269 matches
-
descrierea și delimitarea acestor forme comunitare, dar și pentru o primă estimare a impactului pe care îl au ele asupra vieții religioase a individului în raport cu bisericile și comunitățile din timp și spațiu real. În acest capitol sunt incluse rezultatele studiului constatativ referitor la principalele comportamente, obiceiuri, evaluări și atitudini ale participanților cu privire la comunitățile religioase online și modul în care acestea se integrează în experiența lor religioasă. VIII.1. Participarea la comunitățile virtuale religioase Frecvența participării la comunitățile virtuale religioase reprezintă o
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
în planurile organizației; predomină adoptarea și implementarea deciziilor curente, managementul având în acest sens un caracter operativ; − faza postoperativă - caracterizată prin preponderența exercitării funcției de control-evaluare a obiectivelor stabilite în prima fază; îi corespunde managementul postoperativ, cu un puternic caracter constatativ, prin care se încheie un ciclu managerial și se pregătesc condițiile pentru reluarea următorului ciclu. Între cele trei faze ale managementului organizației există o strânsă interdependență, acestea fiind dificil de disociat, ca urmare a unității și complexității procesului de conducere
PARTICULARITĂŢI ALE STILULUI MANAGERIAL ÎN UNITĂŢILE ŞCOLARE PREUNIVERSITARE by GABRIELA VÎLCU () [Corola-publishinghouse/Science/1809_a_92270]
-
în planurile organizației; predomină adoptarea și implementarea deciziilor curente, managementul având în acest sens un caracter operativ; − faza postoperativă - caracterizată prin preponderența exercitării funcției de control-evaluare a obiectivelor stabilite în prima fază; îi corespunde managementul postoperativ, cu un puternic caracter constatativ, prin care se încheie un ciclu managerial și se pregătesc condițiile pentru reluarea următorului ciclu. Între cele trei faze ale managementului organizației există o strânsă interdependență, acestea fiind dificil de disociat, ca urmare a unității și complexității procesului de conducere
PARTICULARITĂŢI ALE STILULUI MANAGERIAL ÎN UNITĂŢILE ŞCOLARE PREUNIVERSITARE by GABRIELA VÎLCU () [Corola-publishinghouse/Science/1809_a_92279]
-
care posedă notele respective, între conținut și sferă mani-festîndu-se un raport de variație inversă (cu cît conținutul este mai bogat, sfera este mai restrînsă, și invers). S-ar putea observa de aici că, în principiu, noțiunea este o formă logică constatativă, iar nu interpretativă, prin aceasta deosebindu-se de celelalte forme logice fundamentale (judecata și raționamentul). Noțiunea, ca formă de cunoaștere, indică doar că ceva există într-un anumit mod în realitate, acel mod de a fi fiind sugerat prin notele
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
în alte persoane cu ajutorul cuvintelor: stînjeneală, furie etc.). Austin crede că, prin studiul actelor de vorbire, se pot clarifica problemele privitoare la semnificație și la referință. După acest filozof, enunțurile posibile pe care le realizează locutorul (vorbitorul) pot fi enunțuri constatative sau enunțuri performative, primele fiind cele care descriu o stare de lucruri, iar celelalte cele care reprezintă de fapt acțiuni pe care indivizii le realizează prin intermediul vorbirii, adică într-o manieră specială în raport cu alte tipuri de acțiuni, distincția dintre "constatativ
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
constatative sau enunțuri performative, primele fiind cele care descriu o stare de lucruri, iar celelalte cele care reprezintă de fapt acțiuni pe care indivizii le realizează prin intermediul vorbirii, adică într-o manieră specială în raport cu alte tipuri de acțiuni, distincția dintre "constatativ" și "performativ" fiind, în esență, distincția dintre "a zice" și "a face". În acest al doilea caz, a vorbi înseamnă a acționa și, ca atare, enunțurile aces-tea ies din sfera semanticii logice, fiindcă nu se supun raportării la condițiile de
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
