15,474 matches
-
căile de atac sunt stabilite exclusiv de legiuitor, care, în considerarea unor situații speciale, poate institui reguli speciale. ... 26. În ceea ce privește invocarea încălcării prevederilor art. 16 din Constituție, Curtea a constatat că prin dispozițiile legale deduse controlului de constituționalitate legiuitorul nu a instituit un tratament discriminatoriu, ci un regim legal diferit, impus de existența unor situații procesuale diferite. ... 27. De asemenea, Curtea a reținut că prevederile legale criticate nu contravin nici art. 6 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea
DECIZIA nr. 622 din 7 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255693]
-
vigoare“ din cuprinsul dispozițiilor art. 29 alin. (1) și ale art. 31 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată, este constituțională în măsura în care se interpretează în sensul că sunt supuse controlului de constituționalitate și legile sau ordonanțele ori dispozițiile din legi sau din ordonanțe ale căror efecte juridice continuă să se producă și după ieșirea lor din vigoare, Curtea va analiza dispozițiile art. 19 alin. (11) teza a doua din Legea nr. 255/2010
DECIZIA nr. 664 din 19 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255705]
-
concrete supuse judecății, care excedează competenței instanței de contencios constituțional. În același timp, având în vedere dispozițiile art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, Curtea nu are competența de a modifica sau completa dispozițiile de lege supuse controlului de constituționalitate și nici nu este competentă să controleze constituționalitatea unei interpretări date de o anumită instanță judecătorească textelor legale criticate, astfel încât excepția de neconstituționalitate urmează a fi respinsă ca inadmisibilă (a se vedea în acest sens Decizia nr. 504 din
DECIZIA nr. 664 din 19 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255705]
-
contencios constituțional. În același timp, având în vedere dispozițiile art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, Curtea nu are competența de a modifica sau completa dispozițiile de lege supuse controlului de constituționalitate și nici nu este competentă să controleze constituționalitatea unei interpretări date de o anumită instanță judecătorească textelor legale criticate, astfel încât excepția de neconstituționalitate urmează a fi respinsă ca inadmisibilă (a se vedea în acest sens Decizia nr. 504 din 7 octombrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al
DECIZIA nr. 664 din 19 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255705]
-
din 7 octombrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 941 din 22 decembrie 2014, paragraful 15). ... 18. Curtea Constituțională, în conformitate cu prevederile art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 47/1992, asigură controlul de constituționalitate a legilor, a ordonanțelor Guvernului, a tratatelor internaționale și a regulamentelor Parlamentului, prin raportare la dispozițiile și principiile Constituției. Aplicarea și interpretarea legii sunt de resortul exclusiv al instanței de judecată care judecă fondul cauzei, precum și, eventual, al instanțelor
DECIZIA nr. 664 din 19 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255705]
-
României, nr. 821 din 27 august 2021. Însă, având în vedere Decizia Curții Constituționale nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, Curtea urmează a exercita controlul de constituționalitate asupra prevederilor criticate în forma avută inițial, astfel cum au fost introduse prin art. IV pct. 40 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 45/2018 și cum au produs efecte în cauza în care a fost invocată excepția de neconstituționalitate
DECIZIA nr. 880 din 16 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255697]
-
asemenea, sunt menționate prevederile art. 6 cu privire la dreptul la un proces echitabil din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. ... 16. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că prevederile criticate au mai format obiectul controlului de constituționalitate, în raport cu prevederi constituționale similare, concretizat prin Decizia nr. 269 din 22 aprilie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1028 din 28 octombrie 2021, Decizia nr. 865 din 17 decembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial
DECIZIA nr. 880 din 16 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255697]
-
Decizia nr. 5 din 15 ianuarie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 188 din 19 martie 2015, paragraful 44]. ... 23. Prin urmare, având în vedere jurisprudența în materie, Curtea constată că soluția legislativă supusă controlului de constituționalitate, în raport cu criticile formulate, nu este contrară dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 21 referitor la principiul accesului liber la justiție, coroborate cu cele ale art. 6 cu privire la dreptul la un proces echitabil din Convenția pentru apărarea drepturilor
DECIZIA nr. 880 din 16 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255697]
-
Curtea Constituțională a stabilit că sintagma „în vigoare“ din cuprinsul dispozițiilor art. 29 alin. (1) și ale art. 31 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 este constituțională în măsura în care se interpretează în sensul că sunt supuse controlului de constituționalitate și legile sau ordonanțele ori dispozițiile din legi sau din ordonanțe ale căror efecte juridice continuă să se producă și după ieșirea lor din vigoare, rezultă că excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 55 alin. 1 din Codul familiei, în
