1,467 matches
-
noastră. Numai să le străbatem, să le explorăm și să ne găsim sălaș fericit și vrednic în ele, ca și când am fi deja acolo, de unde am plecat încă înainte de a fi. Comuniunea intimă cu Dumnezeu, pe calea rugăciunii, a meditației, a contemplației îi conferă poetei atâta liniște, atâta bucurie și fericire, încât, nu se poate să nu exclame: “Cui să-i mulțumesc eu, Doamne?”: Simt atâta fericire / cât nu am nici când pioasă / stau în colțul cu icoane / Cui să-i mulțumesc
DE OLGA ALEXANDRA DIACONU (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 724 din 24 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Intrarea_in_legile_firii_cronica_la_cezarina_adamescu_1356363434.html [Corola-blog/BlogPost/341521_a_342850]
-
rol de prolegomene (Ce este mistica?; Justificarea definiției ortodoxe; Teologia spirituală și metodă; Izvoarele misticii ortodoxe), prelegerile 5-7 prezintă în detaliu „sistemul dionisian”, celelalte fiind consacrate celor trei faze ale vieții spirituale: 8 prezentare generală, 9-10 purificarea, 11-20 iluminarea și contemplația și 21-23 teologia sau calea unitivă (caracteristicile și interpretarea extazului). Ascetica și mistica primesc o definiție hristocentrică: asceza e moartea, iar mistica e învierea cu Hristos, ambele fiind „știința îndumnezeirii omului” („reversul Întrupării”), „împlinirea vie și încununarea dogmaticii și moralei
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 by http://confluente.ro/Despre_schimbarea_la_fata_in_traditia_ortodoxa_p_i_.html [Corola-blog/BlogPost/364698_a_366027]
-
mistica e învierea cu Hristos, ambele fiind „știința îndumnezeirii omului” („reversul Întrupării”), „împlinirea vie și încununarea dogmaticii și moralei”, cunoaștere a lui Dumnezeu, prin participare prin asemănare cu El și participare la lumina dumnezeiască. O dezvoltare deosebită o are în cadrul contemplației și iluminării discuția asupra rugăciunii lui Iisus căreia îi sunt dedicate patru prelegeri: 17 „metoda isihastă”, 18 „considerații istorice și psihofiziologice”, 19 „rugăciunea lui Iisus, esența paisianismului” și 20 „popularizarea și sensul ei cosmic” (în Povestirile unui pelerin rus). Aflată
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 by http://confluente.ro/Despre_schimbarea_la_fata_in_traditia_ortodoxa_p_i_.html [Corola-blog/BlogPost/364698_a_366027]
-
Teolog și Serafim din Sarov e „o trăire a luminii dumnezeiești și o pregustare a Împărăției cerurilor, o transfigurare anticipată” . „Ce este însă această lumină, orbitoare după Dionisie, strălucitoare după Sfântul Simeon? — se întreabă Nichifor Crainic în prelegerea următoare: 19. „Contemplație și har”. „Răspunsul, care a răsunat atât de tare în teologia ortodoxă a veacului al XIV-lea și a veacurilor următoare, l-a dat Sfântul Grigorie Palama. [ ... ] Lumina aceasta e lumina care l-a învăluit pe Domnul Iisus Hristos transfigurat
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 by http://confluente.ro/Despre_schimbarea_la_fata_in_traditia_ortodoxa_p_i_.html [Corola-blog/BlogPost/364698_a_366027]
-
urmare, un proces de trecere de la trupesc la duhovnicesc, de la creat la necreat, de la stricăcios la nestricăcios”. Concluzia prelegerii pe care o formulează Nichifor Crainic este că în mistica ortodoxă „fundamentul teologic al îndumnezeirii” presupune inevitabil că „harul care dă contemplația și se manifestă în ea ca lumină taborică este o energie necreată cu efecte de asemenea necreate” . În luna mai anul 1940 revista Gândirea închina un număr festiv lui Nichifor Crainic cu ocazia împlinirii vârstei de 50 de ani, iar
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 by http://confluente.ro/Despre_schimbarea_la_fata_in_traditia_ortodoxa_p_i_.html [Corola-blog/BlogPost/364698_a_366027]
