1,488 matches
-
articol 152 din Constituție care secularizează republicanismul în România. Aceasta se poate realiza printr-o operație de restaurare, îndepărtându-se gravitatea împotriva ființei naționale românești, împotriva istoriei României împotriva binelui românilor, prin transformarea celor două Camere ale Parlamentului în Adunare Constituantă care să înlocuiască actuala constituție cu o constituție ce consacră Monarhia Constituțională. Avem ca bază modelul unei astfel de constituții din timpul Marelui Rege Carol I, care a pus temelia modernizării României, sub această domnie. „În 1866”, spune Alteța Sa Regală
ALTEŢA SA REGALĂ PRINCIPELE RADU AL ROMÂNIEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 893 din 11 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363391_a_364720]
-
comunicațiilor. Din partea română participă Simion Stoilov, ambasadorul României la Paris și Richard Franasovici, ambasadorul României la Londra. Printre invitații francezi se numără Maurice Thorez, vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, Vincent Auriol și Jaques Duclos, președinte, respectiv vicepreședinte, al Adunării Naționale Constituante a Franței, Francisque Gay, ministru de stat, Naegelen, ministru al educației, Charles Tillon, ministrul armamentului, Marcel Paul, ministrul industriei, directorii publicațiilor „L’Humanité” și „Ordre”, Paul Boncour, Paul Langevin, Marcel Cachin, Paul Éluard, ambasadorii la Paris ai URSS și Chinei
ALBERTO CAVALCANTI de IGOR MOCANU în ediţia nr. 1446 din 16 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367783_a_369112]
-
locali au cerut întăriri în consiliile județene și primării. Dincolo de munți situația s-a cristalizat mai simplu. Președinte a devenit sas-ul care a pierdut tranșa II deoarece nu era etnic român, nici măcar Ortodox. Ce crimă vezi Doamne! O adunare constituantă organizată de pe o zi pe alta a hotărât un cabinet de 3 miniștri, întărit de președinții regiunilor. Federația asigura autonomia completă a fiecărei regiuni în parte care trebuia să trăiască și să prospere din veniturile ”marilor industrii” care nu mai
ROMÂNIA 2015 de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1311 din 03 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/367830_a_369159]
-
reprezentată integral ca o distopie și devalorizată până la condiția unei „mase” amorfe. Nu încerc o reabilitare a acelei epoci și nici nu vorbesc în numele „celorlalți”. Eu caut semnificația unor evenimente discontinui sub acest discurs negativist univoc, instaurat de un subiect constituant.” Mărturia lui Petru Poantă este revelatoare privind mecanismele ideologice care au permis nașterea unei reviste, care recuperează o axiologie culturală și o tradiție literară interbelică, cu inflexiunile unei modernități ce se sincroniza la fenomenul spiritualității occidentale. Deși a devenit redactor
REVISTA ECHINOX- ÎNTRE LIBERTATEA CREAŢIEI ŞI PRESIUNEA IDEOLOGICĂ COMUNISTĂ, STUDIU DE DR.IONUŢ ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348371_a_349700]
-
de emigrația rusă și protejate de statul cehoslovac în perioada interbelică (de exemplu Biserica Rusă de la Marienbad). După lovitura comunistă de stat din februarie 1948, Klement Gottwald, primul secretar al PC Cehoslovac a declarat la 10 martie în Adunarea Națională Constituantă: “Voi, milioane și milioane de oameni simpli de la sate și orașe, trebuie să vă salvați țara de o altă bătălie de la Lipony și de o altă înfrângere de la Muntele Alb. În aceste zile, Liga Baronilor a fost zdrobită și în
ANUL COMEMORATIV JUSTINIAN PATRIARHUL ŞI AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” ORTODOXIA ŞI STATUL ÎN ROMÂNIA SUB REGIMURILE TOTALITARE… PARTEA I de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2208 din [Corola-blog/BlogPost/344370_a_345699]
-
exclusiv țara noastră. Solicitarea Bisericii Ortodoxe Române, de atunci, de a fi declarată prin Legea Cultelor - Biserică Națională - a stârnit vii împotriviri din partea celorlalte Biserici și culte recunoscute de stat, însă trebuie menționat că demersurile reprezentanților Bisericii Ortodoxe pe lângă Adunarea Constituantă s-au concretizat în solicitarea declarării deplinei autonomii a Bisericii față de stat, iar prin dec1ararea ei ca Biserică Națională acest principiu al autonomiei depline nu s-ar fi încălcat sub nici o formă, ci s-ar fi păstrat în mod nealterat
