970 matches
-
aderând deschis la principiile „Gândirii”. Se continuă și se împlinesc mai vechile orientări ale presei culturale bănățene, promovând păstrarea și reînvierea valorilor spirituale și artistice populare într-o revigorată expresie literară (L. Costin, Probleme de estetică în poezie și Estetica constructivismului în limbă, Aurel E. Peteanu, Natura și poezia). Consecventă acestui program, revista se îndreaptă, cu precădere, spre studiile de folcloristică, semnate tot de L. Costin (Geneza baladei bănățene, Estetica artei populare, Novăceștii în balada bănățeană). Sunt publicate bogate materiale folclorice
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285595_a_286924]
-
the terrorism phenomenon. Keywords: terrorism, cyberterrorism, bioterrorism, security. În seria STUDII STRATEGICE ȘI DE SECURITATE au mai apărut: Apărarea Europei, Raoul Girardet (coord.) Argumentul nuclear în politica externă a statelor, Rodica Dinulescu Biserica și dimensiunea socială a securității, Constantin Tanu Constructivism și securitatea umană, Ioana Leucea Istoria NATO, Jiři Fidler și Petr Mareš Politica de securitate în mediul internațional contemporan. Domeniul energetic, Constantin Hlihor Soluționarea crizelor internaționale. Mijloace militare și nemilitare, Teodor Frunzeti LIBRĂRII în care puteți găsi cărțile editurii Institutul
by Gabriel Toma [Corola-publishinghouse/Science/1082_a_2590]
-
garanta că noul discurs nu va face mai mult rău decât cel pe care îl înlocuiește. Nimic din aceasta nu garantează că, de exemplu, un discurs fascist mult mai violent decât realismul nu va apărea pe poziția de discurs dominant. Constructivismul realist*tc "Constructivismul realist*" J. Samuel Barkin** Constructivismul pare să-și fi câștigat un loc în literatura despre teoria relațiilor internaționale (RI) în directă opoziție cu realismul. Constructiviștii care susțin că metodologia lor este incompatibilă cu realismul se concentrează asupra
[Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
discurs nu va face mai mult rău decât cel pe care îl înlocuiește. Nimic din aceasta nu garantează că, de exemplu, un discurs fascist mult mai violent decât realismul nu va apărea pe poziția de discurs dominant. Constructivismul realist*tc "Constructivismul realist*" J. Samuel Barkin** Constructivismul pare să-și fi câștigat un loc în literatura despre teoria relațiilor internaționale (RI) în directă opoziție cu realismul. Constructiviștii care susțin că metodologia lor este incompatibilă cu realismul se concentrează asupra legăturii dintre acesta
[Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
mult rău decât cel pe care îl înlocuiește. Nimic din aceasta nu garantează că, de exemplu, un discurs fascist mult mai violent decât realismul nu va apărea pe poziția de discurs dominant. Constructivismul realist*tc "Constructivismul realist*" J. Samuel Barkin** Constructivismul pare să-și fi câștigat un loc în literatura despre teoria relațiilor internaționale (RI) în directă opoziție cu realismul. Constructiviștii care susțin că metodologia lor este incompatibilă cu realismul se concentrează asupra legăturii dintre acesta, pe de o parte, și
[Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
opoziție cu realismul. Constructiviștii care susțin că metodologia lor este incompatibilă cu realismul se concentrează asupra legăturii dintre acesta, pe de o parte, și materialism și raționalism, pe de altă parte. Realiștii care afirmă că paradigma lor este incompatibilă cu constructivismul pun accentul, în genere, pe o tendință marcată a constructiviștilor de a fi idealiști sau utopici. Nici unul dintre argumente nu rezistă însă. Acest eseu examinează epistemologia constructivistă și teoria realistă clasică, susținând că sunt, în realitate, compatibile; nu în sensul
[Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
în genere, pe o tendință marcată a constructiviștilor de a fi idealiști sau utopici. Nici unul dintre argumente nu rezistă însă. Acest eseu examinează epistemologia constructivistă și teoria realistă clasică, susținând că sunt, în realitate, compatibile; nu în sensul în care constructivismul ar fi cu necesitate realist, ci că studiile constructiviste sunt la fel de compatibile cu o viziune realistă asupra lumii ca și cu oricare alta. Un realism constructivist s-ar putea dovedi util în teoria RI, dincolo de clarificarea dezbaterilor metodologice, inclusiv pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
ca și cu oricare alta. Un realism constructivist s-ar putea dovedi util în teoria RI, dincolo de clarificarea dezbaterilor metodologice, inclusiv pentru a ajuta la specificarea legăturii dintre studiul puterii în politica internațională și studiul relațiilor internaționale în calitate de construcție socială. Constructivismul pare să-și fi câștigat un loc în literatura despre teoria relațiilor internaționale în directă opoziție cu realismul. Pot fi găsite numeroase exemple ale acestei opoziții. Teoria constructivistă a intrat în principalul curent al RI ca o critică a unei
[Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
