1,040 matches
-
bine l-ar asasina pe Arghezi “. Motivul era epigrama pe care o scrisese poetul la adresa lui Nicolae Iorga:” E înalt ca un proțap/, are barbă și nu-i țap A supt țara sub trei regi,/ Și- are toți copiii blegi. “ Revistele (Contimporanul, Viața românească, Convorbiri literare, Unu, Semănătorul, etc. ), cotidienele ce aveau pagini săptămânale de cultură și editurile publicau o gamă diversă de literatură, fapt ce putem spune că exista o adevărată orientare democratică în programul lor editorial. “Contimporanul “(!922-1932 ) lui Ion
LITERATURA ÎN FOLOSUL DEMOCRAŢIEI ŞI DEMOCRAŢIA ÎN SLUJBA CULTURII LA ROMÂNI, DAR ŞI ÎN FOLOSUL DICTATURII COMUNISTE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 263 din 20 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356487_a_357816]
-
copiii blegi. “ Revistele (Contimporanul, Viața românească, Convorbiri literare, Unu, Semănătorul, etc. ), cotidienele ce aveau pagini săptămânale de cultură și editurile publicau o gamă diversă de literatură, fapt ce putem spune că exista o adevărată orientare democratică în programul lor editorial. “Contimporanul “(!922-1932 ) lui Ion Vinea promova modernismul de avangardă, în această publicație găsim semnăturile lui Gherasim Luca, Tristan Tzara, Ilarie Voronca, Geo Bogza, Brunea-Fox, “Viața Românească “ în care descoperim semnăturile lui Sadoveanu, Garabet Ibrăileanu, George Topârceanu, Ionel Teodoreanu și mulți alții
LITERATURA ÎN FOLOSUL DEMOCRAŢIEI ŞI DEMOCRAŢIA ÎN SLUJBA CULTURII LA ROMÂNI, DAR ŞI ÎN FOLOSUL DICTATURII COMUNISTE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 263 din 20 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356487_a_357816]
-
bine l-ar asasina pe Arghezi “. Motivul era epigrama pe care o scrisese poetul la adresa lui Nicolae Iorga:” E înalt ca un proțap/, are barbă și nu-i țap A supt țara sub trei regi,/ Și- are toți copiii blegi. “ Revistele (Contimporanul, Viața românească, Convorbiri literare, Unu, Semănătorul, etc. ), cotidienele ce aveau pagini săptămânale de cultură și editurile publicau o gamă diversă de literatură, fapt ce putem spune că exista o adevărată orientare democratică în programul lor editorial. “Contimporanul “(!922-1932 ) lui Ion
LITERATURAN FOLOSUL DEMOCRAŢIEI ŞI DEMOCRAŢIA ÎN SLUJBA CULTURII LA ROMÂNI, DAR ŞI ÎN FOLOSUL DICTATURII COMUNISTE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 334 din 30 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355162_a_356491]
-
copiii blegi. “ Revistele (Contimporanul, Viața românească, Convorbiri literare, Unu, Semănătorul, etc. ), cotidienele ce aveau pagini săptămânale de cultură și editurile publicau o gamă diversă de literatură, fapt ce putem spune că exista o adevărată orientare democratică în programul lor editorial. “Contimporanul “(!922-1932 ) lui Ion Vinea promova modernismul de avangardă, în această publicație găsim semnăturile lui Gherasim Luca, Tristan Tzara, Ilarie Voronca, Geo Bogza, Brunea-Fox, “Viața Românească “ în care descoperim semnăturile lui Sadoveanu, Garabet Ibrăileanu, George Topârceanu, Ionel Teodoreanu și mulți alții
LITERATURAN FOLOSUL DEMOCRAŢIEI ŞI DEMOCRAŢIA ÎN SLUJBA CULTURII LA ROMÂNI, DAR ŞI ÎN FOLOSUL DICTATURII COMUNISTE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 334 din 30 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355162_a_356491]
-
în „Convorbiri literare”: este vorba despre „Venere și Madonă” și „Epigonii” Imediat după publicarea acestor poezii intră în scenă corul „detractorilor” Legându-se de stângăciile poetului, inerente oricărui început, pe care le reliefase și Maiorescu, acești „detractori” apăruți în „Revista contimporană”, e vorba de Petre Grădișteanu și un necunoscut sub numele de Gelianu, scot în relief multiplele incorectitudini, „greșeli grosolane de gramatică, de prozodie, de logică” În anul 1870 canoanele erau sfinte, orice abatere de la regulă, era taxată ca greșeală. Eminescu
LUCIAN BOIA-MIHAI EMINESCU, ROMÂNUL ABSOLUT- RECENZIE DE CARTE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1807 din 12 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370309_a_371638]
-
