263 matches
-
au un tot mai pronunțat caracter sincretic. Simple glume, uneori, sau evidente sclipiri de geniu, alteori, aceste opere readuc în actualitate mai vechea noțiune de Artă, cu un conținut nou însă, în care deplasarea accentului de la sacralitatea hegeliană la profanitatea consumerismului este prima ce frapează. Articulată inițial la interferența dintre genurile tradiționale ale artei, paradigma sincretismului aspiră de o vreme la universalitate: de la arte plastice s-a trecut la arte vizuale, iar acum asistăm la tatonări, la o artă mare care
Sincretismul – paradigma artelor contemporane. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by D. N. Zaharia () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_941]
-
spus Lévi-Strauss ! În paralel, Crăciunul devenea tot mai mult un soi de pretext, de dezlegare la cumpărături și entertainment diluat în „luna cadourilor”, tot mai lungă și mai marketizată. Vreo doi-trei ani la rînd am scris deci despre vitrine, vînzări, consumerism și alți înlocuitori ai Sărbătorii. Întrebările jurnaliștilor au început să alunece și ele tot mai mult de la „Spuneți-ne, cum se sărbătorește Crăciunul la români ?” spre „Dumneavoastră, ca specialist, ce părere aveți, a mai rămas ceva din sărbătorile românești ?”. Și
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
1990. Se împușcă astfel doi iepuri dintr-un foc : atribuirea unui sens local și profund (credința ortodoxă) unui mod de viață mondializat (noua „religie a corpului”). într-un mod paradoxal, are loc sincronizarea prin ortodoxie la hedonismul rațional al noului consumerism ! Personal, rămîn credincios sarmalelor... Povești gastro-identitare Identitatea este un discurs pertinent despre apartenențe cu sens. Este o „identitate narativă”, ne spune Ricœur, o poveste cu rost sau care caută să instituie un rost împărtășit. Dar oare ce apartenențe mai sînt
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
subiectului, educația fortifică capacitatea de alegere și maturitatea consumatorului. Religia profitului trăiește în plină complicitate cu trista stupiditate a dorințelor individuale. Flatarea instinctelor joase (prin refuzul conceptului de ierarhie și competență) prin cultura divertismentului erodează temeliile virtuților cetățenești (sau politice). Consumerismul este, de la un punct încolo, răspunsul dat anxietăților și fobiilor fundamentale ale subiectului uman și, în primul rând, un mod de a manipula frica de moarte. Socialismul creștin - așa cum îl propune Ruskin - nu se mărginește să clădească un for democratic
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
Public Religions in the Modern World, The University of Chicago Press, Chicago, 1994. Casel, Odo, Das christliche Kult-Mysterium, Verlag Friedrich Pustet, Regensburg, 1935. Cavanaugh, William T., Theopolitical Imagination: Discovering the Liturgy as a Political Act in an Age of Global Consumerism, T&T Clark, Edinburgh, 2002. Călinescu, Matei, Cinci fețe ale modernității, trad. rom. de T. Pătrulescu și R. Țurcanu, Editura Univers, București, 1995. Cazaban, Bogdan-Tătaru, „Istoria religioasă a liberalismului în secolul al XIX-lea. Fr. Guizot și liberalimul catolic francez
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
fiind ridicat, de atunci, la rang de sfânt. înmormântarea lui a fost practic o canonizare. Ce s-a petrecut între 1950 și 1980? Nu prea mă pricep să fac o astfel de analiză, dar aș atribui transformarea în special creșterii consumerismului și a practicării sale în politică. începând cu 1980, refuzul confruntării cu realitatea a fost exacerbat de globalizare. O economie globală bazată pe principiile fundamentalismului de piață este plină de incertitudini, de care mulți sunt dornici să scape∗. Fundamentalismul religios
Epoca failibilității. Consecințele luptei împotriva terorii by George Soros [Corola-publishinghouse/Science/1960_a_3285]
-
