1,615 matches
-
de cea verticală și diagonală, vorbele sunt despărțite în silabe și între acestea se întind goluri, literele majuscule și minuscule alternează arbitrar. Apar desene și picturi bizare, enigmatice, unele demențiale. Culorile sunt stranii și țipătoare. Concordanța producțiilor literare cu programul constructivist e parțială în „Contimporanul”, mai pronunțată, dar nu integrală, în celelalte reviste de orientare convergentă. La „Contimporanul” colaborează nu doar moderniști independenți de curentul promovat de revistă, precum Ion Barbu, B. Fundoianu, Tudor Arghezi, Al. A. Philippide, Ion Minulescu, ci
CONSTRUCTIVISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286389_a_287718]
-
tradiționaliști, de la Ion Pillat la Sandu Tudor și Ilarie Voronca; ei se întâlnesc cu Victor Eftimiu, Cezar Petrescu, Al. O. Teodoreanu, Vasile Savel, Ion Sân-Giorgiu, Sergiu Milorian. În periodicele de mai scurtă durată și mai consecventă atitudine de frondă, stilul constructivist apare în alianță și chiar fuziune cu moduri ale altor curente de avangardă, în special cu cel al al futurismului, dar și cu cel expresionist, dadaist sau suprarealist. Orientarea specific constructivistă se exprimă în desentimentalizarea comunicării poetice, obținută prin intelectualizare
CONSTRUCTIVISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286389_a_287718]
-
scurtă durată și mai consecventă atitudine de frondă, stilul constructivist apare în alianță și chiar fuziune cu moduri ale altor curente de avangardă, în special cu cel al al futurismului, dar și cu cel expresionist, dadaist sau suprarealist. Orientarea specific constructivistă se exprimă în desentimentalizarea comunicării poetice, obținută prin intelectualizare, prin dezinteriorizare, prin captarea de priveliști ale existenței obiective, mai cu seamă urbane, prin profesarea, în consecință, a poeziei-reportaj, menită să procure nu emoții, ci senzații. Refuzând atât elaborarea după reguli
CONSTRUCTIVISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286389_a_287718]
-
ci senzații. Refuzând atât elaborarea după reguli cât și confidența, poeții practică notația de senzații, coerente sau disparate, stârnite de spectacolul vieții curente, spectacol ce include, prin transfigurarea realului în conștiință, nebănuite frumuseți. Așa procedează, exemplar (dar nu în textele „constructiviste”), Ion Vinea, revărsând „prundiș” de figuri, construite altfel decât o cer poeticele tradiționale. Mizând, și el, pe virtuțile privirii, Ilarie Voronca face din aceasta, în volumele de după 1925, un fel de cameră de luat vederi. Rezultă colaje de imagini, derulate
CONSTRUCTIVISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286389_a_287718]
-
altfel decât o cer poeticele tradiționale. Mizând, și el, pe virtuțile privirii, Ilarie Voronca face din aceasta, în volumele de după 1925, un fel de cameră de luat vederi. Rezultă colaje de imagini, derulate ca într-un film mut. În perioada constructivistă, atât Vinea cât și Voronca experimentează procedări ostentative, exhibiționiste, întrebuințând la propriu limbajul alfabetului Morse, manipulând clișee de limbaj modern tehnic, birocratic, monden, sportiv, medical, mimând teatralitatea, recurgând la aberații tipografice. Ștefan Roll și-a făcut un instrument poetic din
CONSTRUCTIVISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286389_a_287718]
-
cu un dezgust ilimitat”, noile curente poetice, avangardiste, în care, sub o „obraznică insurecție”, se ascund de fapt procedee zoliste, și deci o „iremediabilă ratare”; în fine, ca o apoteoză (sau, poate, ca o apocalipsă), întreaga „poezie leneșă” (fie ea constructivistă ori folclorică, simbolistă ori veristă) a epocii sale, care nu poate să iasă din „acest tabiet al romanței și al elegiei” și să ajungă la „experiență și transfigurare”, fiind salvată de „inanitatea totală” numai prin Blaga și Philippide - toate acestea
BARBU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285623_a_286952]
-