-
prin viețuirea pustie de patimi, de materii și de plăceri, apoi spre muntele cunoștinței de Dumnezeu, Cel văzut pe înălțimea înțelegerii, gândurile ce înclină încă spre pământ și caută plăcerea acestuia; cel ce ocupându-se acolo în chip încordat cu contemplații adecvate duhovnicești, după părăsirea relației minții cu cele sensibile (căci aceasta cred că înseamnă trecerea timpului de patruzeci de ani) se învrednicește să devină, prin înțelegere, văzător și ascultător al focului dumnezeiesc, negrăit și suprafiresc, sălășluit și adăăpostit în ființa
SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 by http://confluente.ro/Semnal_editorial_si_publicistic_.html [Corola-blog/BlogPost/366665_a_367994]
-
nemijlocite a prezenței lui Dumnezeu în cosmos și în univers. De aceea, Părintele Dumitru Stăniloae într-o notă la textul maximian prezentat anterior, precizează, cu referire la semnificația experienței mistice a lui Moise: Petrecând multă vreme pe înălțimea înțelegerii în contemplații duhovnicești, după părăsirea relației minții cu cele sensibile, se învrednicește să devină, prin înțelegere, văzător al focului și ascultător al Cuvântului dumnezeiesc, aflător în ființa lucrurilor create (în tufiș), adică al Cuvantului dumnezeiesc, care ne grăiește din lucruri, iar mai
SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 by http://confluente.ro/Semnal_editorial_si_publicistic_.html [Corola-blog/BlogPost/366665_a_367994]
-
gândirea și abordarea Părintelui Profesorr Dumitru Stăniloae cu privire la această intercondiționare dintre virtuți și rațiunile lucrurilor prin intermediul relației dintre Om și Univers, căci cu ajutorul trupului, de pildă, sesizăm aceeași legătură intrinsecă între om și cosmos, și sensul lor comun intuit prin contemplație: "Cel ce a înțeles prin contemplație lucrurile cu dreapta credință, așa cum sunt, și prin judecata rațională a definit rațiunea lor în mod chibzuit și drept și își păstrează judecata neabătută are în sine concentrată toată virtutea, nemaimișcându-se spre nimic
SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 by http://confluente.ro/Semnal_editorial_si_publicistic_.html [Corola-blog/BlogPost/366665_a_367994]
-
Stăniloae cu privire la această intercondiționare dintre virtuți și rațiunile lucrurilor prin intermediul relației dintre Om și Univers, căci cu ajutorul trupului, de pildă, sesizăm aceeași legătură intrinsecă între om și cosmos, și sensul lor comun intuit prin contemplație: "Cel ce a înțeles prin contemplație lucrurile cu dreapta credință, așa cum sunt, și prin judecata rațională a definit rațiunea lor în mod chibzuit și drept și își păstrează judecata neabătută are în sine concentrată toată virtutea, nemaimișcându-se spre nimic altceva după ce a cunoscut adevărul. El
SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 by http://confluente.ro/Semnal_editorial_si_publicistic_.html [Corola-blog/BlogPost/366665_a_367994]
-
arăta nu refuză a se folosi de el la vremea potrivită". Părintele Profesor Dumitru Stăniloae în nota de subsol de la acest text evidențiază relația accentuată între Logosul divin, rațiunea umană și țesătura de rațiuni dumneziești, plasticizate în lucruri obsevabile, prin contemplația dată de practicarea virtuților. Această perspectivă adâncește și mai mult reciprociattea dintre Dumnezeu și om prin care Logosul se înomenește și omul se îndumnezeiește. Părintele Dumitru Stăniloae constată și notează că: "Rațiunea ca funcție cognitivă a sufletului uman stă într-
SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 by http://confluente.ro/Semnal_editorial_si_publicistic_.html [Corola-blog/BlogPost/366665_a_367994]
-