nu sunt în măsură să-l analizez. Religia fundamentalistă pare să evite introspecția ce a caracterizat religiile creștine după Hristos și pare să facă tot posibilul să-i răsplătească pe credincioși, făcându-i să se simtă bine. Cum a ajuns consumerismul să domine economia? în definiția clasică a economiei formulată de profesorul meu de la London School of Economics, Lionel Robbins, științele economice aveau de-a face cu alocarea resurselor limitate nevoilor nelimitate**. Piața lucra cu mărfuri, forma curbelor cererii și ofertei
Epoca failibilității. Consecințele luptei împotriva terorii by George Soros [Corola-publishinghouse/Science/1960_a_3285]
-
preocupau de necesități, ci de dorințe, pe care le manipulau și le stimulau. Ele foloseau metode tot mai sofisticate de studiu de piață și privind motivația. Ținta acestor metode, consumatorul, nu a rămas neafectat, răspunzând stimulilor. Așa s-a dezvoltat consumerismul - alimentat de corporațiile interesate de profit∗. Treptat, metodele dezvoltate în scopuri comerciale au găsit piață de desfacere și în politică, schimbând natura acesteia. Inițial, alegerile presupuneau faptul că persoanele care candidau luau cuvântul și își precizau poziția, după care electoratul
Epoca failibilității. Consecințele luptei împotriva terorii by George Soros [Corola-publishinghouse/Science/1960_a_3285]
-
comunicare tot mai sofisticate erau bine înrădăcinate în sistem. Așa a devenit America o societate hedonistă - din cauza politicienilor dornici să fie aleși. Americanii au multe motive pentru a fi hedoniști. Capitalismul democratic practicat în Statele Unite a avut un succes răsunător. Consumerismul a încurajat cererea și Marea Depresie a rămas o amintire vagă. Prosperitatea a încurajat consumerismul, punând în funcțiune un cerc vicios. Statele Unite au devenit în urma celui de-al doilea război mondial puterea militară și economică dominantă. Puterea Americii a fost
Epoca failibilității. Consecințele luptei împotriva terorii by George Soros [Corola-publishinghouse/Science/1960_a_3285]
-
hedonistă - din cauza politicienilor dornici să fie aleși. Americanii au multe motive pentru a fi hedoniști. Capitalismul democratic practicat în Statele Unite a avut un succes răsunător. Consumerismul a încurajat cererea și Marea Depresie a rămas o amintire vagă. Prosperitatea a încurajat consumerismul, punând în funcțiune un cerc vicios. Statele Unite au devenit în urma celui de-al doilea război mondial puterea militară și economică dominantă. Puterea Americii a fost amenințață de Uniunea Sovietică, dar, în cele din urmă, Vestul a câștigat Războiul Rece. Când
Epoca failibilității. Consecințele luptei împotriva terorii by George Soros [Corola-publishinghouse/Science/1960_a_3285]
-
îPIB), dar aceasta începuse cu mult înainte ca George W. Bush să devină președinte. Deficitul bugetar se ridică la 2,6% din PIB, contrastând cu surplusul semnificativ de care dispunea țara la sfârșitul administrației Clinton. Ambele deficite pot fi atribuite consumerismului și societății noastre hedoniste. George W. Bush a alimentat dimensiunea hedonistă, folosind surplusul bugetar moștenit de la Clinton pentru reduceri masive ale impozitelor. El nu a reușit să acopere nici costurile războiului din Irak, nici ale luptei, împotriva terorii. Consumerismul american
Epoca failibilității. Consecințele luptei împotriva terorii by George Soros [Corola-publishinghouse/Science/1960_a_3285]
-
atribuite consumerismului și societății noastre hedoniste. George W. Bush a alimentat dimensiunea hedonistă, folosind surplusul bugetar moștenit de la Clinton pentru reduceri masive ale impozitelor. El nu a reușit să acopere nici costurile războiului din Irak, nici ale luptei, împotriva terorii. Consumerismul american, acompaniat de mercantilismul asiatic, a susținut economia mondială. Oricând apărea o criză financiară sau o altă problemă în economia mondială, autoritățile americane acordau sprijin financiar, după care instituțiile americane de împrumut ameliorau cu încă un pas condițiile de credit
Epoca failibilității. Consecințele luptei împotriva terorii by George Soros [Corola-publishinghouse/Science/1960_a_3285]
-
