430 matches
-
semisolide la pacienții cu leziuni minore, fără disfagie; alimentație parenterală la cei cu disfagie totală). Analgezice, tranchilizante. Soluție de badijonaj bucal cu rol reepitelizant și anestezic. Corticoterapia: controversată. 149 Argumente: prevenția stenozelor (de admistrat doar În leziunile cu risc stenozant). Contraargumente: efect deprimant imun, cu consecințe gravisime În caz de perforație. Necesită evaluare prealabilă endoscopică! trebuie Începută cât mai devreme (primele 24 ore postingestie) utilă În leziunile grad IIb produse de baze (scade incidența stenozelor esofagiene) contraindicată În leziunile cu risc
Compendiu de toxicologie practică pentru studenţi by LaurenȚiu Şorodoc, Cătălina Lionte, Ovidiu Petriş, Petru Scripcariu, Cristina Bologa, VictoriȚa Şorodoc, Gabriela Puha, Eugen Gazzi () [Corola-publishinghouse/Science/623_a_1269]
-
Spiritualitatea răsăriteană, sublinia cu insistență Ionescu, este incompatibilă cu spiritul universalist, raționalist al gândirii occidentale moderne. În lumea spirituală a Răsăritului, cunoașterea lui Dumnezeu nu poate deveni niciodată o problemă, tema unei discuții teoretice în care se produc argumente și contraargumente. Dacă pentru filosofia Occidentului existența și cunoașterea lui Dumnezeu au devenit probleme, pentru lumea ortodoxă identificarea cu Dumnezeu prin iubire precede orice cunoaștere autentică. Falia adâncă care desparte cele două „arii de spiritualitate” se exprimă cel mai bine în înțelegerea
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
În afară de aceste Însușiri, ceea ce trebuie să admiri În primul rând la el este blândețea ce-l caracterizează, plină de farmec, inteligența cu care combate sau pune În discuție o idee (395) fără să se arate nici acru, nici aspru față de contraargumente. Pe scurt, n-ai nevoie să stai prea mult de vorbă cu el pentru a ajunge la concluzia: iată un tânăr foarte bine crescut și de familie bună. Îl cunoști cumva pe Diogenianus, cel mai cumsecade om dintre oameni? BA
[Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
inclusiv atacuri prin mijloace perverse (fără probe) la sănătatea și viața acestora. Trebuie spus că de-a lungul anilor au mai apărut niște dezvăluiri în presă despre aceste ticăloșii care se petrec pe ascuns, dar imediat golănimea a venit cu ,,contraargumente” amplificate de ,,zvoneri și răspîndaci” despre ,,unii care sînt bolnavi de scenarite”. Cei care încercau (și încearcă) să arate ticăloșiile care se petrec, erau acuzați de ,,scenarită” de însuși Iliescu. în acest fel haita de golani și-a atins scopul
Tribul by Ciornei Marian () [Corola-publishinghouse/Science/91671_a_92380]
-
că, dintre toți cei care locuiesc sud-estul european, numai noi, românii, neavând destule documente scrise, n-am avea dreptul la locul acesta, cum zicea Kogălniceanu despre pământul țării. Cum chestiunea contestatarilor și a contestării, oricât de largă ar fi paleta contraargumentelor, se reduce la anteriorități, cine a fost mai întâi, noi sau vecinii noștri, și nu e vorba numai de unguri, istoricii din ultimii 150 de ani au răspuns, folosind toată gama de argumente, inclusiv pe cele de bun simț, la
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
mai aprigi calomniatori ai inteligenței animalelor". Mă întreb cum ar fi posibil ca, fără gândire, fără conștiința trecutului, animalul să facă din neplăcerile trăite cândva un întreg sistem de precauții, care se schimbă adesea în funcție de circumstanțe" (Charles-Georges Leroy, Inteligența animalelor. Contraargument la automatismul animalelor propus de către domnul de Buffon). Și, drept dovadă, citează exemplul vulpii care, prinsă în capcană, își taie cu dinții piciorul strâns în menghina de oțel, pentru a-și recâștiga libertatea. După care evită, în mod sistematic, toate
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
sectele au ajutat oamenii să se adapteze unei societăți, că ele le-au adus speranță, fraternitate și siguranță când nici un alt organism nu reușea s-o facă”, „sectele reprezintă în multe privințe o comunitate de iubire” (Wilson, 1970, pp. 240-241). Contraargumente și atitudini ostile fenomenului sectar nu au întârziat să se manifeste atât la noi, cât și în alte țări ale lumii; acesta se pare că reprezintă o altă fațetă a libertății de exprimare a opiniilor și credințelor. „În zilele noastre
[Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
obișnuitul florilegiu patristic, Leonțiu citează și respinge numeroase texte ale acestuia din urmă. Rezolvarea (Epilysis) silogismelor propuse de Sever are forma unui dialog (însă cei doi interlocutori nu au individualitate; e vorba de un expedient pentru prezentarea argumentelor și a contraargumentelor) între un „acefal” (cf. p. 000; de fapt, un monofizit severian) și un ortodox. Un scurt prolog afirmă că scrierea reprezintă o aprofundare a unor teme tratate în trilogia precedentă, la solicitarea cîtorva credincioși ortodocși care cred că adversarii utilizează
[Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
