264 matches
-
meritul de a nu provoca efecte de seră. Alții privilegiază dezvoltarea energiilor alternative. Oricum, este imperativ să reducem neîntârziat consumul nostru bulimic de petrol, gaze și cărbune ca să limităm emisiile de CO2. A sosit momentul să stăpânim sau să limităm consumerismul, pentru simplul motiv că masa consumatorilor a devenit primul factor responsabil de efectul de seră, primul poluant al planetei 12. În faza II, consumatorul era perceput ca o victimă sau o marionetă alienată; acum, el este țintuit la stâlpul infamiei
[Corola-publishinghouse/Administrative/1981_a_3306]
-
dintre pantele societății de hiperconsum predispune la frenezia lui „mereu mai mult, mereu ceva nou”; o alta, favorizată de informație, de dinamica autonomiei subiective, de preocuparea pentru calitatea vieții și a identității personale, îi face pe oameni să refuze un consumerism fără conștiință, formatat și „sub influență”. Privilegiind calitatea vieții, dornici să scape de condiționarea publicitară, preocupați să exercite controlul asupra vieții lor cotidiene emancipându-se de sub influența conformismului de masă, „alterconsumatorii” nu se opun societății de hiperconsum; ei sunt chiar
[Corola-publishinghouse/Administrative/1981_a_3306]
-
trei ori mai multă energie decât în 1960: pe cine putem convinge că oamenii sunt de trei ori mai fericiți? Ideea e corectă: Produsul Intern Brut nu înseamnă Fericire Națională Brută 14, traiul bun nu se poate confunda cu progresul consumerismului. Așa stând lucrurile, proiectul unei societăți reorientate de ceea ce o anumită școală de gândire numește „descreșterea convivială” sau „postdezvoltare”15 constituie oare un program ideal? Totul ne face să gândim contrariul: asemenea răsturnări ar cere măsuri atât de autoritare, încât
[Corola-publishinghouse/Administrative/1981_a_3306]
-
cu cultura, el n-a reușit să dea naștere unei umanități postistorice, voința de a învăța, a înțelege, a progresa, a se depăși fiind mereu activă, chiar dacă foarte inegal repartizată și prezentându-se sub forme cu totul noi. În ciuda presiunilor consumerismului, la fel va fi și mâine. Voi sublinia doar două argumente în favoarea acestei teze. Mai întâi științele, al căror rol nu încetează să crească, reprezintă niște discipline exemplare de formare intelectuală, școli de rigoare și de raționalitate, un apel continuu
[Corola-publishinghouse/Administrative/1981_a_3306]
-
de la viață. Așadar, n-ar putea exista altă filosofie a fericirii decât una neuniformă și pluralistă: o filosofie mai mai curând eclectică decât sceptică, mai curând definitivă decât mobilă. În cadrul unei problematici „dispersate”, ceea ce trebuie să denunțăm este nu atât consumerismul însuși, cât extinderea sau dominația sa, care împiedică dezvoltarea diversității potențialităților umane. Prin aceasta, societatea hipermărfii nu trebuie pusă la stâlpul infamiei, ci amendată și încadrată. Nu trebuie respins totul, multe lucruri pot fi rearanjate și reechilibrate pentru ca ordinea tentaculară
[Corola-publishinghouse/Administrative/1981_a_3306]
-
100 Copilul hiperconsumator 101 Power Age 103 Între măsură și haos 106 Consumator „profesionist” și consumator anarhic 108 6. Fabulosul destin al lui homo consumericus 110 Consumul-lume 111 Consumul fără limite 111 Spiritualitatea consumeristă 112 Hiperconsumatorul la ora eticii 115 Consumerismul fără frontiere 116 Consumul reflexiv 117 De la vitrină la conștiință 119 Hiperconsumul ca destin 120 Despre limitele comercializării 122 Raporturi de piață și sociabilitate 124 Anihilarea valorilor? 126 Sentimentalizarea lumii 127 Frivolitate și fragilitate 128 Partea a II-a Plăceri
[Corola-publishinghouse/Administrative/1981_a_3306]
-
de către o mass-media dominată de corporații, care îi bombardează continuu cu interpretări ale crizei rezultate, bazate pe percepțiile celor de la putere. Un mecanism activ de propagandă, controlat de cele mai mari corporații ale lumii ne reasigură în mod constant că, consumerismul e calea spre fericire, restricțiile guvernamentale impuse exceselor pieții fiind cauza nefericirii noastre și că globalizarea economică este atât un proces istoric inevitabil, cât și un avantaj pentru specia umană. De fapt, toate acestea sunt mituri, propagată ca să justifice lăcomia