DECIZIA nr. 2 din 18 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255730]
-
a instanței supreme - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 853 din 22 octombrie 2019. ... 33. Nu au fost identificate decizii relevante pronunțate de Curtea Constituțională în cadrul exercitării controlului de constituționalitate. ... VIII. Raportul asupra recursului în interesul legii ... 34. Prin raportul întocmit de judecătorii-raportori desemnați, conform art. 516 alin. (5) din Codul de procedură civilă, s-a apreciat, în principal, că recursul în interesul legii este inadmisibil și, în subsidiar, în
DECIZIA nr. 10 din 21 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255562]
-
familie, cauză în cursul căreia s-a invocat lipsa calității procesuale active a reclamantei - societate bancară, ca urmare a intervenirii unei cesiuni de creanță. ... 5. În motivarea excepției de neconstituționalitate se critică faptul că textul de lege supus controlului de constituționalitate impune, ca regulă generală, doar comunicarea scrisă a cesiunii către debitorul a cărui creanță a fost cedată printr-un contract de cesiune, fără a exista și obligația prezentării dovezii scrise a cesiunii. Se susține, în esență, că prevederile art. 1.578
DECIZIA nr. 66 din 24 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255777]
-
pronunțată hotărârea, în cazul respectiv aceasta fiind pronunțată în materie de carte funciară. De asemenea, prin Decizia nr. 871 din 18 decembrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 326 din 25 aprilie 2019, Curtea a constatat constituționalitatea exceptării cererilor formulate în materia conflictelor de muncă și asigurări sociale de la accesul la calea de atac a recursului. Așadar, ambele decizii au vizat procedura comună/generală de judecată. ... 40. Totodată, structurarea unei proceduri speciale determinate în funcție de valoarea
DECIZIA nr. 607 din 30 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255696]
-
grave) să participe la actul de justiție“. ... 27. Așadar, în cazul de față, legiuitorul a nesocotit prevederile art. 147 alin. (4) din Constituție, ignorând efectele obligatorii ale Deciziei nr. 225 din 4 aprilie 2017 și generând astfel un viciu de constituționalitate mai grav. Pentru restabilirea stării de constituționalitate, este necesar ca legiuitorul să clarifice și să detalieze prevederile art. 14 lit. a) din Legea nr. 51/1995, pentru a îndepărta neconstituționalitatea constatată prin Decizia nr. 225 din 4 aprilie 2017, în spiritul
DECIZIA nr. 230 din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255717]
-
27. Așadar, în cazul de față, legiuitorul a nesocotit prevederile art. 147 alin. (4) din Constituție, ignorând efectele obligatorii ale Deciziei nr. 225 din 4 aprilie 2017 și generând astfel un viciu de constituționalitate mai grav. Pentru restabilirea stării de constituționalitate, este necesar ca legiuitorul să clarifice și să detalieze prevederile art. 14 lit. a) din Legea nr. 51/1995, pentru a îndepărta neconstituționalitatea constatată prin Decizia nr. 225 din 4 aprilie 2017, în spiritul celor precizate în considerentele acestei decizii. Ca
DECIZIA nr. 230 din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255717]
-
563 din 9 iulie 2019. Cu toate acestea, având în vedere că, potrivit Deciziei Curții Constituționale nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, sunt supuse controlului de constituționalitate și dispozițiile din legi ale căror efecte juridice continuă să se producă și după ieșirea lor din vigoare, Curtea este legal învestită cu soluționarea excepției de neconstituționalitate a art. 102 din Legea nr. 263/2010, în conținutul pe care îl avea
DECIZIA nr. 84 din 3 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255782]
-
lipsa de corelare între reglementarea valorii punctului de pensie pentru anul 2019 și alte prevederi din Legea nr. 263/2010. Ca atare, se impune reiterarea considerentelor de la paragraful 15 al Deciziei nr. 410 din 28 mai 2015, potrivit cărora examinarea constituționalității unui text de lege are în vedere compatibilitatea acestui text cu dispozițiile constituționale pretins încălcate, iar nu compararea mai multor prevederi între ele și raportarea concluziei ce ar rezulta din această comparație la dispoziții ori principii ale Constituției. Procedându-se
DECIZIA nr. 84 din 3 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255782]
-
între ele și raportarea concluziei ce ar rezulta din această comparație la dispoziții ori principii ale Constituției. Procedându-se altfel sar ajunge, inevitabil, la concluzia că, deși fiecare dintre dispozițiile legale este constituțională, numai coexistența lor ar pune în discuție constituționalitatea uneia dintre ele. Rezultă că aspectele învederate de autorul excepției de neconstituționalitate nu privesc chestiuni privind constituționalitatea textului, ci o presupusă contrarietate între norme legale din același domeniu. ... 24. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al
DECIZIA nr. 84 din 3 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255782]
-
Procedându-se altfel sar ajunge, inevitabil, la concluzia că, deși fiecare dintre dispozițiile legale este constituțională, numai coexistența lor ar pune în discuție constituționalitatea uneia dintre ele. Rezultă că aspectele învederate de autorul excepției de neconstituționalitate nu privesc chestiuni privind constituționalitatea textului, ci o presupusă contrarietate între norme legale din același domeniu. ... 24. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit.