DESPRE CULTURA DIALOGULUI DINTRE STAT SI BISERICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364720_a_366049]
-
românească, deja îngrozită de faptele evreilor, s-a revoltat atunci când a citit Articolul 6 al proiectului acestei Constituții, conform căruia "religia nu poate fi un obstacol la împământenire". Moldovenii, cei mai năpăstuiți români în fața rapacității evreilor, au înaintat proteste Adunării Constituante, cerând să nu se dea drepturi politice evreilor și să nu fie împământeniți. O serie de manifestații anti-evreiești s-au lăsat cu arestări, iar evreul francez Isaac Adolf Cremieux (președinte al Alianței Israelite și fost ministru în "guvernul provizoriu"de la
CAP. 3 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 264 din 21 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355858_a_357187]
-
în schimbul adoptării unei Constituții favorabile încetățenirii evreilor infiltrați între granițele țării. Prezența israelitului Isaac Cremieux în Camera Parlamentului a scos însă populația Bucureștiului în stradă, înconjurând clădirea cu pricina și amenințând cu strigăte împotriva evreilor. Deși la ședințele din Adunarea Constituantă cei mai categorici deputați împotriva evreilor erau cei din Moldova, populația Bucureștiului a dovedit o solidaritate de excepție cu aceștia pentru cauza națională, mergând până acolo încât manifestația anti-israelită a culminat cu devastarea sinagogii din București. S-ar putea spune
CAP. 3 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 264 din 21 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355858_a_357187]
-
urni? La ce folos? Dar nici să continuăm la infinit protestele nu are rost. Măcar să băgăm la cap că legile, CONSTITUȚIA, sunt prost redactate. Soluția este unică. Referendumul inițiat de Președinte ar trebui să ceară acceptul pentru convocarea unei adunări constituante care, separat de actuala legislatură CONSTITUȚIONALĂ să gândească o nouă constituție care să cuprindă și posibilitatea de a fi imediat aplicată. Altfel suntem la discreția dictatorială a celor care au obținut o majoritate absolut relativă. În speță 19 % incluzând și
URAAA! de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2235 din 12 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/354152_a_355481]
-
sute de magistrați, vrednici ordonatori de credite din venitul propriu al comunei. Cred că așa ar fi arătat acțiunea începută dacă CONSTITUȚIA nu v-ar fi alungat din post. Trăiască constitușia nouă pe care sper cp o va realiza Adunarea Constituantă cerută de popor prin referendumul ân curs de pregătire. Ar fi trict necesară pentru a tăia maul celor care nu au ân gură decât CONSTITUȚIA întocmită special de ei pentru ei și furtișagurile lor. Referință Bibliografică: Meditație versus studiu / Emil
MEDITAŢIE VERSUS STUDIU de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2255 din 04 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/354217_a_355546]
-
națională din Basarabia, în anii 1988-1991. Deputat în Sovietul Suprem al URSS (1988-1990), membră a Biroului Permanent al Frontului Popular din Republica Moldova, între 1990 și 1992, a stat apoi în fruntea Ligii Creștin-Democrate a Femeilor din Moldova (una din componentele constituante ale Partidului Social - Liberal în 2001). Începând cu anul 1992 o aflăm deputat în Parlamentul României (în 2004 fiind aleasă pe listele PRM, în rândurile căruia a rămas vreme de un deceniu). Va demisiona, în 2005, declarând că preferă „libertatea
EDITORIAL, DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1034 din 30 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/357534_a_358863]
-
PSD în legislaturile 2000-2004 și 2004-2008. De asemenea, între anii 1992-1996, a îndeplinit demnitatea de judecător la Curtea Constituțională a României. A fost supranumit „Părintele Cons¬tituției” [1] deoarece, fiind singurul senator independent, a îndeplinit funcția de Președinte a Adunării Constituante. http://ro.wikipedia.org/wiki/Antonie Iorgovan Cei 650 de ani de la atestarea documentara a comunei Sichevița din Caraș-Severin au fost marcați printr-o serie de evenimente organizate în localitate. Manifestările au debutat cu sfințirea noii clădiri a Muzeului sătesc "Ion
