriitori constănțeni, ST, 1997, 4-6; Dicț. scriit. rom., III, 487-488; Popa, Ist. lit., II, 894-895; Dicț. analitic, IV, 342-344. N.I.
NOVAC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288491_a_289820]
-
el mergea încovoiat, iar de pe cap îi curgeau resturi de ciorbă 1. A fost unul dintre cei plimbați prin camere, alături de Oprișan și Hoinic, pentru ca ceilalți să vadă starea în care ajunsese. Ion Pangrate 2tc "Ion Pangrate2" Născut în comuna constănțeană Valea Neagră pe 17 octombrie 1915, era tinichigiu și lăcătuș. A fost arestat ca legionar după rebeliunea din 19413 și rearestat de comuniști pe 26 iulie 1948. A trecut prin torturi la Gherla începând cu luna octombrie 1950. Condamnat la
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
s-a simțit atras tot mai mult (...) de Dobrogea, unde a deținut însemnate proprietăți imobiliare (la Sarighiol, Tatlageacul Mare, Capucei, Anadalchioi, Peletlia, Omurcea, Murfatlar, Alcagiu, Chichige, Palazu, Ilanlâc) și unde-și regăsea liniștea, alături de numeroasa-i familie, în reședința sa constănțeană"1537. Din inițiativa lui Mihail Kogălniceanu a fost realizată o fântână publică la Techirghiol. Tot el a ctitorit o capelă la Tuzla, iar în toamna anului 1884, la vârsta de 67 de ani, a scris pisania acelei capele. Textul pisaniei
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
sub ochii autorităților locale din orașul Constanța, fiind "cunoscut de toți că străinii aleargă în toate părțile lumei mai ales prin porturi unde văd că pot realisa câștiguri fără multă muncă și fără mult capital"1704. Prezentând această situație, jurnliștii constănțeni se întrebau retoric: "(...) este prudent, este național ca comuna Constanța să-și vândă pământurile la străini ca aceștia în urmă să speculeze pe români?"1705. Pentru a pune capăt acestei practici se aprecia că este necesar "ca pe viitor să
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
ministrului Cultelor la Constanța, "după trei săptămâni de la trecerea D-sale pe aici, lucrările au început să meargă pe calea dreaptă"1723. Tocmai datorită implicării personale a ministrului Cultelor în finalizarea lucrărilor de construcție a catedralei ortodoxe din Constanța, jurnaliștii constănțeni afirmau că "ne simțim datori a exprima deplinele noastre mulțumiri domnului ministru Take Ionescu"1724. În încheierea articolului se anunța că "după spusele chiar ale D-lui Ministru (...) catedrala se va deschide în primăvara viitoare"1725. La 6 decembrie 1892
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
nu se poate înțelege" cu justițiabilii. În privința ordinii și siguranței publice se preciza că "avem armată berechet și organe de siguranță publică, dar nesiguranța crește la fiecare pas și din zi în zi"1762. Sistemul electoral era, în viziunea jurnaliștilor constănțeni, unul defectuos. Astfel, deși "avem instituțiuni reprezentative, cu alegeri județene și comunale", mulți români nu pot participa la vot, fiind lipsiți de acest drept "prin o nenorocită interpretare a legii care a desființat taxa de 5% asupra lefurilor funcționarilor"1763
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Ion Istrati avea să îndeplinească atribuțiile funcției de prefect al județului Constanța până la începutul lunii octombrie 1895. În septembrie 1894 s-a desfășurat la Constanța o conferință a studenților români din țară și din provinciile istorice, eveniment prezentat de către săptămânalul constănțean Santinela Dobrogei în numărul său din data de 18 septembrie 1894. În cadrul acesteia a fost ales președinte al organizației studenților români domnul Ștefănescu Goangă 1827. Președintele de onoare al congresului studențesc desfășurat la Constanța în septembrie 1894 a fost desemnat
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]