repere ale unei asemenea teologii ancorate în perspectiva eclesială, care nu se teme de dialog dacă acesta are ca sens și scop Adevărul și comuniunea, mărturisite și trăite ca pregustare a vieții veșnice.” Așadar, vom susține că meditația, reflecția și contemplația lumii, a spiritualității și a frumuseții ei, dată de viziunea liturgică asupra cosmosului, conduce la o adevărată doxologie a întregii creații față de Creatorul ei. "Și toată făptura care este în cer și pe pământ și sub pământ și în mare
SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 by http://confluente.ro/Semnal_editorial_si_publicistic_.html [Corola-blog/BlogPost/366665_a_367994]
-
știut să adopte limbajul poetic, considerându-l cel mai adecvat pentru a transpune frumusețea creației lui Dumnezeu. Chiar dacă a practicat o așceză severă el n-a respins creația, ci dimpotrivă a știut s-o laude într-un limbaj extraordinar, favorabil contemplației, în care taina regăsește, de pildă, poezia... Acum, în încheiere, felicitându-l pe autor, îi dorim să aibă parte în continuare, de mult succes, mult spor și multe împliniri duhovnicești, pe toate planurile și în toate sferele vieții!... Drd. Stelian
SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 by http://confluente.ro/Semnal_editorial_si_publicistic_.html [Corola-blog/BlogPost/366665_a_367994]
-
a lui Dumnezeu, de a-și cunoaște Creatorul și Purtătorul său de grijă, exprimă tensiunea dintre uman și divin, exprimă dorul natural al omului de absolut, dorul de împlinire într-o ordine spirituală superioară, calea realizării acestuia fiind cea a contemplației suprafirești. Despre Ființa și lucrările lui Dumnezeu Premiza cunoașterii lui Dumnezeu o constituie actul de revelare iubitoare din partea Lui ori chenoza Sa revelațională voluntară. Acest act de autorevelare, de descoperire de bunăvoie din partea lui Dumnezeu este subliniat și de Sfântul
DESPRE CUNOASTEREA FILOCALICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 by http://confluente.ro/Despre_cunoasterea_filocalica_.html [Corola-blog/BlogPost/367386_a_368715]
-
face distincția între contemplarea naturală și contemplarea mistică, care duce la unirea cu Dumnezeu. Sfântul Maxim Mărturisitorul și Cuviosul Nichita Stithatul denumesc cele trei trepte ale urcușului duhovnicesc: apatheia, theoreia și teologia, iar cele trei trepte corespunzătoare acestora sunt: cunoașterea - contemplație a creației, înțeleasă în rațiunile ei divine; cunoașterea ființelor inteligibile -îngerii și oamenii; și cunoașterea-contemplare a Sfintei Treimi sau teologia. Aceste trei moduri de cunoaștere sau theorii erau considerate de Sfântul Maxim Mărturisitorul cele trei altare ale sufletului". Sfântul Maxim
DESPRE CUNOASTEREA FILOCALICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 by http://confluente.ro/Despre_cunoasterea_filocalica_.html [Corola-blog/BlogPost/367386_a_368715]
-
Sfântul Grigorie Palama vorbește despre o cunoștință începătoare despre Dumnezeu, care vine din cunoașterea făpturilor. Aceasta este cunoștința care este comună tuturor, prin fire. Sfântul Maxim Mărturisitorul spune că această cunoaștere naturală a lui Dumnezeu este treapta premergătoare, absolut necesară contemplației mistice și are în centrul ei sesizarea raționalității creației și înțelegerea duhovnicească a Sfintei Scripturi. Despre cunoașterea lui Dumnezeu din raționalitatea creației Lumea sau creația este considerată de Părinții filocalici loc și stare premergătoare vieții veșnice, iar cunoașterea sau contemplarea
DESPRE CUNOASTEREA FILOCALICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 by http://confluente.ro/Despre_cunoasterea_filocalica_.html [Corola-blog/BlogPost/367386_a_368715]
-