bine l-ar asasina pe Arghezi”. Motivul era epigrama pe care o scrisese poetul la adresa lui Nicolae Iorga: „E înalt ca un proțap/, are barbă și nu-i țap/, A supt țara sub trei regi,/ Și- are toți copiii blegi”. Revistele (Contimporanul, Viața românească, Convorbiri literare, Unu, Semănătorul...), cotidienele ce aveau pagini săptămânale de cultură și editurile publicau o gamă diversă de literatură, fapt ce putem spune că exista o adevărată orientare democratică în programul lor editorial. „Contimporanul” (1922-1932) lui Ion Vinea
GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ-A TREIA ZI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 317 din 13 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357286_a_358615]
-
toți copiii blegi”. Revistele (Contimporanul, Viața românească, Convorbiri literare, Unu, Semănătorul...), cotidienele ce aveau pagini săptămânale de cultură și editurile publicau o gamă diversă de literatură, fapt ce putem spune că exista o adevărată orientare democratică în programul lor editorial. „Contimporanul” (1922-1932) lui Ion Vinea promova modernismul de avangardă, în această publicație găsim semnăturile lui Gherasim Luca, Tristan Tzara, Ilarie Voronca, Geo Bogza, Brunea-Fox, „Viața Românească „ în care descoperim semnăturile lui Sadoveanu, Garabet Ibrăileanu, George Topârceanu, Ionel Teodoreanu și mulți alții
GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ-A TREIA ZI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 317 din 13 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357286_a_358615]
-
colaborează la „Facla” lui N. D. Cocea, fiind atras de ideile de stânga. Se căsătorește cu actrița Dida Solomon, care va deveni o stea a teatrului românesc. Participă la mișcarea de avangardă, este director al revistei „Punct” ( 1924-1925), colaborează la „ Contimporanul” lui Ion Vinea, cu care era prieten. Publică în „Dimineața” și „ Adevărul” pagini despre istoria principatelor române. În 1933 este co-fondator al Comitetului Național Antifascist, al Blocului Democratic, al Frontului Democratic Popular, colaborând cu Petru Groza și cu alți fruntași
UN ROMAN ROMÂNESC de BORIS MEHR în ediţia nr. 335 din 01 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341488_a_342817]
-
ediția a treia s-a ocupat de avangardele germană și olandeză. *** Artiști: Tristan Tzara, Marcel Iancu, Paul Celan, Petre Solomon, Alexandru Solomon Curator: Igor Mocanu Organizatori: Cinemateca Eforie - Arhiva Națională de Filme a României În numărul din martie 1923, revista „Contimporanul” publică discret în paginile sale următorul anunț: „Danezul Hans Richter răspunzând invitației noastre ne comunica că în cursul lunii Aprilie va putea veni personal să conducă aici rularea Filmului Abstract, cea mai desăvârșită expresie a artei moderne”. „În cursul lunii
AVANGARDA REVIZITATĂ EDIŢIA A IV-A SESIUNEA A IV-A de IGOR MOCANU în ediţia nr. 1209 din 23 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347893_a_349222]
-
23 (1923) și Rhythmus 25 (1925). Că regizorul german a venit într-adevăr sau nu la București nu știm, aceasta e, de altfel, singura mărturie care-i anunță venirea, ce știm cu siguranta e că începând din acest an, revista „Contimporanul” va semnala prompt fiecare nouă peliculă semnată de acesta și va recomanda imediat fiecare număr al revistei „G”. Malte Hagener, pe de altă parte, spune că totuși Hans Richter ar fi trecut pe la București în acea perioadă, aflat într-un
AVANGARDA REVIZITATĂ EDIŢIA A IV-A SESIUNEA A IV-A de IGOR MOCANU în ediţia nr. 1209 din 23 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347893_a_349222]
-
Roumanie Lieu: Cinemateca Eforie, Sala „Jean Georgescu” (Str. Eforie 2, București) Dates: Mercredi, 26 marș, et Samedi, 29 marș, a partir de 20h00 - Cinemateca Eforie (Str. Eforie 2, București) - Sală „Jean Georgescu” Dans le numéro de Marș 1923, la revue „Contimporanul” publia discrètement l'annonce „Le Danois (sic) Hans Richter, répondant à notre invitation, nous communique qu'il viendra personnellement au mois d'avril pour diriger la projection de son film abstrait, la forme plus accomplie de l'art moderne”. Le
AVANGARDA REVIZITATĂ EDIŢIA A IV-A SESIUNEA A IV-A de IGOR MOCANU în ediţia nr. 1209 din 23 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347893_a_349222]
-