nu așa funcționează piețele, mai ales cele financiare. Ele nu se îndreaptă spre echilibru și nici nu sunt proiectate să asigure dreptate socială. Piețele libere sunt foarte eficiente în alocarea resurselor conform nevoilor private concurente sau, de când s-a răspândit consumerismul, conform dorințelor. însă există necesități colective, cum ar fi menținerea păcii sau a ordinii, protecția mediului înconjurător și menținerea mecanismului în sine al pieței, pe care forțele pieței nu le iau în calcul. Nevoile colective se pot transforma în forțe
Epoca failibilității. Consecințele luptei împotriva terorii by George Soros [Corola-publishinghouse/Science/1960_a_3285]
-
eficiența î, î internaționale, societăți deschise vs î Fundația pentru o Societate Deschisă, așa cum a fost adoptată de î, societate închisă, țelul î, exploatarea de clasă în î, colapsul î, deficiențele î, societate deschisă vs î, drept cutumiar, comunitatea Democrațiilor, consumerism aplicarea î în politică, mercantilismul asiatic și î american, economia dominată de î, societatea hedonistă generată de î, Crvenkovski, Branko, cultură, Cuny, Fred, moarte negarea culturală a î, î în societăți hedoniste, democrație realizările î, î în Afganistan, î americană
Epoca failibilității. Consecințele luptei împotriva terorii by George Soros [Corola-publishinghouse/Science/1960_a_3285]
-
î, principiul î, funcționarea corespunzătoare a î, lupta împotriva terorii și î, țări în curs de dezvoltare, China ca î, atitudinea de superioritate a țărilor dezvoltate față de î, blestemul resurselor din î, Development as Freedom îDezvoltarea ca libertate) îSen), economie consumerismul ca î dominantă, î globală, î de piața, alegeri corupția î, î libere, î în Orientul Mijlociu, î în cadrul Organizației Națiunilor Unite, energie, vezi și criza energetică globală Iluminism democrația americană ca produs al î, atitudini cu rădăcini în î, limitele
Epoca failibilității. Consecințele luptei împotriva terorii by George Soros [Corola-publishinghouse/Science/1960_a_3285]
-
acord cu sistemul de reguli formale care Întruchipează „etica codificată” a societății. Responsabilitatea etică se referă la acele activități și practici dorite sau interzise de societate, deși necodificate În legi. De exemplu, mișcările sociale environmentale (ecologice), mișcările privind drepturile consumatorilor (consumerismul) reflectă schimbări de valori sociale ce pot conduce la modificări legislative ulterioare. Organizațiile anticipează aceste schimbări și sunt datoare să reflecte, În propriile activități, valorile sociale emergente. A patra dimensiune, responsabilitatea filantropică sau voluntară a organizației se referă la implicarea
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
Egalitate 1. Religie 2. Autoritate 3. Rigoare morală 4. Supunere 5. Datorie 6. Muncă 7. Responsabilitate 8. Fidelitate C. Valorile centrale D. Valorile latente 1. Dragoste 2. Familie 3. Prietenie 4. Onestitate 5. Demnitate 6. Reușită profesională 7. Proprietate 8. Consumerism 9. Siguranță 10. Activități de timp liber 11. Știință și tehnică 12. Progres 13. Democrație 14. Pace 1. Justiție 2. Solidaritate-fraternitate 3. Bunăvoință 4. Bunătate Să menționăm câteva semne care pun în evidență diferite manifestări ale individualismului. -1. Diferitele componente
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
fundamentul poziției sociale și al veniturilor care oferă acces la proprietate (C. 7.) și la consum. Concetățenii noștri, oricare le-ar fi orientarea politică, țin cu ardoare la conceptul de proprietate privată: casa mea, mașina mea, lucrurile mele. La fel, consumerismul (C. 8.) adică abundența de obiecte și de servicii oferite, posibilitatea alegerii, plăcerea de a cumpăra, de a-și reînnoi bunurile considerate din punct de vedere subiectiv ca desuete este o valoare atât de pregnantă, încât obișnuim să numim "societate
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
62, 67, 69, 72, 84, 113, 118, 125, 135, 137-138, 146, 152, 171, 183, 203, 218 Comunitarism, 99 Conflict, 19, 38-40, 49, 50, 61, 67, 90, 95, 99-100, 106, 129, 145, 156, 163, 173-174, 198, 214, 227-228, 233, 235, 238 Consumerism, 123, 140 Contradicția valorilor, 18, 31, 58, 61, 82, 103-105, 121, 129 Contravalori, 15, 35, 72, 77, 85, 132, 140 Control social, 24, 63, 67, 200 Convingere, 16, 55, 61, 116, 181, 190, 222, 224, 234 Convivialitate, 28, 122, 132