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
și educație civică a noastră ca popor. Aceasta nu se face însă la PROTV și cu Click și CANCAN, ci prin exemplul dat de noi copiilor noștri. Dar ce exemplu putem da atâta timp cât valorile noastre sunt doar perdele de fum (consumerismul și bârfa)? 4. PDL și Băsescu sunt doar declarativ pentru reformă; atâta timp cât nu au reușit nimic și nu pot trece de la vorbă la faptă nu sunt decât un alt FSN. Lenea, criza și populismul stângist Când îi rogi frumos să
BULVERSAREA VALORILOR by Dan Tãpãlagã () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1337_a_2737]
-
elastic, aditiv, extensiv. Cybercultura este o ipostază a mondializării actuale, inclusiv cu reverberații în lumea spiritului. Iată câteva aspecte ale acestei evoluții: se manifestă tot mai insistent o proliferare a culturii de masă în detrimentul culturii „mari”, serioase, tradiționale; hedonismul și consumerismul facil sunt ridicate la principii întemeietoare și susținătoare ale acestei culturi; se experimentează formule tot mai sincretice, omogenizatoare, ale unor registre care în mod tradițional s-au dezvoltat separat (dintre savant și comun, dintre local și exotic, dintre actual și
[Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
învățământ, școala fiind nevoită să se deschidă și să se adapteze provocărilor societății; * Modificarea culturii organizaționale a școlii și adoptarea strategiilor de profesionalizare a profesiei didactice; * Reconsiderarea activității manageriale de pe poziția managerului profesionist; * Redefinirea culturii generale și prelungirea duratei studiilor; * "Consumerismul" educațional; * Creșterea costurilor unei educații de calitate; * Internaționalizarea formării prin demararea unor proiecte internaționale (Leonardo, Socrates etc.). La acestea se adaugă și: scăderea efectivelor școlare, existența unei adevărate "piețe" a ofertanților de educație, necesitatea eficientizării educației. La nivelul organizației școlare
by VALERICA ANGHELACHE [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
educației de calitate, prin centrarea activității școlii pe rezultate și efecte, judecate în funcție de resursele folosite și de situația concretă existentă; * apropierea dintre educație și "lumea muncii"; * multiplicarea ofertanților și a produselor/serviciilor educaționale oferite, pentru a răspunde presiunilor demografice și "consumerismului" educațional; * deconcentrarea și descentralizarea majorității sistemelor școlare, nevoite să se deschidă nevoilor individuale și comunitare reale; * prelungirea duratei studiilor și întârzierea opțiunii profesionale; * redescoperirea și redefinirea culturii generale; * concurența dintre școală și alți factori educativi și chiar între diferitele componente
by VALERICA ANGHELACHE [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
Influența reclamelor și mass-mediei este de asemenea implicată în creșterea nivelului de stres și anxietate, prin creșterea expectanțelor oamenilor privitor la achiziția bunurilor materiale, realizarea unor stiluri de viață „strălucitoare” și obținerea unui ideal al formei corporale. Această centrare pe consumerism și pe „cultul celebrității” este endemică în societățile vestice și contribuie la creșterea problemei stresului și nefericirii. Ca și consecință consilierea și psihoterapia au devenit adesea „medicamentul prescris” pentru problemele de viață. În prelucrarea hipnoterapeutică a anxietății sunt adesea suficiente
[Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