urmă este un instrument pentru mobilizarea energiilor umane într-o manieră ordonată, având un scop precis, în timp ce comunitatea ar avea funcții generice, dar nu are un scop precis. Este aici un aspect relevant, fiind friabilizată baza pe care utopiștii sau constructiviștii se așează. Cum structurile nu sunt în măsură să genereze înțelesuri specifice pentru populație, eșecul organizațiilor ce-și propun să creeze "comunități" ca paleative pentru anomie și alienare este lesne de înțeles. Etzioni (1993) aduce și el în discuție problema
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
Subcapitolul legat de tranziție debutează și el cu o discuție asupra teoriilor sociologice ale tranziției, atât de dezbătute și controversate astăzi. Similar, toate celelalte capitole se opresc asupra paradigmelor teoretice majore relevante pentru acele teme: paradigma primordialistă (esențialistă) versus paradigma constructivistă în analiza identității; analizele teoretice clasice ale comunității, dar și teoriile moderne edificate pentru înțelegerea acesteia (ecologia umană, perspectiva funcționalistă, a psihologiei sociale, analiza de rețea); sau teoriile clasice și cele mai noi ale analizei modernității și postmodernității (teoria diferențierii
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
Geertz (1972) susțin că aceste date au o "influență covârșitoare și coercitivă" asupra membrilor unei comunități și că identitatea este dobândită o dată pentru totdeauna în urma acestor criterii. Există pe de altă parte viziunea și modul de analiză subiectivist (modernist sau constructivist) ce respinge abordarea statică și deterministă a obiectivismului și pune la baza identității, ca element esențial în formarea acesteia, reprezentările pe care și le fac actorii sociali despre realitatea socială, simbolurile pe care aceștia le utilizează în relațiile sociale. În
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
sociale actuale, care face trimitere la faptul că anumite fenomene sunt naturale, inevitabile, universale și determinate biologic. Constructivismul la rândul său își are originea în scrierile lui Mannheim și Schutz, și apoi în cele ale lui Mead și Parsons. Paradigma constructivistă este însă cel mai bine dezvoltată de câtre Berger și Luckmann (1999). Paralel cu cele două perspective de analiză a identității, există teorii de mai mică amploare ce abordează identitatea, dintre care o amintim pe cea a lui Fredrik Barth
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
integrare a imigranților conceptul de identitate culturală a cunoscut și el cele două mari tipuri de abordări, amintite în subcapitolul anterior, viziunea primordialistă (ce pune accent pe aspecte moștenite de grupul social, cum ar fi limba, religia, etnia) vs. viziunea constructivistă (conform căreia identitatea colectivă circumscrie aspecte cum ar fi cultura înaltă, expresia artistică, simboluri, mituri, aici rolul intelectualilor fiind unul esențial, ca fiind cei care promovează cultura înaltă; acestei viziuni i se reproșează că reduce identitatea la o elaborare efemeră
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
comuni. Același indicator, spre exemplu limba, oferă explicații atât asupra identității etnice, cât și asupra celei culturale. În ce privește identitatea etnică aplicată la spațiul social al celor două sate -, am optat pentru înțelegerea ei dintr-o perspectivă culturalistă și interacționistă (deci constructivistă), din următorul motiv: diferențierile între etniile ce conviețuiesc în cele două comunități se fac prin afirmarea unor elemente culturale, relaționale și simbolice, și nu prin elemente obiective, din moment ce ele împart același teritoriu, istorie locală și vorbesc aceeași limbă. Prelucrările legate
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
2, pp. 208-225. Institutul de Sociologie al Academiei Române. 2005. România rurală și Europa urbană raport de alarmă asupra satului românesc. în Geopolitica, 1(5), pp. 20-31. Ionescu, Grigore. 1971. Arhitectura populară în România. București: Editura Meridiane. Ionescu, Ion. 1998. Sociologii constructiviste. Iași: Editura Polirom. Iordan, Iorgu. 1963. Toponimia românească. București: Editura Academiei R.P.R. Iorga, Nicolae. 1989 [1915]. Istoria românilor din Ardeal și Ungaria. București: Editura Științifică și Enciclopedică. Irimie, Cornel. 1981. Cercetări etno-sociologice în Țara Oltului în perioada interbelică: despre relații