GORNEA UN SAT DIN CLISURA DUNĂRII de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1689 din 16 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/359971_a_361300]
-
juridice, nu poate fi acceptată (a se vedea Hotărârea nr. 66/2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 907 din 8 noiembrie 2019). Practic, „prin reglementarea acestei atribuțiuni în sarcina Curții Constituționale, și nu a instanțelor judecătorești, legiuitorul constituant nu a dorit înlăturarea controlului de constituționalitate a actelor normative care privesc domeniul alegerilor pentru Președintele României, ci conferirea în sarcina Curții Constituționale a atribuției de verificare a legalității operațiunilor electorale realizate, îmbinând, astfel, în cadrul competenței aceleiași autorități publice
HOTĂRÂREA nr. 30 din 2 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292331]
-
-se, așadar, la procedura privind alegerile locale, această decizie nu poate fi aplicată mutatis mutandis și în ceea ce privește procedura de alegere a Președintelui României, reglementată de un act normativ distinct - Legea nr. 370/2004 - și pentru care însuși legiuitorul constituant a rezervat o procedură deosebită, caracterizată prin filtre și garanții de rang constituțional, așa cum arată art. 146 lit. f) din Legea fundamentală. De altfel, din totalitatea sufragiilor în cadrul cărora cetățenii sunt chemați să își exercite dreptul de vot
HOTĂRÂREA nr. 21 din 14 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294668]
-
Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept nu s-a substituit Parlamentului prin crearea ab novo a unei reguli privitoare la salarizarea polițiștilor, ci s-a menținut în limitele competenței sale conferite de legiuitorul constituant prin art. 126 alin. (3) din Legea fundamentală, de a asigura interpretarea și aplicarea unitară a legii de către celelalte instanțe judecătorești. ... 26. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4
DECIZIA nr. 394 din 17 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293789]
-
ordine publică, constând în evitarea producerii unor consecințe grave sau chiar insurmontabile asupra drepturilor și intereselor legitime ale persoanelor, privite atât la nivel social, comunitar sau local, cât și la nivel individual, consecințe generate de executarea respectivului act administrativ. Legiuitorul constituant a configurat dreptul de tutelă administrativă ca prerogativă a prefectului, oferindu-i acestuia, în virtutea rolului său constituțional de veghere asupra respectării legii în activitatea administrativă a autorităților publice locale, o marjă proprie de apreciere cu privire la formularea acțiunii
DECIZIA nr. 643 din 7 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293720]
-
Măsura trebuie să fie proporțională cu situația care a determinat-o, să fie aplicată în mod nediscriminatoriu și fără să aducă atingere existenței dreptului sau a libertății. Posibilitatea stabilirii prin lege a unor astfel de restrângeri este prevăzută de legiuitorul constituant distinct de situația de urgență, astfel că instituirea măsurilor care restrâng exercițiul unor drepturi sau al unor libertăți potrivit art. 53 din Constituție se face după o procedură diferită de cea prevăzută de art. 93. ... 25. Prin urmare, a conchis
DECIZIA nr. 551 din 29 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299037]
-
făcut poliție politică, este neconstituțional, întrucât „instituie premisele unei răspunderi morale și juridice colective, fără existența unei fapte infamante și fără vinovăție, încălcând astfel prevederile art. 1 alin. (3) din Constituție și principiul prezumției de onestitate, dedus din concepția legiuitorului constituant, care stă la baza art. 23 alin. (11) din Legea fundamentală. (...) În acest caz nu se mai cercetează dacă persoana verificată a desfășurat activitate de poliție politică, după cum nu se verifică dacă serviciile de informații vizate aveau ca obiectiv
DECIZIA nr. 203 din 8 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299484]
-
ordine publică, constând în evitarea producerii unor consecințe grave sau chiar insurmontabile asupra drepturilor și intereselor legitime ale persoanelor, privite atât la nivel social, comunitar sau local, cât și la nivel individual, consecințe generate de executarea respectivului act administrativ. Legiuitorul constituant a configurat dreptul de tutelă administrativă ca prerogativă a prefectului, oferindu-i acestuia, în virtutea rolului său constituțional de veghere asupra respectării legii în activitatea administrativă a autorităților publice locale, o marjă proprie de apreciere cu privire la formularea acțiunii