unei descoperiri para doxale. Un autor cu o viață de telenovelă "sublimează" foarte puțin (aproape deloc!) în operă din propriul tumult existențial. Proza lui McEwan abundă în analiză (intros pecție, investigație psihologică, excurs meditativ etc.), lăsînd "acțiunea" (căutată de cititorul consumerismului actual!) pe planul secund. Faptul nu se încadrează, repet, în așteptările celor care acordă prioritate biograficului în ficțional. CBE (Commander of the British Empire), laureat al unui Shakespeare Prize, membru în diverse societăți academice prestigioase, Ian McEwan atrage constant atenția
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
din 1990, The Dwarves of Death/Piticii morții (devenit chiar o peliculă de succes, în 1999, sub titlul Five Seconds to Spare/ Cinci secunde disponibile!), o diatribă reținută (din zona umoru lui negru), fără accesele furibunde specifice acestui gen, la adresa consumerismului și postindustrialismului despiri tualizat. Romanele de mai tîrziu consfințesc valoarea lui Coe, introducîndu-l, legitim, în spațiul literar internațional. What a Carve Up! (cu varianta românească, deja propusă, de Ce mai hăcuială!, însă pentru care, personal, aș prefera expresia Partea leului), apărut
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
for nature. În this sense, the Chinese conception is fundamentally different from the Occidental logic (nature aș an objective to be defeated, conquered and transformed; nature aș an object that needs to be tamed or exploited without limit, until exhausted; consumerism). The Chinese conception regarding the relationship between mân and nature is based on the idea that mân, aș part of nature, of the terrestrial ecosystem, must always act according to the laws of nature and not against them, not to
[Corola-publishinghouse/Science/84980_a_85765]
-
această dotare inițială. Pentru că distrugerea naturii a de-venit strigătoare la cer. Și asta a făcut-o econo-mia productivistă. În același timp, cum repartizăm cît mai corect respectivele înzestrări, pentru ca ele să fie înmulțite și să ajungă la toată lumea, evitînd consumerismul deșănțat al unora și sărăcia lucie a celor mai mulți, dar care tot oameni sunt? Ținta economicului este în social, prin urmare nimeni nu cîștigă dintr-o societate de-zarticulată și cu repartiții disproporționate de avuție. Cererea globală, deci producția globală, sunt mai
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
mă pot lăuda decît în proporție de 15% cu calitatea lungmetrajelor vizionate. Căutam o vacanță a cerebelului, dar n-am obținut-o decît pe jumătate. În schimb, mă mîndresc cu faptul că aceste filme, deși în aparență îndemnau la un consumerism pașnic, împănat cu floricele, suc și stagnatul pe canapea, au constituit un prilej excelent de teoretizare. Primul exemplu care îmi vine în minte este "Harry Potter și Pocalul de Foc", actualmente bun de închiriat. Să fie poate de vină circumstanțele
Magicianul recent by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/10689_a_12014]
-
alături de fetiță care-și trăiește dezinhibat momentul de glorie. Deși regizorii nu apasă prea mult pe pedală în acest sens, putem vedea în film și un rictus ironic la adresa societății americane cu miturile ei urbane, genul de critică disimulată a consumerismului exacerbat și a reflexelor mentalitare care decurg de aici ca și în American Beauty a lui Sam Mendes. Există și momente similare gag-urilor din comediile pionierilor cinematografului, dar filmul nu cade niciodată în parodiile nefericite după superpoducții, gen Scarry
Micuța rază de soare by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9410_a_10735]
-
ni piasu (Șerpi și cercei), romanul (deși poate nuvelă ar fi mai potrivit) lui Kanehara e plin de violență, durere și superficialitate. Personajul ei principal este Rui (o abreviere a numelui firmei Louis Vuitton, faimoasă în Japonia și simbol al consumerismului fără limite), o păpușă Barbie perfectă, crescută cu bani și căreia viața i-a oferit totul pe tavă. Poate că și din cauza asta, Rui este atrasă de partea întunecată a societății japoneze și își îndreaptă interesul către grupuri de drogați