a face". În acest al doilea caz, a vorbi înseamnă a acționa și, ca atare, enunțurile aces-tea ies din sfera semanticii logice, fiindcă nu se supun raportării la condițiile de adevărat și de fals -cum se întîmplă în cazul enunțurilor constatative−, ci se raportează la "condițiile de reușită", adică la acordul indivizilor în legătură cu funcționarea unei convenții și la sinceritatea cu care persoana care vorbește înfăptuiește actul enunțat. Deci, dacă cineva spune: Plec ! faptul dacă persoana respectivă pleacă într-adevăr nu ține
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
tentativa de a modifica situația interlocutorilor. Cînd face o promisiune, cineva își asumă el însuși o obligație, care reprezintă o consecință a enunțării și constituie chiar esența ei, mobilul enunțării respective. Prin urmare, în vreme ce, într-o aserțiune (într-un enunț constatativ) cuvintele trebuie să se potrivească cu lumea pentru a avea valoare de adevăr, într-o promisiune (într-un enunț performativ), lumea, prin faptele locutorului, trebuie să se conformeze cuvintelor. Adresînd o întrebare interlocutorului, vorbitorul urmărește crearea unei situații dominate de
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
performativ), lumea, prin faptele locutorului, trebuie să se conformeze cuvintelor. Adresînd o întrebare interlocutorului, vorbitorul urmărește crearea unei situații dominate de alternativa de a răspunde sau nu, iar, în cazul ordinului, alternativa este cea a supunerii sau a nesupunerii. Enunțurile constatative sînt adevărate dacă există o stare de lucruri care le verifică și false în caz contrar, iar enunțurile performative sînt reușite dacă anumite condiții sînt îndeplinite și nereușite în caz contrar. Așadar, prin însăși natura ei, limba servește la efectuarea
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
diateza pasivă, dar dintr-o altă perspectivă, ce decurge din valențele trazitivității verbale, care presupune relația subiectului cu un CE, cu o entitate exterioară subiectului sau apreciată ca fiind astfel. Această relație îmbracă însă mai multe aspecte, încît în legătură cu verbele constatative acest CE reprezintă obiectivitatea propriu-zisă, deoarece subiectul nu face decît să-l repereze în lumea exterioară (CE vedem). Cu verbele constructive, CE, deși entitate de sine stătătoare și exterioară subiectului, este rezultatul acțiunii subiectului, încît obiectivitatea lui este relativă (CE
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
punctul de vedere al intereselor naționale, la nivelurile local, regional, zonal sau național. Din câte cunoaștem noi, o astfel de preocupare nu a existat ex-ante practic la nicio decizie investițională străină, chiar dacă ex-post au apărut o serie întreagă de evaluări constatative ale unor efecte economico-sociale și ambientale defavorabile ale acestora. În consecință, considerăm absolut necesară o implicare mai puternică a decidenților din administrația publică, cei care să analizeze complex și potențialele efecte, mai ales defavorabile ale ISD încă din stadiul studiilor
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
Asta nu înseamnă că respingem simularea secvențială de examene la scară mică, având obiective și scopuri clare. Este firesc ca școlile sau alți factori de decizie să cunoască permanent gradul de încorporare de către elevi a conținuturilor puse în joc. Funcția constatativă se va completa cu una prognostică și ameliorativă. În perspectiva unei descentralizări efective, nici nu se va mai pune problema unei raportări la standarde evaluative unice. În fond, de ce e nevoie acum de o evaluare națională? Pentru că, pe baza rezultatelor
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
întrece valoric o performanță vizibilă. Dar aceasta din urmă este reală. Prin raportare la competență, vom constata ceea ce elevii trebuiau să facă; prin raportare la performanță, aflăm ceea ce elevii au făcut cu adevărat. Evaluarea prin relaționarea la performanțe privilegiază funcțiile constatativă și diagnostică. Temă de reflecție Este posibil ca, pe baza schimbării specificării referentului evaluării, să se ajungă la alte ierarhii în interiorul unei clase de elevi? Operaționalizarea sistemului de evaluaretc "Operaționalizarea sistemului de evaluare" Pentru a avea o oglindă asupra procesului