DECIZIA nr. 698 din 17 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299490]
-
compun din toți membrii Consiliului, ci exclusiv din cei 14 membri aleși în adunările generale ale magistraților și validați de Senat. Nouă judecători fac parte din Secția pentru judecători și cinci procurori fac parte din Secția pentru procurori. ... 9. Legiuitorul constituant a stabilit în mod neechivoc faptul că rolul secțiilor CSM vizează exclusiv domeniul răspunderii disciplinare a magistraților, ca element specific, particular, al rolului general al Consiliului, care, în ansamblul său, este garantul independenței justiției. ... 10. Așadar, se arată că, de
DECIZIA nr. 648 din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299551]
-
a decide, prin secțiile sale, cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor și a procurorilor, precizând, la alin. (4), că acesta îndeplinește și alte atribuții stabilite prin legea sa organică, în realizarea rolului său de garant al independenței justiției. Legiuitorul constituant a considerat necesar să precizeze doar în ceea ce privește stabilirea răspunderii disciplinare că aceasta se realizează prin secțiile CSM, respectiv cea pentru judecători și cea pentru procurori, fiind evident că doar acestea, prin membrii lor care au aceeași calitate
DECIZIA nr. 648 din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299551]
-
calitate ca cei pe care îi judecă, au aptitudinea/expertiza de a aprecia cu obiectivitate, din perspectiva fiecăreia dintre cele două profesii, asupra faptelor care pot atrage răspunderea disciplinară. În ceea ce privește celelalte atribuții ale CSM, a căror stabilire legiuitorul constituant a lăsat-o la aprecierea legiuitorului organic, Constituția nu face nicio circumstanțiere referitoare la modul în care acestea ar trebui realizate, rămânând, de asemenea, la latitudinea legiuitorului posibilitatea de a stabili, în funcție de specificitatea atribuției reglementate, dacă aceasta se
DECIZIA nr. 648 din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299551]
-
prescripției dreptului la acțiune al reclamanților privind plata pensiei sunt neconstituționale, deoarece dreptul la pensie este un drept de proprietate absolut, perpetuu, al cărui exercițiu nu poate fi limitat în timp, datorită naturii sale primordiale, reglementată ca atare de legiuitorul constituant. Autorii excepției precizează că, în speță, acest drept a fost recunoscut chiar prin deciziile de pensionare emise de pârâta Casa de Pensii a Municipiului București pentru ambii reclamanți. Se arată că, întrucât dreptul la pensie are, în viziunea legiuitorului constituant
DECIZIA nr. 646 din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299317]
-
constituant. Autorii excepției precizează că, în speță, acest drept a fost recunoscut chiar prin deciziile de pensionare emise de pârâta Casa de Pensii a Municipiului București pentru ambii reclamanți. Se arată că, întrucât dreptul la pensie are, în viziunea legiuitorului constituant, aceeași natură cu dreptul de proprietate privată, rezultă că și dreptul la acțiune ce însoțește acest drept, corelativ obligației de plată din partea statului, este imprescriptibil extinctiv, iar normele criticate nu pot fi interpretate în sensul că dreptul la acțiune
DECIZIA nr. 646 din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299317]
-
cu privire la mecanismele de consultare a acestei autorități, acestea fiind tratate în legea de organizare și funcționare a acestuia, la care Legea fundamentală face trimitere. ... 55. Totodată, Curtea a mai reținut că într-un mod cu totul diferit, legiuitorul constituant a reglementat în art. 79 din Legea fundamentală rolul Consiliului Legislativ, de „organ consultativ de specialitate al Parlamentului, care avizează proiectele de acte normative în vederea sistematizării, unificării și coordonării întregii legislații. El ține evidența oficială a legislației României“. Sub
DECIZIA nr. 400 din 19 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295152]