587 matches
-
similitudinii: lucrurile asemănătoare se influențează reciproc. Formele de acțiune magică Întemeiate pe exploatarea analogiilor dintre lucruri, ființe și acțiuni definesc magia homeopatică; b) legea contactului: obiectele care intră În contact se influențează reciproc. Pe baza acestei legi funcționează magia prin contagiune, În care acțiunile de influențare a mersului lumii pornesc de la manipularea lucrurilor care s-au aflat În contact cu ființa, obiectul sau locul care face obiectul inițiativei magice. Pornind de la imaginea unui univers În care elementele componente sunt legate prin
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
din alte ritualuri: mulți dintre cei care vin să sărute moaștele sunt la sfârșitul unui pelerinaj, ziua slujbei este precedată de numeroase rituri de purificare, actul de a săruta sau de a atinge moaștele dezvăluie un substrat magic (magie prin contagiune), iar arătarea domnitorului și a familiei sale În văzul „norodului”, precum și confirmarea puterii lui de către reprezentanții Puterii divine țin de riturile politice. Procesiunile și paradele au rolul de a afirma și de a expune public, În exprimări ceremoniale, anumite sisteme
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
grupuri sau inițiat individual, la mausoleu, loc Înțeles ca un centru mitic unde se află nu numai trupul sacru („moaștele”), ci și chintesența puterii și inspirației sistemului socialist. În sfârșit, putem identifica elemente de magie (rugăciunea, transferul de putere prin contagiune, caracterul incantatoriu al evocării activității lui Lenin În așa-zisele sesiuni științifice omagiale) și elemente ale unor rituri de inițiere și consacrare (prima vizită a pionierilor la mausoleu, Întrecerea În producție și confirmarea socială prin titlul de „fruntaș În muncă
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
, specie folclorică constând dintr-un cântec de jale care însoțește ritualul înmormântării. Este interpretat de femei, care sunt, de regulă, rude apropiate ale răposatului. Inițial, pare să fi fost o incantație împotriva contagiunii morții. Originea b. românesc trebuie corelată cu neniae-le romane, cu care prezintă evidente asemănări. Acestea erau cântece funerare, acompaniate la fluier (tibia) sau trâmbiță (tuba) - așa cum se mai obișnuiește în Țara Hațegului, în ținutul Neamț și în Bucovina - prin care
BOCET. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285773_a_287102]
-
la data de 13 ale lunii nu trebuie operat împotriva voinței sale, deoarece prin mecanisme de autosugestie poate contribui psihogen la înrăutățirea stării sale. Medicul contribuie și el la “fondul” de anxietate (de obicei, disimulată bine). De exemplu: teama de contagiune - în cazul bolilor infecțioase și epidemice; “teama de bolnav”, teama psihiatrului de actele agresive ale psihoticilor, demenților; teama medicului - bărbat de “fixare” afectivă a unei bolnave. La acestea se adaugă temerile și anxietățile medicului legate de eficacitatea actului medical: teama
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
Exaltarea eului Delay și Pichot consideră boala ca pe o sursă de satisfacție orgolioasă care poate duce la exacerbarea unor trăsături primitive narcisiste ale acestuia, mai ales în cazul unui stat social inferior și al unui nivel intelectual redus. 3. Contagiunea informațională În saloanele spitalelor, pe culoarele dispensarelor apare un fenomen care este inerent comunicării dintre oamenii bolnavi preocupați de dimensiunile pericolului pe care îl reprezintă boala și bolnavii cu “autoritate în materie” care emit opinii “competente despre valoarea diferitelor medicamente
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
schimbări. Cetățeanul onest și-a zis atunci cu descurajare că secretul avuției nu e în muncă, ci aiurea: îndoiala s-a introdus în sufletul lui, dezgustat, el a repețit cuvântul lui Catone: Virtutea e o ficțiune. Exemplul pornind de la cap, contagiunea s-a lățit, cangrena a coprins parte din corpul social, și astăzi amenință să prăvălească națiunea în prăpastie. Vă trebuie satirici ca Juvenal și ca Barbier spre a vă descrie, cu vii culori, opera voastră, de care singuri vă spăimântați
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
rezumat. Pentru ca imaginea sa fie completă, ar trebui să menționez practica adoptării în rezumat a unor citate și expresii explicite din textul narativ. Acest lucru se poate întîmpla într-un mod foarte subtil, aproape imperceptibil și este comparabil cu fenomenul contagiunii stilistice în care limbajul naratorial preia anumite trăsături stilistice ale limbajului personajelor ficționale. Mă voi ocupa de aceasta într-un capitol ulterior. O contaminare a rezumatului de către textul narativ este destul de evidentă atunci cînd rezumatul încearcă să interpreteze și să
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
