1,579 matches
-
fi facilitate prin realizarea de activități didactice desfășurate prin antrenarea și stimularea gândirii și creativității, bazate pe metodele consacrate, pe jocuri plastice și experimente-joc, prin abordări inter-, pluri și multidisciplinare: Unele metode, situații de Învățare și experimente creative au caracter constructivist, altele solicită gândirea analogică, simbolică, imaginația, inteligența emoțională, sinele, conștientul, subconștientul, altele au caracter ludic accentual, altele sunt colective, altele individuale, unele valorifcă experiențe perceptive concrete, Însă toate incită structurile și procesele psihice ale subiectului implicat. Iată În continuare câteva
Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
în starea de oboseală, dar Și aprofundări Și dezvoltări privind evaluarea în contabilitate. Prezenta lucrare se distinge ca o cercetare Științifică serioasă, elegantă Și de noblețe care obligă la gândire Și regândire, slobodă Și elegantă, teoretică Și pragmatică, pozitivă Și constructivistă în peisajul paradigmei contabilității ca teorie Și instrument de măsurare Și evaluare. Valorile-Știință care dezvăluie calitatea lucrării sunt: excursul prin literatura de specialitate pentru a provoca Științificul acumulat în domeniul evaluării contabile, cu deosebire teoria normativă: construcția Și formalizarea tablei
Evaluarea în contabilitate : teorie Și metodă by Ionel Jianu () [Corola-publishinghouse/Science/226_a_179]
-
adâncimea Și rigoarea analizei, au valoare Științifică. Răspunsurile formulate prin sistemul empiric vin să îmbogățească teoria Și metoda evaluării în contabilitate. Felicitări pentru felul cum a fost proiectată Și realizată cercetarea pozitivă, dar mai ales pentru deschiderea sa pentru cercetarea constructivistă. Închei prin a afirma că prezenta lucrare se recomandă ca o cercetare Științifică serioasă Și de adâncime, relevatoare de sensuri Și dezinvoltă prin soluțiile Și ideile propuse, dominată de ideea completitudinii Și cea a plurivalențelor abordărilor. Mai presus de toate
Evaluarea în contabilitate : teorie Și metodă by Ionel Jianu () [Corola-publishinghouse/Science/226_a_179]
-
de cunoaștere, de construirea de imagini, noțiuni, concepții Și teorii prin care se încearcă reflectarea realității practice în conștiința oamenilor Și în activitatea lor productivă Și presupune o permanentă apropiere a omului de fenomenele Și procesele naturii Și societății - caracterul constructivist al teoriei contabile. Cunoașterea se realizează însă treptat, gradual, înaintând de la perceperea fenomenului (caracterul normativ) prin cunoașterea tot mai profundă a legăturilor funcționale, a repetabilității fenomenelor (caracterul pozitivist) la sesizarea esenței (caracterul constructivist). Cunoașterea, în fiecare moment, este o reflectare
Evaluarea în contabilitate : teorie Și metodă by Ionel Jianu () [Corola-publishinghouse/Science/226_a_179]
-
fenomenele Și procesele naturii Și societății - caracterul constructivist al teoriei contabile. Cunoașterea se realizează însă treptat, gradual, înaintând de la perceperea fenomenului (caracterul normativ) prin cunoașterea tot mai profundă a legăturilor funcționale, a repetabilității fenomenelor (caracterul pozitivist) la sesizarea esenței (caracterul constructivist). Cunoașterea, în fiecare moment, este o reflectare aproximativ exactă a realității. Rezultatele cunoașterii - verificate în practica economică Și socială - sunt cunoștințe autentice, adevărate, care se mișcă permanent dinspre adevăruri relative spre adevăruri absolute, fără ca acestea din urmă să fie atinse
Evaluarea în contabilitate : teorie Și metodă by Ionel Jianu () [Corola-publishinghouse/Science/226_a_179]
-
de fond este dacă putem să judecăm și să definim epoca istorică în care se dezvoltă societatea contemporană, în condițiile în care suntem parte constituentă a acesteia. Cu alte cuvinte, interogația firească se referă la dilema privind "modernitatea" drept concept constructivist versus concept funcționalist. Aplicabilitatea practică a acestuia diferă în funcție de definirea sa, iar raportarea cercetătorului la subiect este influențată axiologic de către o opțiune sau alta. Voi încerca, în cadrul capitolului de față, să deslușesc succint înțelesurile acestor interogații fundamentale. Mai multe aspecte