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
elevilor; - evaluarea specifică, realizată în condiții special create și care presupune elaborarea și aplicarea unor probe, partenerii angajați în proces fiind conștienți de importanța demersurilor de verificare și apreciere întreprinse. 2. După funcția dominantă îndeplinită, putem identifica două strategii: - evaluarea constatativă (se realizează o diagnoză descriptivă ce constă în localizarea lacunelor și erorilor în cunoștințe și abilități, dar și a „punctelor forte” și o diagnoză etiologică ce relevă cauzele care au generat neajunsurile constatate); - evaluarea predictivă, prin care se urmărește prognozarea
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
răspunsurile elevilor; - natura și specificul disciplinei. Avantajul evident al acestei metode constă în faptul că evaluarea devine și o activitate de învățare, de corectare, de întărire, de sistematizare, de aplicare a cunoașterii captate de elevi. Aceștia nu rămân simple „obiecte” constatative, plecând de la care se emit judecăți, ci devin ființe care se reconvertesc valoric în prezența și sub auspiciile unei instanțe mature: profesorul, care, în definitiv, rămâne responsabil de ceea ce „știu” sau „nu știu” elevii la un moment dat. Evaluarea orală
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
situația recrutării, selecției și repartiției profesionale, evaluarea performanțelor profesionale, relațiile de muncă, studiul percepției schimbării și al stilurilor de conducere etc. Numai după ce există o diagnoză organizațională este posibilă trasarea jaloanelor schimbării organizaționale. Raportul de diagnoză organizațională este un document constatativ, dar care se încheie obligatoriu cu oferirea unor soluții concrete. Procesul schimbării organizaționale nu înseamnă întotdeauna înlocuirea unei conduceri cu o alta. Cine gândește în spiritul teoriei catastrofelor poate greși profund. Măsurile manageriale se iau în timp, numai după o
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
beu apă și din baltă, / Nu-mi pare că-i tulburată. Că am un dor arzător, / Cred că cu dânsu-am să mor."178 Diminutivarea inițială, adresativă, ca refren tematic ,reluată prin cuvântul de bază, simbolizează trecerea de la starea de fapt, constatativă, la asumarea unei deveniri în firea lumii care se ascunde în propria-i matcă existențială: " Inimioară, inimioară, / Cum te-aș măcina prin moară, / Să te fac cum ai fost iar. Inimă, pământ și lut, / Eu mi te-aș spăla și
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
pot opri, / Și-aș goli chimiru tot, / Numai ca să fiu ce-am fost."238 Interogația retorică transformă confesiunea lirică într-o meditație existențială. Repetiția inițială a vocativului definește firul vieții din perspectiva metaforei binare lume albă / lume neagră. Succesiunea enunțurilor constatative, evocatoare, sugerează cadrajul narativ al exteriorizării lăuntricului: "Lume, lume, lume albă, / Ce te treci așa degrabă, / De ce n-ai îngăduit / Să mă satur de trăit? C-am trecut, lume, prin tine / De nu mai țin minte bine. Am îmblat din
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Cartea de nisip", 1973, N. Ioana rămâne, cum remarca Al. Piru, la o poezie "cu buzele închise". "Moartea lui Socrate" este un pretext pentru ca poetul să se autodefinească în raport cu el însuși și cu lumea. Expresia se desprinde dintr-o experiență constatativă poetul parcă ar fi participat la un lung ceremonial de stranie existență, fără să existe însă unitate de idei dispuse lucid în încărcătura poemului, fără, deci, să reușească să ne "comunice" transfigurat. Fapte și obiecte se înscriu într-o muzică
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
Ortodoxe Române, București, 1995, pp. 24-25). 33 Cf. filosofului englez J.L.Austin, în How to do Things with Words, Oxford, 1962, un enunț este performativ în momentul în care transformă realitatea. Este, așadar, cazul ordinului sau al întrebării. Un enunț constatativ, însă, descrie un eveniment , fără pretenția de a modifica o stare de fapt. Revenind la exemplul nostru, "îl va pleuvoir", pare mai curând un ordin dat naturii. Ideea vine în completarea aceleia enunțate anterior cu privire la faptul ca Dila este mesagera