treia, după Zoe Dumitrescu-Bușulenga -, un clișeu lipsit de fundament solid, dar care i se înfige, ca un scârțâit metalic de balama ruginită în conștiință, nației române. „Este oare un păcat așa de mare de a rupe hotarele de gândire ale contimporanilor tăi ș-a te ridica cu mult deasupra timpului ș-a societății în care te-ai născut?...”, se întreba, în 1889, scriitorul Alexandru Vlahuță, care își construia, de altfel, de unul singur un răspuns categoric la propria-i interogațiune: „Pedeapsa
IDENTITATEA ASUMATĂ A POPORULUI ROMÂN de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1480 din 19 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377066_a_378395]
-
etc, toți născuți în România, toți inovatori și promotori ai schimbării și a anulării dogmelor care sufocau sufletele. Ei intuiau marea revoluție socială, mentală și ideologică, care urma să schimbe definitiv vechea Europă. Grupurile de avangardă se strâng în jurul revistelor Contimporanul, Integral, Unu. Avangarda s-a vrut și a fost purtătoarea noului, a marcat deschiderea spre o încercare artistică de separare de tradiția literară și cultura rigidă, realizând o sincronizare perfectă cu avangarda europeană. Dadaiștii se luptau la sânge cu arta
PROBLEMA AVANGARDELOR de ADRIAN GRAUENFELS în ediţia nr. 2330 din 18 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376105_a_377434]
-
zbuciumată, pe câțiva îi vom aminti aici. Marcel Ianco (1895-1984) - Ianco era pictor avangardist, fondator al dadaismului alături de evreul Tristan Tzara. A fost arhitect, grafician și gravor. A construit în București clădiri după noi idei arhitecturale, cubiste. Scrie la revista Contimporanul alături de Voronca și Arghezi. A emigrat în Israel unde înființează o colonie a artiștilor la Ein Hod, la sud de Haifa. Un muzeu permanent prezintă vasta opera a lui Ianco. Orașul Tel Aviv numără zeci de case a căror arhitectură
PROBLEMA AVANGARDELOR de ADRIAN GRAUENFELS în ediţia nr. 2330 din 18 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376105_a_377434]
-
că abordează aceste probleme într-un fel nou, care descalifică opera generației de la 1848. Poziția adoptată îi transformă pe junimiști în ținta atacului membrilor Școlii Ardelene, dar și a liberalilor. Revista lor, fondată în 1867, Convorbiri literare, polemizează cu Revista Contimporană din București. Confruntarea are loc în 1866 pe terenul politic: junimiștii se declară în favoarea candidaturii unui prinț străin, în timp ce o facțiune liberală din Iași din jurul lui Bărnuțiu și Holban este pentru un prinț român. Junimiștii se văd acuzați de a
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
des origines à nos jours, Paris, Quai Conti, 1922. Hitchins, Keith, Conștiință națională și acțiune politică la românii din Transilvania, 1868-1918, Cluj, Editura Dacia, 1992. lorga, Nicolae, Dezvoltarea chestiunii rurale în România, Iași, 1917. Istrati, Dr.C., O pagină din istoria contimporană a României din punct de vedere medical, economic și național, București, 1880. Istrati, Panait, Cruciada mea sau a noastră, Cluj, Delta Press, 1992; Vers l 'autre flamme, Paris, Gallimard, 1987; Oeuvres, Paris, Gallimard, 1968. Janos, Andrew C., "Modernization and decay
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
doctrinelor lor, întru creșterea poporului, după cum ar înțelege-o, numai congregațiunilor catolice li se îngrădește aceasta. Se zice, și cu drept cuvânt, că, pentru a scrie istoria unei epoce, trebuie să fi trecut câteva sute de ani de atunci încoace; contimporanii sânt cei mai răi istorici. Această depărtare în timp s-ar putea înlocui însă prea bine prin depărtarea în spațiu și prin divergența căii urmate pe acest teren. Daca noi nu ne-am prea lua după cultura străina și am
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
cu ceea ce, în Țara Românească, corespunde cu epitetul de "roșu". Ex ungue leonem zice latinul. Naturaliștii moderni reconstruiesc după o măsea fosilă forma animalului antediluvian. Daca naturaliștii fac aceste reconstrucțiuni pentru secole îndărăt, cu cât mai mult e justificat pentru contimporan de a recunoaște neidentitatea naturelor, chiar când eticheta "naționale-liberale" e identică Admitem că grupuri deosebite prin natura oamenilor pot merge împreună pentru un scop comun, precum alte grupuri, identice prin natura oamenilor, pot fi deosebite în aparență nu în apucături