by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
2000; Vlăsceanu, 2007) consideră că există trei etape istorice ale modernității: cea timpurie/premodernă (inițiată de Iluminism), cea a "maturității" moderne și, ceea ce parcurgem în contemporaneitate, epoca "modernității târzii" sau a "modernității reflexive" (sau "radicalizate"). Aceștia prezintă mai degrabă abordări constructiviste de sorginte sociologică decât viziuni "culturaliste" și se întreabă care vor fi trăsăturile epocii postmoderne. Concepte cum ar fi "industrializare", "epocă postindustrială", "globalizare", "urbanizare", "eră comunicațională", "stat național" etc. sunt centrale în cadrul unor astfel de abordări. În acest context, pentru
by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
contract societal izomodern" prin care umanitatea încearcă în contemporaneitate să își asume mai degrabă responsabil atât conflictualitatea socială, cât și raționalitatea dissensului și a deciziilor consensuale. 3. Caracteristica principală a acestui set de noi valori o constituie tocmai caracterul lor constructivist: în era ismodernă, ai cărei actori inovatori și descoperitori ne regăsim, drepturile naturale se metamorfozează în drepturi civilizaționale; altfel spus, contractul social "utilitarist" (sugerat prin explicațiile furnizate de teoria deciziei raționale, prin teoria funcționalistă, prin teoria vălului ignoranței etc.) devine
by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
unor reviste științifice naționale și internaționale. Are numeroase studii și articole publicate în reviste de specialitate din țară și străinătate. A participat la conferințe, congrese naționale și internaționale de sociologie. Are publicate mai multe volume individuale: Sociologia școlii (1996); Sociologii constructiviste (1998); Sociologia sănătății studenților (2007); este coautor al volumelor Elemente de sociologie (19971998); Asistența socială în tranziție, Institutul European (2005); are mai multe traduceri și studii introductive la volumele Comunicarea publică, 2003; Istoria sociologiei (2004); are numeroase studii în volume
by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
bine în anumite contexte, sunt mai utile decât altele. În locul unei explicații statice de tipul: "faptul s-a produs deoarece o putere lăuntrică, un impuls, un factor extern etc. au împins individul să ajungă într-un anumită stare", propunem perspectiva constructivistă care ia în seamă și consecințele faptelor și responsabilitățile tuturor celor implicați istoric și cotidian. Sărăcirea începe cu reducerea consumului ("biletul de intrare pe ușa sărăciei"), continuă cu ponderea tot mai mare a cheltuielilor alimentare în totalul cheltuielilor, cu creșterea
by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
orășean, un om de cultură sau unul fără carte. Comparând credințele și comportamentele în societăți diferite, putem constata că normalul și patologicul pot varia de la o regiune la alta pentru aceeași boală, ca și modul de a o exprima. Epistemologia constructivistă ne îndeamnă ca într-o cercetare să facem fiecare pas cu mult discernământ și onestitate științifică. Ce vrem să realizăm prin cercetarea noastră: să descriem o situație? să pricepem un fenomen? să explicăm un fapt? Ce ar putea invalida descrierea
by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
au originea într-o concepție raționalistă asupra statelor, actori suverani care își definesc și urmăresc scopurile într-o manieră conștientă. Capitolul de față va fi dedicat unei instituții pentru a cărei interpretare, în forma sa contemporană, se apelează la concepția constructivistă. După cum s-a văzut în capitolul dedicat acestei teorii, ea pornește de la ipoteza că atât identitatea, cât și interesele participanților la relațiile internaționale nu ar fi prestabilite, ci sunt definite în urma interacțiunii cu ceilalți actori. Definirea conceptului comunitate de securitate
RELATII INTERNATIONALE by Radu-Sebastian Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1524]
-