prezentând indivizii ca fiind preocupați de felul în care se descurcă ei (sau statul lor) în cadrul unui acord de cooperare, nu din rațiuni materiale, ci deoarece a te compara cu ceilalți face parte din natura umană 31. Un alt posibil contraargument al instituționaliștilor liberali este că soluționarea problemei trișatului face irelevantă problema câștigurilor relative. Dacă statele nu se pot înșela reciproc, nu trebuie să se teamă unele de celelalte și nici să fie interesate de beneficiile comparative. Problema argumentului este totuși
[Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
un izomorfism aproape perfect între valorile umane și planul biologicului, în sensul că fiecare valoare ar avea o corespondență specifică în echipamentul genetic: generozitatea, cinstea, adevărul etc. În prezentul volum, discutând despre tratarea „altruismului” prin această optică, am formulat câteva contraargumente, afirmând, în același timp, că nu este înțelept să respingem ab initio astfel de încercări în măsura în care ele stau sub semnul spiritului științific. Dar, cel puțin până în prezent, abordarea biologică a valorilor este prea puțin convingătoare. În lucrarea The Biological Origins
[Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
și valorile de bază ale individului problema discutată. Este evident că pozițiile care contravin acestor interese sunt mai greu acceptabile. Ele determină o mai mare concentrare a indivizilor-țintă asupra argumentării logice, dar, în același timp, produc mai multe și puternice contraargumente. Subiecții expuși informațiilor persuasive procesează informația și elaborează răspunsuri cognitive în funcție de interesele lor, de atitudinile prealabile, de grupurile dereferință, de contextul concret în care receptează mesajele, de capacitățile și preocupările intelectuale și de alte caracteristici și împrejurări. Sintetizând și interpretând
[Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
de minimalizare a sursei sau mesajului. Totuși, în societățile moderne și democratice mai cu seamă, indivizii raționează asupra argumentării aduse de comunicator. Ceea ce nu înseamnă că o și acceptă, ci că, atunci când sunt predispuși la rezistență față de schimbare, ei aduc contraargumente. Implicit sau explicit, conștient sau subconștient, în vorbe sau doar în gând, subiecții umani produc argumente care să le consolideze propria poziție și să o slăbească sau să o anuleze pe cea propusă. W. McGuire (1964) susține că rezistența la
[Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
cu poziția lor. În mod asemănător operează și mecanismul prevenirii și întâmpinării argumentelor. În situația în care subiecții știu dinainte care este intenția comunicatorului și ce poziție va adopta el, vor rezista mai bine persuasiunii. Ei au timp să dezvolte contraargumente. Aceasta chiar dacă intervalul prevenire - persuasiune este mic. Într-un studiu efectuat de I. Freedman și D. Sears (1965), unui lot de tineri, ce nu aveau carnet de conducere auto - pentru că erau sub limita vârstei permise -, i s-a spus că
[Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
constatat că 93% dintre ei au avut performanțe mai bune când au lucrat în prezența altora decât când au lucrat singuri. Diferența a fost în același sens semnificativă și când a fost vorba despre o probă mai complexă: elaborarea de contraargumente la idei cuprinse în pasaje ale unor autori antici. În prezența altora, atât cantitatea, cât și calitatea argumentelor produse au fost superioare. Un mare volum de cercetări ulterioare au confirmat efectul de facilitare socială a prezenței celorlalți atât ca simplă
[Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
mare relevanță predicțională. În domeniul afinităților, al simpatiilor și antipatiilor, cu deosebire la copii și adolescenți, suntem pe terenul „nisipurilor mișcătoare”. Într-un interval de timp relativ scurt, configurația preferințelor se schimbă uneori radical. Există mult adevăr în această afirmație, contraargumentul tare fiind însă că, pe de o parte, cercetările arată la anumite grupuri, inclusiv în colectivitățile școlare, o considerabilă constanță a rețelelor afinitare și, pe de altă parte, că înseși schimbările merită atenție investigațională. De aici importanța anchetelor sociometrice succesive
[Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
conștient sau nu, evită expunerea la acele informații și argumente care vin în contradicție cu ideile și părerile lor. În al doilea rând, nu dau crezare sursei sau minimalizează importanța ei și a mesajului. În al treilea rând, oamenii dezvoltă contraargumente împotriva poziției propuse și apărate de sursă. Mecanismele retoricii cotidiene de contraargumentare sunt multiple și subtile. McGuire (1964), de pildă, a dovedit experimental că funcționează, în rezistența la schimbare, efectul inoculării. Acesta presupune că, dacă indivizilor ce urmează să fie
[Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
trup și, mai ales, "sânge", ilustrând "idealul neopozitivist contemporan al înțelesului legat de o referință materială"358. O dată ce Hitler și-a identificat cu succes "dușmanul", observă Kenneth Burke, întregul său raționament ulterior vine de la sine, în mod "automat"359. Orice contraargument (în "sprijinul" evreului) este neputincios din principiu, în această logică a conducătorului fascist: dacă vei încerca să evidențiezi dovezile pentru care muncitorul evreu nu are nimic în comun cu "evreul internațional, capitalist acționar"360, Hitler va argumenta că acest lucru
[Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
o acțiune, activitate (de exemplu, care sunt riscurile conducerii autoritare/democratice?); se votează apoi, prin ridicare de mâini, acordul sau dezacordul membrilor grupului cu fiecare dintre riscurile enunțate; riscurile sunt ierarhizate; în final se poartă o discuție, cu argumente și contraargumente, referitoare la fiecare risc în parte; în urma discuției de grup se procedează la o nouă ierarhizare a riscurilor. În finalul acestor discuții, membrii grupului descoperă o serie de lucruri noi și interesante: nu tot ce credeau ei inițial că reprezintă
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
au transformat într-un adevărat uragan. Corului gestaltist care venea din Germania i s-au alăturat vocile contestatare ale behavioriștilor americani. O vreme, Thorndike le-a ignorat. Dar, spre sfârșitul deceniului amintit, el nu a mai putut eluda dovezile și contraargumentele temeinice la teoriile sale despre inteligența umană, transferul învățării la om și caracterul universal al unora dintre legile învățării formulate de el. După ce le-a verificat el însuși prin experimente personale, s-a convins că greșise. În septembrie 1929 a
[Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
focus-group. Maniera contradictorie de focus-group, o a doua modalitate de lucru, presupune necesitatea atragerii persoanelor care manifestă rezerve și tendințe inhibitorii prin agresiune și confruntare. În acest sens, fără știrea participanților, o persoană din cadrul grupului are sarcina de a găsi contraargumente în momentul în care grupul pare să ajungă la un consens simplu (bazat pe epuizarea temei). Observăm similaritatea acestui mod de focus-group cu tehnica expunerii cu oponent. În analiza de tip focus-group, apreciază Krueger, se vor urmări: (1) cuvintele - reflecția
[Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
dosar nr. 26 / 1935, f.2. 45 42 indispensabilă deoarece în cazul izbucnirii unui război România ar fi fost strivită de “ Marele Vecin ” 65. La 29 octombrie 1935, Titulescu aflat la Montreaux definitivează un raport în care sintetizează argumentele și contraargumentele necesare în vederea susținerii în fața propriilor guvernanți, pe fundalul unor incertitudini dar și a unei opoziții ostile, a necesității semnării Pactului de asistență mutuală cu Uniunea Sovieticăn 66. Astfel încă de la începutul acestui document ministrul de externe român arăta că “Alianța
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3072]
-
a acestora. Sociologii marxiști Bowles și Gintis (1976) susțin, de pildă, că ideologia inteligenței nu este decât o altă mască sub care se ascund mecanismele de reproducere socială de care este responsabilă școala capitalistă. Critica ideologiei meritocratice mai reține câteva contraargumente: 1. Tezele meritocratice explică inegalitatea socială prin diferențe în abilități, talente sau inteligență. Astfel, ele sunt foarte aproape, după cum se poate vedea, de teoria funcționalistă a stratificării (Davis și Moore, 1945), precum și de ipotezele școlii capitalului uman (care nu contrazic
[Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
o chemare spre a-L iubi pe YHWH, o iubire exprimată prin ascultare și devoțiune. [...] Ca articol de cunoaștere, «monoteismul» eșuează în a înțelege accentul pus în Deuteronom pe «iubire» ca răspuns adecvat al omu lui la unicitatea lui YHWH.“ Contraargumentele în privința legitimității aplicării terme nului „monoteism“ pentru a desemna exclusiv cele trei religii abrahamice sunt evidente, dacă avem bunăvoința să acordăm o minimă atenție studiului și înțelegerii celorlalte tradiții religioase (considerate politeiste sau non-teiste), tradiții în care legătura cu Unulare
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
vorbitorilor privind acordul în gen al sintagmelor coordonate, am realizat o serie de chestionare printre vorbitori, rezultatele acestora fiind prezentate și explicate în capitol. În al optulea capitol, Este dublarea clitică un tip de acord?, sunt prezentate câteva argumente și contraargumente din limba română în legătură cu interpretarea cliticelor de dublare a complementului drept mărci ale acordului complementului cu verbul. Aceste (contra)argumente se bazează pe criteriile sintactice și morfologice de distingere a cliticelor pronominale (propriu-zise) de mărcile de acord propuse Fuß (2005
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
Maria au trei mere fiecare. - dacă enunțul provine dintr-o structură bipropozițională (Ion are trei mere și Maria are trei mere), ar trebui explicată apariția sau inserarea cuantificatorului distributiv fiecare. - chiar acordul la plural al verbului a fost adus drept contraargument al unei analize bipropoziționale. Dacă Ion și Maria au venit. provine din Ion a venit și Maria a venit., trebuie explicat mecanismul prin care, ulterior elipsei celui de-al doilea verb-predicat, primul verb predicat primește marca de plural (acest lucru
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]