creației este de a fi treaptă spre desăvârșire, prin contemplarea ei dumnezeiască. Cunoașterea și contemplarea în duh a creației descoperă caracterul ei de simbol. Această cunoaștere a lui Dumnezeu prin intermediul creației este o cunoaștere rațională, simbolică, analogică, dar premiză a contemplației spirituale. Ea ne duce la întelegerea fundamentelor lumii, a raționalității ei, la sesizarea sensului ei de simbol și de etapă spre lumea cerească. Valoarea lumii de cale spre Dumnezeu este o dovadă că suprema cunoaștere a lui Dumnezeu nu este
DESPRE CUNOASTEREA FILOCALICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 by http://confluente.ro/Despre_cunoasterea_filocalica_.html [Corola-blog/BlogPost/367386_a_368715]
-
din lucruri". Adevărata cunoaștere a lui Dumnezeu, dobândită pe cale naturală depășește - potrivit Sfântului Maxim Mărturisitorul - orice demonstrație și echivalează, de fapt, cu distingerea clară, nepătimașă, a rațiunilor prime, divine ale creației. Prin urmare, cu toate că este neclară și insuficientă, cunoașterea sau contemplația naturală este absolut necesară pentru înaintarea omului spre unirea deplină cu Dumnezeu. Ea este o treaptă spre teologia sau cunoașterea tainelor lui Dumnezeu, spre "vederea"și "simțirea"lui Dumnezeu. Caracterul acesta pregătitor a cunoașterii naturale îl subliniază și Sfântul Maxim
DESPRE CUNOASTEREA FILOCALICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 by http://confluente.ro/Despre_cunoasterea_filocalica_.html [Corola-blog/BlogPost/367386_a_368715]
-
pentru înaintarea omului spre unirea deplină cu Dumnezeu. Ea este o treaptă spre teologia sau cunoașterea tainelor lui Dumnezeu, spre "vederea"și "simțirea"lui Dumnezeu. Caracterul acesta pregătitor a cunoașterii naturale îl subliniază și Sfântul Maxim Mărturisitorul, arătând că "fără contemplația naturală nu se poate susține în nimeni în nici un chip puterea tainelor". Această cunoaștere "prin raționament", cum o numește același Sfânt Părinte, este premergătoare experierii lui Dumnezeu. Simțirea lui Dumnezeu urmează înțelegerii Lui. Sintetizand, așadar, învățătura filocalică despre cunoașterea naturală
DESPRE CUNOASTEREA FILOCALICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 by http://confluente.ro/Despre_cunoasterea_filocalica_.html [Corola-blog/BlogPost/367386_a_368715]
-
unui "suiș către necunoscutul dumnezeiesc", a "unui suiș spre unire". Părinții duhovnicești acordă o valoare deosebită acestei cunoașteri. Sfântul Maxim Mărturisitorul consideră că viața duhovnicească, pe treptele ei superioare, este o lucrare contemplativă. După curățirea de patimi, făptuitorul devine omul contemplației, al cunoștinței sau, pe treptele cele mai înalte - un contemplativ. Această cunoaștere supranaturală, o completează pe cea naturală, indirectă. Condițiile ei sunt, din partea credinciosului - izbăvirea de patimi, curățirea inimii și rugăciunea curată, iar din partea Lui Dumnezeu, harul Său necreat. Același
DESPRE CUNOASTEREA FILOCALICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 by http://confluente.ro/Despre_cunoasterea_filocalica_.html [Corola-blog/BlogPost/367386_a_368715]
-
apoi, prin străduință ascetică deosebită, la teologia apofatică, a experierii lui Dumnezeu, deasupra oricărei exprimări pozitive sau negative. Cunoștința duhovnicească se naște din credința simplă, ca o adeziune la adevărurile revelate și conduce către credința adevărată sau din vedere, la contemplație. Ea are la bază teama sau frica de Dumnezeu. Între acestea două, există o relație interioară. Temerea de Dumnezeu - consideră Sfântul Maxim Mărturisitorul - este primul dar, ce-l dobândim noi de fapt, dar pe care Sfânta Scriptură l-a așezat
DESPRE CUNOASTEREA FILOCALICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 by http://confluente.ro/Despre_cunoasterea_filocalica_.html [Corola-blog/BlogPost/367386_a_368715]