mîntuiește în calitate de Verb întrupat. Unde sînt așezate urmele istoriei trăite ale acestui trup? În Evanghelie, cea care ne descoperă cărările mîntuirii. Ce este Cartea, dacă nu transformarea spiritului în materie? Cuvîntul face semn. Sacralitatea lui Hristos sacralizează codexul evanghelic prin contagiune, prin recentrare hierofanică. Scriitura devine astfel centrul lumii, iar codexul, simbolul central al iconografiei paleocreștine. De neconceput acest cult al Sfintei Scripturi în contextul platonician în care scriitura, cuvînt decăzut, pierdere a sufletului și tehnică a uitării, nu are legitimitate
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
sinonim sau alternativ pentru cel de reformă sau reformă crucială la unii autori (Gabrisch, 1989) , definit ca schimbare societală sau sectorială realizată în baza unui proiect, elaborat de elite și adoptat de mase ca rezultat al unor procese de persuasiune, contagiune socială sau constrângere (Sandu, 2000) Același autor remarcă, la începutul perioadei tranziției, faptul că anticipațiile și așteptările oamenilor legate de reformă nu erau foarte bine clarificate, iar aspectul lor contradictoriu indica mai degrabă un reformism de negație, adică de respingere
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
și nu pot fi aplicate decât În anumite condiții de timp, de componență a grupurilor școlare ori de dotare tehnico-materială. În fine, adresându-se unui auditoriu colectiv, ambianța socială din sala de clasă sau din amfiteatru favorizează acel fenomen de „contagiune” sau de sugestie colectivă care face ca În timpul audierii unei prelegeri sau conferințe, mai mulți participanți să adere simultan la aceleași idei, opinii și atitudini și fiecare În parte să se simtă stimulat de atenția și adeziunea cu care ceilalți
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
fragilitatea sistemului financiar. Criza În Europa a venit mai târziu, dar asta nu Înseamnă că s-a datorat unor măsuri de prevenire, ci pur și simplu nu s-a luat În considerare ceea ce se Întâmpla peste ocean, apoi efectul de contagiune al căderii băncilor s-a propagat la un interval relativ scurt de timp, În final asistând la o preluare a activelor toxice din SUA de băncile europene. La nivel global este necesară o schimbare fundamentală a modelului de dezvoltare, bazată
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
un renume care-l eclipsează de departe pe cel al unor elite mai tradiționale. Bineânțeles, puterea ce decurge din asta nu-i decât una produsă de fascinație. Dar această enormă influență asupra unor largi sectoare ale opiniei are efecte de contagiune foarte reale. Statutul de vedetă câștigă sectoare pe care le-am fi putut crede imune în această privință, iar fuga universitarilor către ceea ce Raymond Boudon numește „cea de-a doua piață a intelectualilor” este unul dintre indicii. „Universitarul”, scrie Boudon
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
mele, t. ca instrumente destinate exclusiv dezvoltării comunității se vor menține, probabil, mai ales în comunitățile izolate și/sau foarte sărace. Riscul adaptării dificile în comunitățile îmbătrânite și în cele tradiționale va fi probabil unul redus, date fiind efectele de contagiune remarcate și în alte programe, precum FRDS (comunitățile tind să copieze ceea ce se petrece în comunitățile învecinate), dar și nevoile specifice de comunicare induse de intensitatea ridicată a migrației circulatorii, care, probabil, în următorii 5-6 ani, va deveni, în mod
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
dar totuși contagioasă; 1-3% dintre cei supuși tratamentului mureau, procent oarecum nesemnificativ dacă ne gândim că, În timpul unei epidemii, Își pierdeau viața una sau două persoane din șase. Metoda elaborată de Jenner presupunea folosirea de virusuri neactivate, deci se evita contagiunea, iar rata de iatrogenie era extrem de scăzută: numai un pacient dintr-o mie murea din cauza vaccinului. Această realizare este pe drept cuvânt elogiată, Însă trebuie să recunoaștem că „vaccinul pus la punct de Jenner nu reprezenta o ruptură bruscă cu
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
continuare legate de „Comunicarea în grup”, procesele de comunicare tind să unifice grupul, membrii „devianți” ai lui sunt supuși presiunii de conformare, izolării și respingerii. În cadrul grupurilor mici se produc o serie de fenomene psihosociale cum ar fi sugestia și contagiunea afectivă, gândirea de grup (groupthink), polarizări și conflicte, cunoscute sub sintagma „dinamică de grup”. 5) Structura grupului reprezintă configurația de raporturi între membri, diferențierea acestora în funcție de status-rol. Contează și aici atât rețeaua „obiectivă” - exprimată în grupurile formale prin organigramă -, cât
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
și combinare se naște un rezultat inedit. Nu întâmplător se vorbește despre creativitatea de grup (vezi și Roco, 1985). Funcționează apoi o dinamică afectivă de grup. Situația colectivă devine o sursă potențială de activare, de mobilizare energetică, de fenomene de contagiune a pasiunii. Grupul nu este un fenomen aditiv, în sensul că performanța sa nu se reduce la un efect pur statistic, de „însumare de creiere”. În condiții optime apare un plus față de ceea ce ar indica un calcul anticipat pornind de la
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