DECIZIA nr. 84 din 3 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255782]
-
a statuat Curtea Constituțională în jurisprudența sa, chiar dacă, în principiu, reglementarea sferei hotărârilor ce pot face obiectul recursului în casație ține de marja de apreciere a legiuitorului, această marjă nu este una absolută. În consecință, prin intermediul controlului de constituționalitate se poate determina dacă excluderea de la această cale extraordinară de atac a unei categorii de hotărâri care statuează asupra libertății individuale a persoanei afectează dreptul la un proces echitabil privit în ansamblu. Raportat la cauza de față, apreciază că
DECIZIA nr. 208 din 7 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255653]
-
art. 69 alin. (5) din Legea nr. 215/2001 și în lumina Deciziei Curții Constituționale nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, potrivit căreia „sunt supuse controlului de constituționalitate și legile sau ordonanțele ori dispozițiile din legi sau din ordonanțe ale căror efecte juridice continuă să se producă și după ieșirea lor din vigoare“, Curtea urmează a reține ca obiect al excepției aceste dispoziții de lege, care au următorul
DECIZIA nr. 77 din 3 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255820]
-
pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale privind dreptul la un proces echitabil. ... 13. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că dispozițiile art. 69 alin. (5) din Legea nr. 215/2001 au format, în repetate rânduri, obiect al controlului de constituționalitate, exercitat prin prisma unor critici similare celei formulate în prezenta cauză (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 239 din 4 martie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 257 din 1 aprilie 2008, Decizia nr. 153
DECIZIA nr. 77 din 3 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255820]
-
ii) fie pe cale judiciară instanței de judecată, potrivit art. 4 din Legea nr. 101/2016. “ ... 14. Raportat la criticile formulate în cauză, Curtea reține că art. 55 alin. (5) din Legea nr. 101/2016 a mai constituit obiect al controlului de constituționalitate, în acest sens fiind Decizia nr. 482 din 17 septembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 345 din 29 aprilie 2020, prin care instanța de contencios constituțional a constatat că dispozițiile criticate sunt constituționale, întrucât „acestea
DECIZIA nr. 841 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255781]
-
a intra în judecata fondului. Autoarea excepției susține că soluția legislativă consacrată de art. 55 alin. (5) din Legea nr. 101/2016 este neconstituțională, fiind contrară art. 21 și 129 din Constituție, context în care solicită ca normele supuse controlului de constituționalitate să primească o interpretare efectuată de către instanța de contencios constituțional, interpretare prin care „se impune a se clarifica faptul că instanțele de recurs «rejudecă» fondul cauzei, doar în cauzele în care fondul a fost soluționat de instanțele de fond
DECIZIA nr. 841 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255781]
-
învederează faptul că aspectele privind modalitatea de aplicare și interpretare a normelor juridice revin instanței de judecată învestite cu soluționarea cauzei sau, potrivit art. 126 alin. (3) din Constituție, Înaltei Curți de Casație și Justiție, excedând, însă, sferei controlului de constituționalitate. În acest context, Curtea reține că prin Decizia nr. 40 din 18 mai 2020, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 683 din
DECIZIA nr. 841 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255781]
-
vigoare“ din cuprinsul dispozițiilor art. 29 alin. (1) și ale art. 31 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată, este constituțională în măsura în care se interpretează în sensul că sunt supuse controlului de constituționalitate și legile sau ordonanțele ori dispozițiile din legi sau din ordonanțe ale căror efecte juridice continuă să se producă și după ieșirea lor din vigoare, Curtea este competentă să analizeze prevederile criticate în redactarea anterioară modificării realizate, întrucât acestea continuă
DECIZIA nr. 3 din 18 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255861]