-
se transformă în supraconștiința prezenței și simțirii tainice a harului; logicul face loc supranaturalului, tainicului; întunericul devine lumină. Potrivit Sfântului Grigorie Palama, teologul luminii dumnezeiești, cunoștința oferă și conferă oamenilor duhovnicești o lumină tainică, pe care mintea o vede în contemplație, în rugăciune. Cunoașterea lui Dumnezeu, așa după cum o înțelege spiritualitatea ascetică răsăriteană, este împărtășirea de Dumnezeu. Ea culminează în unirea cu El, ca grad suprem de îndumnezeire a ființei umane, trăită de subiectul uman ca o afundare și scufundare în
DESPRE CUNOASTEREA FILOCALICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 by http://confluente.ro/Despre_cunoasterea_filocalica_.html [Corola-blog/BlogPost/367386_a_368715]
-
risipește, se dăruiește, iar cine se dăruiește de fapt se adună, se întregește, se comunică în iubire de creație: „Iubirea, ca salvare din solitudine, devine principiul creației. Dumnezeu, ieșind din sine însuși, din sfera perfecțiunii sau imperfecțiunii sale, a abandonat contemplația absolută și eternă, creând lumea pe care a așezat-o temporal, dar a înconjurat-o cu iubire.” (Ilariu Dobridor, Decăderea Dogmelor-Cum au dizolvat evreii Cultura Europeană.Ed. Fronde Alba Iulia-Paris-1999, p. 18) Și noțiunea profetică și cea martirică, ambele vocații
PROFETISMUL LUI MIHAIL EMINESCU (VII) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2358 din 15 iunie 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1497499450.html [Corola-blog/BlogPost/381055_a_382384]
-
anemia cosmică și aceasta întotdeauna a lăsat în letargie rădăcinile. Și, florile au început să se ofilească, iar stejarii să vorbească în tăcerea munților. Aproape că arheologii nu au mai avut interes să scotocească pietrele, ele oricum ne sunt hotarele contemplației. De aceea oamenii nu și-au găsit încă limitele, ei au rămas în căutarea nemuririi, uitând să măsoare oxigenul din rezervorul lor. În loc să fie preocupați de umbrele lăsate de Lumină, s-au siluit să stea la pândă și au devenit
ARTA CUVÂNTULUI (I) de MARIA COZMA în ediţia nr. 269 din 26 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Arta_cuvantului_i_.html [Corola-blog/BlogPost/361224_a_362553]
-
unei exaltări responsabile de schimbările stării sufletului și pasiunii lui. Prin ea, ca printr-o fereastră curată, neperdeluită, cu mușcată în canat și chihlimbar fluid îmbelșugând lumina scursă pe sticlă, se vede larga zare a culturii noastre sătești, viața, răsuflarea, contemplația, creația și istoria neamului nostru, ca o livadă înflorită în dreptul ferestrei, primind în ramuri păsările dragostei, pe vârfuri îmbrățișate de văzduh, lacrimile durerii și bucuriilor, pe cărări pașii dorului, la umbra ierbii, roua hrănitoare a rădăcinilor, iar în rădăcini consistența
BENONE SINUESCU SPECTACOL FULMINANT, LA IANCA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1364 din 25 septembrie 2014 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1411627003.html [Corola-blog/BlogPost/341060_a_342389]
-
Acasa > Orizont > Selectii > TRANSHUMANȚĂ TRANSCENDENTALĂ Autor: Maria Cozma Publicat în: Ediția nr. 227 din 15 august 2011 Toate Articolele Autorului (Țăranului român) Privesc pământul în tăcere ca oricare contemplație desprinsă în urma unui fulger. De dragul ce i-l port nu-i pot înțelege asprimea ce mi-a rănit tălpile goale. Mă aplec în tăcerea-mi absurdă și-mi lipesc urechea să-i ascult adâncul. S-a întâmplat ca bătăile inimii
TRANSHUMANŢĂ TRANSCENDENTALĂ de MARIA COZMA în ediţia nr. 227 din 15 august 2011 by http://confluente.ro/Transhumanta_transcendentala.html [Corola-blog/BlogPost/340614_a_341943]