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
la rangul desemnat prin munca onestă a oricărui cetățean. Pentru aceste cuvinte etc.... Acest considerent ciudat prin totala încurcătură în care lasă mintea auditorului ne pare într-adevăr cel mai propriu pentru a ascunde cauzele votării apanajului. Dar daca pentru contimporani cuvintele d-lui Giani au meritul de-a nu fi înțelese, pentru posteritate ele au defectul de-a deveni obiect de comentare a unor generațiuni mai cuminți și mai drepte poate. În interesul dar a acelei posterități cată să afirmăm
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
mai rămâne destul spre a se interesa de afacerile generale ale statului, ca deputat, de unde iar ia doi galbeni pe zi. Apoi mai e un medic în București, de specialitatea sa chimist. Pentru câte funcțiuni n-are timp acest geniu contimporan? E medic primar, profesor, efor al spitalelor, membru în consiliul Instrucțiunii Publice, prezident la o societate de asigurare, profesor la un institut de fete etc. etc. E un liberal la regie cu 2 500 fr. pe lună. S-ar crede
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
astăzi stă bănuiala că d. C. A. Rosetti n-a fost la 1848 decât un agent rusesc care s-a amestecat în revoluție pentru a o trăda. Aceasta a crezut-o Bălcescu, a crezut-o Eliad, o cred încă mulți contimporani. Așadar, lăsați-o mai bine încurcată cu anul 1848, căci în toate cazurile e o probă mai mult în contra roșiilor, și învățați mai bine carte, citiți hrisoave și cronici, ca să vedeți de când a încetat în România până și putința unei
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
toate puterile relațiunile cele mai cordiale", apoi, ca tautologie, cu câteva șiruri mai jos: "relațiunile noastre esterioare sânt cele mai bune". A apărut mai zilele trecute o carte care ilustrează optimismul acestui mesaj. Ea se intitulează O pagină din istoria contimporană de dr. Istrati. Acea carte dovedește scăderea repede a elementului românesc din țară, iar mesajul vorbește de dezvoltarea națională. Cartea dovedește degenerarea rasei însăși; mesajul arată progresele ce le-a făcut știința dreptului. Cartea în fine dovedește cum - mirabile dictu
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
un regiment de cavalerie, desființă un batalion de geniu, desființă garda națională. Această acuzare e nemaipomenită. Guvernul conservator a desființat un regiment de cavalerie. Dar, onorabililor, unde era acel regiment... desființat? În lună? De atunci sânt unsprezece ani și mulți contimporani trăiesc. Și-aduce cineva aminte să fi văzut vânători ------- Extras de decret (explicatio delectat): "Carol I, din grația etc. etc.,... asupra raportului ministrului Nostru secretar de stat la Departamentul Instrucțiunii și Cultelor etc. etc.,... acordăm medalia Bene-Merenti cl. I... d-
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
toate acestea, prin implantarea într-un mediu specific, o creație originală, plină de haz, sortită unei cariere triumfale, aceasta și datorită unor interpreți ca Matei Millo sau, mai încoace, Miluță Gheorghiu. În „cânticelele comice”, A. configurează o „galerie de tipuri contimporane”, unele imortalizând figuri pe cale să dispară (Surugiul, Paraponisitul, Barbu Lăutarul), altele înfățișând imperisabili marțafoi (Sandu Napoilă ultraretrogradul, Clevetici ultrademagogul). Satira e mai densă în „cânticele”, siluetele sunt mai pregnante, în genere, decât în comedii, care, și ele, se structurează în jurul
ALECSANDRI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285234_a_286563]
-
și actori..., București, 1944, 167-181, 217-219; Arghezi, Scrieri, XXIII, 187-217, XXVII, 119-125; P. Locusteanu, Cincizeci figuri contemporane, București, 1912, XC; Iorga, Oameni, II, 19-21; Eftimiu, Portrete, 511-517; Trivale, Cronici, 337-342; G. Topîrceanu, Scrieri alese, II, București, 1955, 175-178; Vasile Savel, Contimporanii, Arad, 1920, 73-94; Fundoianu, Imagini, 228-231; Natalia Negru, Helianta. Două vieți stinse, București, 1921; Davidescu, Aspecte, 227-230; Silvia T. Balan, Opera literară a poetului Dimitrie Anghel, București, 1925; Clarnet, Mitif, poetul florilor, București, 1929; Iorga, Ist. lit. cont., II, 112-113
ANGHEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285370_a_286699]