această categorizare. Mai mult, unele teoretizări constructiviste recente susțin explicit că două teorii sunt logic incompatibile (de exemplu, Wendt, 1999; Patomäki și Wight, 2000) sau, cel puțin, antagoniste (Lebow, 2001). Pedagogia relațiilor internaționale definește și ea din ce în ce mai mult realismul și constructivismul ca fiind categoric diferite, dovadă fiind tendința amplificată a manualelor de RI, chiar și la nivel introductiv, de a le defini ca două dintre cele trei sau mai multe paradigme distincte din domeniu (de pildă, Hughes, 2000; Kegley și Wittkopf
[Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
Hughes, 2000; Kegley și Wittkopf, 2001; Lieber, 2001). Afirmația că teoria constructivistă este o paradigmă a relațiilor internaționale la fel ca realismul și liberalismul este înșelătoare, iar tendința manualelor este rareori reflectată în literatura de specialitate. În aceasta din urmă, constructivismul este considerat de obicei o ontologie, o epistemologie sau o metodologie. În această calitate, este definit ca fiind diferit și de materialism, și de raționalism. Lucrări recente de evaluare a domeniului (Katzenstein, Keohane și Krasner, 1998; Ruggie, 1998) au identificat
[Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
a relațiilor internaționale. Constructiviștii care pretind că metodologia lor este incompatibilă cu realismul se concentrează asupra legăturii dintre acesta, pe de o parte, și materialism și raționalism, pe de altă parte. Realiștii care pretind că teoria lor este incompatibilă cu constructivismul se concentrează în cea mai mare parte nu pe metodologie, ci pe o tendință marcată a constructiviștilor de a fi idealiști sau utopici. Nici unul dintre argumente nu rezistă însă unui examen atent. Afirmațiile constructiviștilor potrivit cărora realismul este incompatibil cu
[Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
sau utopici. Nici unul dintre argumente nu rezistă însă unui examen atent. Afirmațiile constructiviștilor potrivit cărora realismul este incompatibil cu metodologiile și epistemologiile intersubiective se fundamentează fie pe caricaturi, fie pe o înțelegere foarte îngustă a realismului. Iar criticii realiști ai constructivismului sunt la fel de vinovați de a deduce din concepțiile unor constructiviști (sau poate ale mai multora) că metodologia este inerent înclinată spre liberalism. O examinare a epistemologiei constructiviste și a teoriei realiste clasice sugerează că ele sunt, în realitate, compatibile; nu
[Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
deduce din concepțiile unor constructiviști (sau poate ale mai multora) că metodologia este inerent înclinată spre liberalism. O examinare a epistemologiei constructiviste și a teoriei realiste clasice sugerează că ele sunt, în realitate, compatibile; nu în sensul că un bun constructivism este neapărat realist, ci că studiile constructiviste sunt la fel de compatibile cu o viziune realistă asupra lumii ca și cu oricare alta. Scopul acestui eseu este să realizeze o asemenea investigație. Primul pas constă în definirea termenilor și clarificarea unora dintre
[Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
sunt la fel de compatibile cu o viziune realistă asupra lumii ca și cu oricare alta. Scopul acestui eseu este să realizeze o asemenea investigație. Primul pas constă în definirea termenilor și clarificarea unora dintre confuziile terminologice care înconjoară discursul ce leagă constructivismul de realism. Al doilea pas este demonstrarea faptului că un constructivism realist (sau un realism constructivist) este viabil din punct de vedere epistemologic, metodologic și paradigmatic. Ultimul pas va fi discutarea felului în care ar putea arăta un constructivism realist
[Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
cu oricare alta. Scopul acestui eseu este să realizeze o asemenea investigație. Primul pas constă în definirea termenilor și clarificarea unora dintre confuziile terminologice care înconjoară discursul ce leagă constructivismul de realism. Al doilea pas este demonstrarea faptului că un constructivism realist (sau un realism constructivist) este viabil din punct de vedere epistemologic, metodologic și paradigmatic. Ultimul pas va fi discutarea felului în care ar putea arăta un constructivism realist și a locului său în studiul relațiilor internaționale în general. O
[Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
leagă constructivismul de realism. Al doilea pas este demonstrarea faptului că un constructivism realist (sau un realism constructivist) este viabil din punct de vedere epistemologic, metodologic și paradigmatic. Ultimul pas va fi discutarea felului în care ar putea arăta un constructivism realist și a locului său în studiul relațiilor internaționale în general. O astfel de abordare ar putea, printre altele, să îndeplinească mai multe funcții utile. O funcție este soluționarea mai multor dezbateri din domeniu în cadrul cărora protagoniștii nu dialoghează. O
[Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
și al idealurilor în relațiile internaționale și, pe de altă parte, studiul construcției sociale a politicii internaționale. În fine, va avea funcția de punte de legătură între abordările dominante ale relațiilor internaționale și cele critice și postmoderne care consideră atât constructivismul, cât și realismul drept problematice, deși din motive diferite. Definiții Printre motivele pentru care atât de mulți cercetători din domeniu se înțeleg greșit când discută despre paradigme și epistemologie se numără confuzia terminologică. Specialiștii tind să redefinească frecvent termenii, creând
[Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
terminologică. Specialiștii tind să redefinească frecvent termenii, creând situații în care același cuvânt este utilizat de diverși autori cu sensuri diferite. Observația este valabilă pentru majoritatea termenilor-cheie din acest eseu - și cu siguranță pentru cele două concepte principale: realism și constructivism. Confuzia este sporită de autorii care dau definiții diferite acelorași cuvinte. De exemplu, Alexander Wendt (1999) vorbește despre realismul politic și cel științific, susținând că ele sunt incompatibile. El oferă, de asemenea, două definiții ale idealismului, ca „ismul” ideilor și
[Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
asemenea, două definiții ale idealismului, ca „ismul” ideilor și „ismul” idealurilor - două concepte foarte diferite. Ne vom referi mai jos la idealism și la realismul științific. Primul pas este însă reprezentat de definirea celor doi termeni centrali ai acestui eseu - constructivism și realism (politic) - și de specificarea modului cum vor fi utilizați. Ambii termeni sunt prezentați astfel încât să includă cât mai mulți cercetători din comunitățile de cercetare constructivistă și realistă. Constructivism este termenul mai ușor de definit. Majoritatea (poate toți) constructiviștilor
[Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
reprezentat de definirea celor doi termeni centrali ai acestui eseu - constructivism și realism (politic) - și de specificarea modului cum vor fi utilizați. Ambii termeni sunt prezentați astfel încât să includă cât mai mulți cercetători din comunitățile de cercetare constructivistă și realistă. Constructivism este termenul mai ușor de definit. Majoritatea (poate toți) constructiviștilor care se recunosc ca atare ar fi de acord că trăsătura fundamentală a abordării respective este un accent pe construcția socială a politicii internaționale. Constructiviștii consideră că faptele politicii internaționale
[Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
studiată empiric; cealaltă consideră că nu putem ști niciodată cu siguranță dacă tot ceea ce observăm există în realitate independent de observația noastră și deci nu există o adevărată realitate descoperită prin studiu empiric. Cele două epistemologii sunt cunoscute fie drept constructivism „neoclasic” și „postmodern” (vezi Ruggie, 1998), fie „de suprafață” și „profund” (vezi Wendt, 1999). Vom susține constructivismul realist în acest eseu, concentrându-ne asupra variantei neoclasice, deoarece este cel mai greu de argumentat. Constructivismul postmodern acceptă mai ușor centralitatea puterii
[Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
realitate independent de observația noastră și deci nu există o adevărată realitate descoperită prin studiu empiric. Cele două epistemologii sunt cunoscute fie drept constructivism „neoclasic” și „postmodern” (vezi Ruggie, 1998), fie „de suprafață” și „profund” (vezi Wendt, 1999). Vom susține constructivismul realist în acest eseu, concentrându-ne asupra variantei neoclasice, deoarece este cel mai greu de argumentat. Constructivismul postmodern acceptă mai ușor centralitatea puterii în politică, iar puterea, după cum vom arăta mai jos, reprezintă conceptul central al realismului. Răspunsul postmodern, că
[Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
două epistemologii sunt cunoscute fie drept constructivism „neoclasic” și „postmodern” (vezi Ruggie, 1998), fie „de suprafață” și „profund” (vezi Wendt, 1999). Vom susține constructivismul realist în acest eseu, concentrându-ne asupra variantei neoclasice, deoarece este cel mai greu de argumentat. Constructivismul postmodern acceptă mai ușor centralitatea puterii în politică, iar puterea, după cum vom arăta mai jos, reprezintă conceptul central al realismului. Răspunsul postmodern, că realismul este inerent fundaționalist, va fi abordat ulterior, în secțiunea de față și în următoarea. Realism este
[Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
și în următoarea. Realism este termenul cel mai greu de definit, deoarece întâlnim multe definiții care par a fi incompatibile. Pentru a fi mai preciși, trăsătura comună a realismului - mai exact, conceptul care este pentru realiști ceea ce înseamnă intersubiectivitatea pentru constructivism - este puterea. Această observație le poate părea unora dintre cititori evidentă, aproape banală. Dar multe definiții contemporane ale realismului acordă puterii puțină importanță și nu reușesc să indice măsura în care depind de acest concept, în cele din urmă (de
[Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
raționale. Al patrulea, primatul capacităților materiale, este mai curând un efect al transformării behavioriste din cercetarea științelor politice de la jumătatea Războiului Rece decât o exprimare a unei idei-nucleu realiste. și totuși, aceasta este deseori invocată pentru a argumenta incompatibilitatea dintre constructivism și realism, mai curând decât atenția acordată puterii. Realismul și constructivismul Mulți constructiviști acceptă explicit faptul că puterea contează în relațiile internaționale. De exemplu, Wendt (1999, pp. 13-14) observă că, în măsura în care realismul se referă la putere, și el este realist
[Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]