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
această dotare inițială. Pentru că distrugerea naturii a de-venit strigătoare la cer. Și asta a făcut-o econo-mia productivistă. În același timp, cum repartizăm cît mai corect respectivele înzestrări, pentru ca ele să fie înmulțite și să ajungă la toată lumea, evitînd consumerismul deșănțat al unora și sărăcia lucie a celor mai mulți, dar care tot oameni sunt? Ținta economicului este în social, prin urmare nimeni nu cîștigă dintr-o societate de-zarticulată și cu repartiții disproporționate de avuție. Cererea globală, deci producția globală, sunt mai
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
o societate definită tot prin supermagazin și publicitate, prin automobil și televiziune. Totuși, începând cu ultimele două decenii, un nou „seism” a pus capăt vechii societăți de consum, transformând atât organizarea ofertei, cât și practicile cotidiene și universul mental al consumerismului modern: revoluția consumului a trecut ea însăși printr-o revoluție. S-a instaurat o nouă fază a capitalismului de consum: societatea de hiperconsum. Funcționarea și impactul acesteia asupra existenței constituie obiectul prezentului volum. Sistemul Ford de difuzare a produselor standardizate
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
el este acel ceva care oferă individului posibilitatea de a se bucura de iresponsabilitate și de superficialitatea jocului. Parcuri de distracții, jocuri video, travestiri electronice ale eului, telerealitate, trash-TV: care-i ponderea reală a „preocupării pentru sens”, comparată cu spirala consumerismului sensului, cu supralicitarea spectacolului de divertisment, cu proliferarea pasiunilor distractive și de animare a sinelui? 4tc "4" Organizarea postfordiană a economieitc "Organizarea postfordiană a economiei" Societatea de hiperconsum este cea de-a treia etapă istorică a capitalismului de consum. Ea
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
emisiunile de radio pentru tineret (Salut les copains, Pop club etc.) au marcat sfârșitul supremației audiției colective, în beneficiul procesului de individualizare a actului de ascultare a muzicii. Consumul individualist corelativ culturii de masă este progenitura fazei II. Turbo-consumerismultc "Turbo‑consumerismul" Se poate afirma că în toată această perioadă modurile de consum au rămas structurate în mare de habitusurile claselor și de dotarea semicolectivă a căminelor. Este ceea ce faza III a pulverizat, ea figurând drept cea care, prin lărgirea neîncetată a
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
neîncetată a gamei selecțiilor personale, eliberează comportamentele individuale de cadrele colective și dezvoltă individualizarea bunurilor din dotarea gospodăriilor. Ca s-o conceptualizăm într-o formulă, faza III reprezintă trecerea de la epoca alegerii la epoca hiperalegerii, de la monodotare la multidotare, de la consumerismul discontinuu la consumerismul continuu, de la consumul individualist la consumul hiperindividualist. Consumul hiperindividualisttc " Consumul hiperindividualist" De la sfârșitul anilor 1970, când, practic, tehnologizarea modernă a căminelor s-a încheiat, începe să se dezvolte pluridotarea lor, care semnifică trecerea de la un consum ordonat
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
selecțiilor personale, eliberează comportamentele individuale de cadrele colective și dezvoltă individualizarea bunurilor din dotarea gospodăriilor. Ca s-o conceptualizăm într-o formulă, faza III reprezintă trecerea de la epoca alegerii la epoca hiperalegerii, de la monodotare la multidotare, de la consumerismul discontinuu la consumerismul continuu, de la consumul individualist la consumul hiperindividualist. Consumul hiperindividualisttc " Consumul hiperindividualist" De la sfârșitul anilor 1970, când, practic, tehnologizarea modernă a căminelor s-a încheiat, începe să se dezvolte pluridotarea lor, care semnifică trecerea de la un consum ordonat de familie la
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]