al doilea rând, componenții ei trebuie să întrețină o varietate de relații directe; în fine, o comunitate se bazează pe cunoașterea partenerilor de interacțiune ceea ce, pe termen lung, duce la interese comune, reciprocitate în obligații, responsabilitate și chiar altruism. Abordarea constructivistă prin care pot fi studiate comunitățile de securitate este evidentă mai ales datorită accentului pus pe împărtășirea, de către membrii acesteia, a unor identități, valori și înțelesuri. În cazul în care se vorbește despre o comunitate a democrațiilor, faptul este posibil
RELATII INTERNATIONALE by Radu-Sebastian Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1524]
-
statul, ci a unui organism mult mai larg, cu o adevărată viață afectivă, cum ar fi societatea. Nu statul își redefinește identitatea, ci societatea care îl locuiește. Curente sociologice precum cel al interacționismului simbolic exercită o puternică influență asupra demersurilor constructiviste din teoria Relațiilor Internaționale, vizibile în explicațiile asupra modului în care apar și se dezvoltă relațiile intersocietale, precum și în metodologia de cercetare. Interacțiunile fac posibile definirea individului și a societății sale prin raportare la Celălalt, putându-se astfel găsi punctele
RELATII INTERNATIONALE by Radu-Sebastian Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1524]
-
dezvoltă într-un interval mult mai mare decât o balanță a puterii, un sistem colectiv ori un regim. Ea are la bază o componentă identitară comună membrilor și implică un proces profund de transformare a intereselor acestora. În spiritul abordării constructiviste, teoria comunității de securitate afirmă că interesele și identitatea sunt co-constitutive ele se definesc și se întăresc reciproc atât la nivelul actorilor individuali, cât și la cel comunitar, astfel încât o comunitate de securitate are șanse mult mai mari să supraviețuiască
RELATII INTERNATIONALE by Radu-Sebastian Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1524]
-
poate oferi explicații cu privire la lipsa unei confruntări armate între Est și Vest în această epocă, dar nu poate răspunde la întrebarea: De ce aceste state au exclus războiul dintre ele ca opțiune, chiar și pentru rezolvarea diferendelor dintre ele?. O abordare constructivistă a aceleiași probleme a securității Europei Occidentale nu ar neglija în nici un fel importanța factorilor materiali, dar ar putea găsi și un răspuns la întrebarea de mai sus, constatând dezvoltarea în timp a unei comunități de securitate. Statele din regiune
RELATII INTERNATIONALE by Radu-Sebastian Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1524]
-
urmărit cu obstinație, un interes individual al statelor stabilit rațional, ci efectul combinat al mai multor elemente, precum relațiile dintre ele, referințele culturale comune, convingerile și practicile politice democratice ș.a.m.d. Apariția unei comunități de securitate este, în abordarea constructivistă, rezultanta mai degrabă neintenționată a conjugării unor factori materiali, precum cei folosiți de concepțiile raționaliste, cu factori de ordin cultural și instituțional. Dezvoltarea comunităților de securitate Marele merit al cercetării echipei conduse de Deutsch este faptul că a ridicat problema
RELATII INTERNATIONALE by Radu-Sebastian Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1524]
-
mai strânse, la nivel social există încă suficiente indicii cu privire la existența suspiciunilor reciproce. În mod cert însă, războiul între România și Ungaria este acum foarte aproape de stadiul de neconceput, ceea ce este în spiritul acestei instituții. În înțelesul presupus de abordarea constructivistă, o comunitate de securitate are nevoie de timp pentru a se construi, un deceniu fiind un interval destul de scurt. Pe de altă parte, se poate spune că s-au făcut pași în dobândirea unei abordări în care preocupările de securitate
RELATII INTERNATIONALE by Radu-Sebastian Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1524]
-
cele care afirmă că nu este necesară presupunerea unor sentimente identitare pentru a explica existența unei grupări nonrăzboinice de state, pentru aceasta fiind suficiente argumente de ordin realist și liberal. Cel de-al doilea tip cuprinde întrebările ridicate de fundamentele constructiviste ale acestei teorii. Comunitatea de securitate a fost definită drept o grupare de state ce exclud, în relațiile dintre ele, mijloacele militare pentru reglementarea disputelor. Fiind o temă centrală a Relațiilor Internaționale, nu este surprinzător că războiul i-a preocupat