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
faptul că Învățarea prin acțiune (learning by doing - În ambele sale Înțelesuri) nu este apanajul vreunui curent psihopedagogic ce traversează toate curentele pedagogice și psihopedagogice, de la Dewey și Thorndike la Piaget, de la psihologia formei și pedagogia transmiterii la psihopedagogiile cognitive constructiviste de astăzi (Raynal, Riunier, 1997). Este interesant „a se face observația că dintotdeauna pedagogia progresistă a fost preocupată de asocierea studiilor teoretice cu activitățile practice, de Îmbinarea formației culturale cu utilitatea practică, de integrarea educației și a experienței de muncă
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
Softurile de acest gen sunt destinate aplicațiilor și exersării unor reguli și sunt utilizate cu deosebire În formarea unor competențe de bază (de calcul matematic, utilizării corecte a limbajului simbolic - formule, ecuații etc.); - o strategie nestructurată, fundamentată pe teorii euristice, constructiviste. Acestea sunt utilizate pentru formarea unor competențe cu nivel de complexitate mai Înalt, cu accent pe efortul de căutare, descoperire, pentru susținerea unor aplicații complexe cum ar fi: tratarea critică a informațiilor, cercetarea fictivă, rezolvarea de situații-problemă, formularea de decizii
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
cunoștințelor, integrarea cunoștințelor În structuri cognitive complexe etc.), metoda demonstrației (a spațiului, timpului și mișcării), utilizarea modelelor (modele matematice, grafice, izomorfe etc.). Apelul la diferitele metode are darul să faciliteze angajarea activă a elevilor, implicarea lor cognitivă Într-o perspectivă constructivistă. b) Tipologia softurilortc "b) Tipologia softurilor" Prin intermediul calculatorului se pot utiliza softuri educaționale cu conținuturi și funcții (sarcini) foarte diferite. În raport cu funcțiile asumate se pot distinge mai multe tipuri de softuri: de transmitere sau prezentare interactivă, de exersare a unor
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
cert, diminuându-se intervenția factorilor perturbatori de natură subiectivă care este posibil să intervină În verificare și notare; - din cele menționate până aici, reiese cu claritate intervenția salutară a calculatorului care facilitează angajarea cognitivă activă a elevului, Într-o perspectivă constructivistă, deoarece În permanență sunt solicitate și dezvoltate deprinderile sale de căutare, de selectare și procesare a informației, de analiză și comparare, de surprindere a esențialului; - În fine, privite lucrurile În perspectiva Învățării continue (a educației permanente), IAC poate aduce o
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
în starea de oboseală, dar Și aprofundări Și dezvoltări privind evaluarea în contabilitate. Prezenta lucrare se distinge ca o cercetare Științifică serioasă, elegantă Și de noblețe care obligă la gândire Și regândire, slobodă Și elegantă, teoretică Și pragmatică, pozitivă Și constructivistă în peisajul paradigmei contabilității ca teorie Și instrument de măsurare Și evaluare. Valorile-Știință care dezvăluie calitatea lucrării sunt: excursul prin literatura de specialitate pentru a provoca Științificul acumulat în domeniul evaluării contabile, cu deosebire teoria normativă: construcția Și formalizarea tablei
Evaluarea în contabilitate: teorie și metodă by Ionel Jianu () [Corola-publishinghouse/Science/226_a_179]
-
adâncimea Și rigoarea analizei, au valoare Științifică. Răspunsurile formulate prin sistemul empiric vin să îmbogățească teoria Și metoda evaluării în contabilitate. Felicitări pentru felul cum a fost proiectată Și realizată cercetarea pozitivă, dar mai ales pentru deschiderea sa pentru cercetarea constructivistă. Închei prin a afirma că prezenta lucrare se recomandă ca o cercetare Științifică serioasă Și de adâncime, relevatoare de sensuri Și dezinvoltă prin soluțiile Și ideile propuse, dominată de ideea completitudinii Și cea a plurivalențelor abordărilor. Mai presus de toate