aluneca în logomahie -, cert este că în cvasiunanimitatea formelor de comportament colectiv se împletesc, desigur în doze diferite, elemente de spontan și conștient, de frenezie și de calcul rațional. Astfel, de exemplu, moda, un fenomen atât de proeminent social, înseamnă contagiune, imitație necritică, însă ea denotă și opțiunea deliberativă. A te îmbrăca după ultima modă presupune că ești bine informat, preocupat de nou, descurcăreț. Iar, dacă schimbi nu numai frizura sau accesorii vestimentare ieftine, ci și autoturisme în pas cu noile
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
în toate domeniile, și nu toți indivizii sunt dispuși să le accepte. Dimpotrivă, unii rezistă ca frondă la capriciile modei (vezi, pe larg, Tîrhaș, 2003a). Teoriile mai semnificative care încearcă să descrie și să explice comportamentele colective sunt: 1) Teoria contagiunii emoționale mizează pe faptul că indivizii, în cadrul manifestărilor de masă, își pierd „uzul rațiunii” și simțul responsabilității personale, se lasă copleșiți de „voința mulțimii”, fenomenul sugestional fiind dominant, așa cum îl descrie Gustave Le Bon în Psihologia mulțimilor (1895/1994). 2
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
pierd „uzul rațiunii” și simțul responsabilității personale, se lasă copleșiți de „voința mulțimii”, fenomenul sugestional fiind dominant, așa cum îl descrie Gustave Le Bon în Psihologia mulțimilor (1895/1994). 2) Teoria convergenței susține că nu mulțimea în sine, „spiritul de turmă”, contagiunea determină indivizii să aibă reacții comune, ci faptul că cei ce sunt împreună au caracteristici similare. Ei nu se găsesc într-un anume loc întâmplător, ci s-au adunat pentru că valorile, atitudinile, sentimentele, gusturile lor cu privire la ceva converg. Dispozițiile de
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
reprezentată de legăturile care unesc mai mulți comunicatori, bazându-se astfel pe conceptul de canal de comunicare, dar depășindu-l totodată. O sursă importantă de observație a rețelelor și a rolului acestora în procesul de comunicare se regăsește în teoria contagiunii; aceasta se bazează pe premisa conform căreia rețelele de comunicare în organizații servesc drept mecanism care expune indivizii, grupurile și organizațiile lainformațiile, mesajele de natură atitudinală și la comportamentul celorlalți (Monge, Contractor, în Jablin, Putnam, 2001). Această expunere stă la
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
atitudinală și la comportamentul celorlalți (Monge, Contractor, în Jablin, Putnam, 2001). Această expunere stă la baza creșterii probabilității ca membrii rețelei să dezvolte credințe, presupuneri și atitudini similare cu ale celorlalți din rețeaua lor de comunicare. Abordarea din perspectiva teoriei contagiunii caută să explice cunoștințele, atitudinile și comportamentele unor persoane prin influența exercitată de informațiile, atitudinile și comportamentul altor persoane cu care se află în legătură printr-o rețea de comunicare. Așa cum observă cei doi autori, teoria contagiunii se fundamentează pe
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
din perspectiva teoriei contagiunii caută să explice cunoștințele, atitudinile și comportamentele unor persoane prin influența exercitată de informațiile, atitudinile și comportamentul altor persoane cu care se află în legătură printr-o rețea de comunicare. Așa cum observă cei doi autori, teoria contagiunii se fundamentează pe teoria procesării de informații, teoria influenței sociale, perspectivele interacționismului simbolic, abordarea mimetică a proceselor exemplificată prin teoriile instituționale și teoriile sociocognitive. B. Erickson (1988) descrie teoria contagiunii ca explicând baza relațională a atitudinilor. Se dorește astfel o
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
o rețea de comunicare. Așa cum observă cei doi autori, teoria contagiunii se fundamentează pe teoria procesării de informații, teoria influenței sociale, perspectivele interacționismului simbolic, abordarea mimetică a proceselor exemplificată prin teoriile instituționale și teoriile sociocognitive. B. Erickson (1988) descrie teoria contagiunii ca explicând baza relațională a atitudinilor. Se dorește astfel o demonstrare a modului în care dimensiuni ale rețelelor de comunicare, cum ar fi frecvența, multiplexitatea, durabilitatea și asimetria, pot să aibă un rol important în construcția influenței în rețelele de
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
în care dimensiuni ale rețelelor de comunicare, cum ar fi frecvența, multiplexitatea, durabilitatea și asimetria, pot să aibă un rol important în construcția influenței în rețelele de comunicare. B. Erickson descrie, de asemenea, alți doi factori care sunt circumscriși teoriei contagiunii: coeziunea și echivalența structurală. Astfel, contagiunea prin coeziune implică faptul conform căruia atitudinile și comportamentele altor persoane cu care membrii rețelei sunt direct conectați îi influențează pe aceștia din urmă. De altfel, utilitatea acestui fapt este evidentă: este suficient să
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]