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
Situația opusă este și ea benefică, fiind un semnal și o incitare la documentare complementară. În tot acest joc există, cu certitudine, și un beneficiar - elevul nostru. CAPITOLUL III NIVELUL MOTIVA}IEI ÎN ACTIVITATEA DE ÎNV~}ARE Tipul de cercetare : constatativă, experimentală, de dezvoltare. Perioadele de cercetare: ș 2001-2002 - pretestarea instrumentelor metodologice și a principalilor parametri de construire a experimentului psihopedagogic. -2002 - 2003 - cercetarea, experimentarea și prelucrarea rezultatelor. III.1 Ipoteza cercetării Factorii motivaționali reprezintă un bun predictor al eficienței procesului
Motivația învățării școlare by Mioara Vasilachi, Maria Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1756_a_92285]
-
aparat de concurs în parte. De asemenea am putut constata că pregătirea artistică este în general neglijată în antrenamentul gimnastelor, un rol prioritar avându-l pregătirea tehnică și fizică. Cercetările efectuate până în prezent, realizate prin metoda documentării teoretice, observației, experimentului constatativ și propriuzis, mi-au permis să constat următoarele aspecte și probleme care ridică incertitudini în legătura cu tema de cercetare: lipsă a materialelor metodice privind pregătirea artistică în gimnastica artistică; materialele bibliografice de gimnastică existente nu abordează corespunzător această componentă
Aspecte teoretice privind pregatirea asrtistica in gimnastica artistica feminina by LIUȘNEA DIANA NICOLETA () [Corola-publishinghouse/Science/1673_a_2936]
-
de laborator, condiții și programe de desfășurare a experimentelor bine determinate, deseori obligatorii). Experimentul natural presupune aplicarea probei sau a sarcinii declanțatoare într-un cadru obișnuit, familiar de existență și activitate a individului. Experimentul psiho-pedagogic poate fi de două feluri: constatativ (urmărește fotografierea, consemnarea situației existente la un moment dat) și formativ (țintește spre introducerea în grupul cercetat a unor factori de progres, în vederea schimbării comportamentului, schimbare constatată prin compararea situației inițiale cu ce afinală). Dacă intenționăm să verificăm superioritatea unui
Metode de cunoaștere a individalității elevilor utilizate în obținerea informației by Lenuța Barbu / Florentina Chitic () [Corola-publishinghouse/Science/1662_a_3065]
-
de laborator, condiții și programe de desfășurare a experimentelor bine determinate, deseori obligatorii). Experimentul natural presupune aplicarea probei sau a sarcinii declanțatoare într-un cadru obișnuit, familiar de existență și activitate a individului. Experimentul psiho-pedagogic poate fi de două feluri: constatativ (urmărește fotografierea, consemnarea situației existente la un moment dat) și formativ (țintește spre introducerea în grupul cercetat a unor factori de progres, în vederea schimbării comportamentului, schimbare constatată prin compararea situației inițiale cu ce afinală). Dacă intenționăm să verificăm superioritatea unui
Metode de cunoaștere a individalității elevilor utilizate în obținerea informației by Lenuța Barbu / Florentina Chitic () [Corola-publishinghouse/Science/1662_a_3064]
-
ale lui C.G. Jung rămâneau o mare necunoscută. Excepțiile, timide și chiar lacunare, confirmau regula 1. Cu referire la Camil Petrescu, și în acest caz se pot semnala abateri, unii comentatori întrezăresc șansele psihanalizei, dar afirmațiile lor au un caracter constatativ, de suprafață. Liviu Petrescu, de exemplu, observă că temperamentul contradictoriu al autorului Ultimei nopți... e rezultatul refulărilor generate de asimilarea unor lucrări de aleasă erudiție și făcând parte din domenii extrem de variate (filozofie, literatură, estetică, teatrologie etc.): "Preocupările intelectuale pe
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]