Evaluarea în contabilitate: teorie și metodă by Ionel Jianu () [Corola-publishinghouse/Science/226_a_179]
-
de cunoaștere, de construirea de imagini, noțiuni, concepții Și teorii prin care se încearcă reflectarea realității practice în conștiința oamenilor Și în activitatea lor productivă Și presupune o permanentă apropiere a omului de fenomenele Și procesele naturii Și societății - caracterul constructivist al teoriei contabile. Cunoașterea se realizează însă treptat, gradual, înaintând de la perceperea fenomenului (caracterul normativ) prin cunoașterea tot mai profundă a legăturilor funcționale, a repetabilității fenomenelor (caracterul pozitivist) la sesizarea esenței (caracterul constructivist). Cunoașterea, în fiecare moment, este o reflectare
Evaluarea în contabilitate: teorie și metodă by Ionel Jianu () [Corola-publishinghouse/Science/226_a_179]
-
fenomenele Și procesele naturii Și societății - caracterul constructivist al teoriei contabile. Cunoașterea se realizează însă treptat, gradual, înaintând de la perceperea fenomenului (caracterul normativ) prin cunoașterea tot mai profundă a legăturilor funcționale, a repetabilității fenomenelor (caracterul pozitivist) la sesizarea esenței (caracterul constructivist). Cunoașterea, în fiecare moment, este o reflectare aproximativ exactă a realității. Rezultatele cunoașterii - verificate în practica economică Și socială - sunt cunoștințe autentice, adevărate, care se mișcă permanent dinspre adevăruri relative spre adevăruri absolute, fără ca acestea din urmă să fie atinse
Evaluarea în contabilitate: teorie și metodă by Ionel Jianu () [Corola-publishinghouse/Science/226_a_179]
-
întăririle, recompensele; - aplicarea de programe speciale pentru cei cu aptitudini deosebite; - învățarea structurată a citirii; - oferirea de sugestii și de reacții de către profesor; - buna stăpânire a fizicii; - munca în echipe mici. În ultimul deceniu au fost în mare vogă abordări constructiviste care au pus accentul pe procesele metacognitive (de exemplu, „a învăța să înveți”), „învățarea activă” și învățarea din situații reale de viață („învățarea situată” și „învățarea experiențială”). Mai interesante din punct de vedere sociologic sunt rezultatele care atestă construcția socială
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
lui diferă mult de la un caz la altul, oscilând între nivelurile doi și trei. El se constituie însă ca o școală de gândire aparte, relativ nouă și cert înclinată spre latura teoretizării, dificultatea precizării nivelurilor de analiză prezente în teoria constructivistă reieșind inclusiv din absența unei tradiții solide de studii empirice. În concluzia discuției pe marginea nivelurilor de analiză în relațiile internaționale probabil că remarca esențială este că ele nu se exclud reciproc și nu sunt alternative decât în intepretări izolate
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
of Reality în lucrările lui Hayward Alker, Emanuel Adler, Peter Haas, Peter Katzenstein, Andrew Linklater, Richard Ashley, Nicholas Onuf și Friedrich Kratochwill de la finele anilor ’80 și începutul anilor ’90. Toți acești autori împărtășesc anumite premise metodologice, epistemologice și ontologice constructiviste, fără a fi fost etichetați constructiviști și grupați în aceeași școală de gândire, în acea perioadă; avansarea constructivismului la rang de teorie a relațiilor internaționale este meritul unei generații noi de autori, în frunte cu Wendt. Ca în alte situații
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
Alker, Emanuel Adler, Peter Haas, Peter Katzenstein, Andrew Linklater, Richard Ashley, Nicholas Onuf și Friedrich Kratochwill de la finele anilor ’80 și începutul anilor ’90. Toți acești autori împărtășesc anumite premise metodologice, epistemologice și ontologice constructiviste, fără a fi fost etichetați constructiviști și grupați în aceeași școală de gândire, în acea perioadă; avansarea constructivismului la rang de teorie a relațiilor internaționale este meritul unei generații noi de autori, în frunte cu Wendt. Ca în alte situații similare din istoria disciplinei relațiilor internaționale
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]