Literatura tânără în Japonia - Între comerț și artă by George Șipoș () [Corola-journal/Journalistic/11124_a_12449]
-
eliminarea drastică a oricăror libertăți, înjosirea ființei umane, lichidarea fără milă a oponenților? În cele din urmă plaja de opțiuni nu s-a schimbat atât de radical pe cât suntem tentați să o credem. Îmi pot imagina o generație sastisită de consumerism, sătulă de ghiftuială, dornică de puțină acțiune. Un război? O revoluție? De ce nu? Mai bine decât să dormi până târziu și să te trezești tot plictisit. Am păstrat cu acest proiect aceeași strategie, de a oferi un film mai ușor
Caravana cinematografică – 2011. O perspectivă by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5563_a_6888]
-
Rémy, îi provoacă o criză de furie lui Patrick. Manifestul anarhist nu îmbrățișează o ideologie anume deși dobândește accente xenofobe alimentate de mizantropie și ritmate de impulsurile unei crize de identitate la Rémy și, probabil, de eșecul personal la Patrick. Consumerismul devine un inamic întrucât constituie barometrul bunăstării burgheze, criza se instalează pe fondul refuzului oricărui conformism. Prin Patrick și Rémy două generații diferite revendică dreptul la expresie, activează o genă a neliniștii contestatare, a unei dinamici revoluționare care poate fi
Ziua care va veni by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5354_a_6679]
-
zâmbet contrafăcut se dorește o expresie a tinereții cinematografului, acea tinerețe fardată în exces, cu gustul aventurii, dispensatoare de energii. Însă, zâmbetul artistului, asemeni unui blocaj maniacal, evocă deopotrivă bătrânețea prematură a unui cinematograf care descoperă în zorii existenței lui consumerismul. Destinul lui George Valentino și al lui Peppy Miller din povestea lui Hazanavicius stă sub semnul clișeului manevrat ludic al „grandorii și decadenței” artistului, încununat de un neverosimil happy end în spirit hollywoodian: nicio lacrimă fără zâmbetul ei, nici un eșec
Nostalgie și retro-popcorn by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/4843_a_6168]
-
umaniști și oamenii de știință). Concluzia la care ajunge autorul poate părea dezarmant de simplă: indiferent care sînt afiliațiile sale profesionale, sau chiar opțiunile sale politice, pentru a avea un rol în societatea actuală (chiar dacă aceasta este o societate a consumerismului cinic, din care marile valori iluministe au pierit), intelectualul trebuie să acționeze în numele unor principii universaliste ale Binelui și Adevărului. Problema rămîne ce anume se poate face, concret, în numele acestor mărețe idealuri. Dar discuția rămîne deschisă, și cartea lui John
Noua intelectualitate by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16057_a_17382]
-
pe scriitorul român pe scena istoriei cinematografului. Articolul publicat în revista de avangardă Integral, articol dedicat filmului lui René Clair, Entr’acte (1924), revendică pentru Fondane un contract sentimental de lungă durată cu „filmul pur”, dar și disocierea sa de consumerismul filmic care-și face apariția. Totodată, în spiritul avangardei, Benjamin Fondane va sublinia această legătură între cinema și poezie nu doar în articole teoretice sau în precizarea unor afinități cu filmul de avangardă al lui René Clair, Man Ray, Germaine
Benjamin Fondane, cineastul uitat by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5625_a_6950]
-
imorală, pentru că nu-i totuna să „naturalizezi” reprezentări pentru a împărți lumea în buni care au dreptul să trăiască și răi care trebuie lichidați, sau pentru a o împărți (de pildă) în consumatori inocenți de produse și în critici ai consumerismului (care pot conviețui într-un același cîmp cultural, fie el antagonic). Gradul zero al scriiturii, iar mai apoi Mitologiile, după care tot ce înseamnă pentru Barthes „noua critică”, aparțin unui critic occidental al limbajului Puterii. Puterea politică occidentală nu era
Cu ma(ju)sc(ul)ă, fără ma(ju)sc(ul)ă by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/5373_a_6698]