RELATII INTERNATIONALE by Radu-Sebastian Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1524]
-
definitiv, nu se poate presupune dezvoltarea relațiilor dintre state fără a se lua în considerare adâncirea celor interindividuale, mai ales în condițiile globalizării). Se ajunge astfel la al doilea tip de critici aduse teoriei comunităților de securitate, care vizează fundamentele constructiviste ale acesteia. Observațiile din această categorie se referă, de exemplu, la faptul că originile normelor membrilor unei comunități și identitățile comune, precum și modul în care acestea sunt construite, rămân destul de confuze. Nu există explicații convingătoare cu privire la ierarhizarea diferitelor norme pentru
RELATII INTERNATIONALE by Radu-Sebastian Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1524]
-
încrederea reciprocă a membrilor săi, care nu au motive să se teamă unii de alții. Fundamentat pe identități, valori și înțelesuri comune, sentimentul conferă acestei instituții o stabilitate prin care se poate depăși relevanța imediată a evenimentelor fiindcă, potrivit abordării constructiviste, participanții reali la o asemenea grupare nu sunt statele, ci societățile. Dezvoltarea unei comunități de securitate este un proces de durată, numai în parte controlat de către state. Abia după ce interacțiunea societăților devine cu adevărat semnificativă se poate vorbi despre imposibilitatea
RELATII INTERNATIONALE by Radu-Sebastian Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1524]
-
și chiar neașteptat al unei colecții de măsuri limitate decât ca produs al unor strategii coerente de construcție comunitară. În fine, studiul teoretic al comunităților de securitate se lovește de dificultățile și criticile cu care se confruntă, în general, abordările constructiviste. Comunitățile discutate oferă un cadru propice pentru extinderea conceptului de securitate la toate sectoarele și nivelurile de analiză, la interacțiuni putând participa toți actorii sociali. Teoretic, devine posibilă o mai mare deschidere a studiilor de profil. Din punct de vedere
RELATII INTERNATIONALE by Radu-Sebastian Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1524]
-
contribuind la legitimarea normelor și valorilor internaționale din arena națională, în așa fel încât acestea să nu difere de acea "logică de armonizare" care în unele cazuri conduce actori spre anumite alegeri (Checkel 2000). În cadrul dezbaterii între abordarea raționalistă și constructivistă a relațiilor internaționale, cercetătorii constructiviști au dezvoltat conceptul de socializarea internațioală (international socialization) pentru a reliefa logica materialistă care subzistă abordării raționaliste (Schimmelfennig 2005). Unul dintre cei mai mari teoreticieni ai acestei abordări, Checkel (2005) definește international socialization ca pe
by Cristina Dallara [Corola-publishinghouse/Science/1090_a_2598]
-
valorilor internaționale din arena națională, în așa fel încât acestea să nu difere de acea "logică de armonizare" care în unele cazuri conduce actori spre anumite alegeri (Checkel 2000). În cadrul dezbaterii între abordarea raționalistă și constructivistă a relațiilor internaționale, cercetătorii constructiviști au dezvoltat conceptul de socializarea internațioală (international socialization) pentru a reliefa logica materialistă care subzistă abordării raționaliste (Schimmelfennig 2005). Unul dintre cei mai mari teoreticieni ai acestei abordări, Checkel (2005) definește international socialization ca pe un mecanism puternic, exercitat de
by Cristina Dallara [Corola-publishinghouse/Science/1090_a_2598]
-
și Sikkink 1998; Börzel și Risse 2003). În paginile precedente ne-am referit la modul în care prezența agenților schimbării trebuie identificată ca un posibil factor care înlesnește europenizarea. Vom aprofunda aici aceste caracteristici. Acest concept, care derivă din teoria constructivistă, se referă la prezența actorilor și instituțiilor, care nu numai că exercită presiuni asupra decidenților pentru a adopta norme cu sens democratic, dar contribuie și la redefinirea priorităților și intereselor decidenților înșiși. Acțiunea agenților care promovează schimbarea se configurează ca
by Cristina Dallara [Corola-publishinghouse/Science/1090_a_2598]