821 matches
-
informații. Desigur, subiecții acestor informații și importanța conținutului lor depind, în mare măsură, de natura guvernului (regimului). În plus, apărarea unui stat poate depinde de obstrucționarea atât a acțiunilor serviciilor secrete ale statului inamic, cât și a operațiunilor sale militare; contrainformațiile, ca și informațiile pozitive, trebuie considerate necesare pentru „apărarea țării”. Este mai puțin evident decât în exemplul anterior (informații tactice/operaționale) faptul că Kent ar fi de acord cu completările noastre. În orice caz, domeniul informațiilor trebuie extins pentru a
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
al unei părți poate fi succesul contrainformativ al celeilalte. Prin contrast, un succes informațional al unei țări reprezintă eșecul contrainformativ sau de securitate al inamicului acesteia. Odată ce am înțeles că domeniul informațiilor reprezintă o luptă între două țări, înțelegem de ce contrainformațiile nu constituie un element adițional, ci parte integrantă a acestuia. Nu este suficientă limitarea sau distorsionarea a ceea ce adversarul poate afla, ci și verificarea informațiile culese despre un adversar fără ca el, prin resursele sale contrainformative, să detecteze acest lucru. O
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
de informații întrucât capacitatea de a le penetra și, în cel mai fericit caz, de a le manipula poate avea un succes răsunător. În acest sens, informațiile au o dinamică internă ce tinde să le transforme într-un duel al contrainformațiilor, în care serviciul secret al fiecărei țări, în majoritatea situațiilor, caută să penetreze și să manipuleze serviciul secret inamic. În memoriile sale, fostul director CIA Colby critică modul în care James J. Angleton, care a fost mult timp șeful contraspionajului
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
Intelligence, 39, nr. 5 (1996), pp. 121-26, www.odci.gov/csi/studies/96unclass/farewell.htm. Se pare că serviciul rus de informații externe a continuat să culeagă date secrete de natură tehnică și industrială din alte țări. Centrul american de contrainformații (The US National Counterintelligence Center - NACIC, organizație de colaborare între agenții care operează sub auspiciile National Security Council) precizează: „Conform surselor media, președintele rus Boris Elțîn a confirmat la Moscova pe data de 7 februarie 1996 că Rusia este implicată
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
protejarea secretelor din aceste domenii. Din 1995, președintele a prezentat anual Congresului un raport privind spionajul extern care avea drept țintă industria americană. Aceste rapoarte și Legea spionajului economic din 1996 pot fi găsite pe site-ul Centrului național pentru contrainformații, www.nacic.gov. Alte surse includ General Accounting Office, Economic Espionage: Information on Threat from US Allies (GAO/T-NSIAD-96-114), www.nsi.org/Library/Espionage/allies.txt, și Peter Schweizer, „The Growth of Economic Espionage: America Is Target Number One”, Foreign
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
un colonel în serviciul secret al armatei sovietice (GRU) care a lucrat pentru serviciile de informații americane și britanice la începutul anilor ’60, o problemă importantă a operațiunii a fost cum să fie contactat în Moscova, unde supravegherea serviciilor de contrainformații sovietice făcea foarte dificilă orice încercare de a-l întâlni sau a comunica cu el clandestin. Una din soluții a fost să se profite de faptul că întâlnirile cu diferiți diplomați americani și britanici făceau parte din rutina muncii lui
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
Secret Agents during World War II (Viking, New York, 1979), pp. 62-72, 328. 18. Atât Burgess, cât și Maclean au lucrat pentru Ministerul de Externe, în timp ce Philby a intrat în serviciul de informații britanic (MI6) și a ajuns șeful direcției de contrainformații și ofițerul de legătură din Washington cu CIA și FBI. Vezi Andrew Boyle, The Fourth Man (Dial, New York, 1979) pentru informații privind rețeaua de spionaj sovietică formată în 1930 la Cambridge University. Vezi și Robert Cecil, „The Cambridge Comintern”, în
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
supraveghea casa nu a observat că familia Howard plecase de acasă și mașina lor nu a fost, de fapt, urmărită. 28. Un exemplu al interacțiunii dintre filaj și contrafilaj este descris de Peter Wright, un fost funcționar MI5 (serviciul de contrainformații britanic), în cartea sa Spycatcher. Wright spune că tehnicienii sovietici care operau la ambasada din Londra puteau să monitorizeze comunicațiile echipelor mobile de filaj („Observatorii”) folosite de MI5. Prin analizarea acestor comunicații și corelarea lor cu propriile operațiuni, sovieticii puteau
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
comunicații și corelarea lor cu propriile operațiuni, sovieticii puteau deduce dacă o anumită întâlnire dintre un ofițer de informații sovietic și sursa lui era posibil să fie supravegheată. Dacă era supravegheată, ofițerul era anunțat să anuleze întâlnirea. Serviciul britanic de contrainformații, conform celor scrise de Wright, a identificat această slăbiciune a sistemului de supraveghere când a detectat emisii electronice din ambasada rusă care au fost asociate direct cu operațiunile de interceptare radio ale comunicațiilor Observatorilor. Pe scurt, așa cum spune Wright, MI5
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
împiedica încercările de interceptare. Un fenomen asemănător este emiterea involuntară a unor semnale electromagnetice printr-un cablu. În unele cazuri, s-a descoperit că dispozitivele destinate codificării mesajelor emit semnale slabe care conțin text necodificat. Conform declarațiilor unui ofițer de contrainformații britanic, comunicațiile Ambasadei Franței la Londra au fost vulnerabile deoarece francezii nu și-au ecranat corect dispozitivele de procesare a informațiilor, pentru a preveni astfel de emisii electronice involuntare. Ca rezultat, împreună cu textul codificat corect, cablul telex care ieșea din
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
aceste comunicații erau cifrate era nesemnificativ; dimpotrivă, le făcea „să iasă în evidență” în traficul radio necifrat din oraș. Prin analizarea acestor semnale radio, în special volumul activității radio, sovieticii puteau să deducă momentele în care operațiunile de supraveghere ale contrainformațiilor britanice (MI5) erau în derulare și dacă una din operațiunile lor era în pericol să fie compromisă din această cauză. După părerea lui Wright „rușii culegeau majoritatea informațiilor chiar din trafic, mai degrabă decât din conținutul mesajelor”. Spycatcher, pp. 52-53
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
timp de pace, secretarul de stat era cel care îl numea pe liderul OPC și îi supraveghea activitățile. Darling, The Central Intelligence Agency, p. 277. Capitolul 5. Spion contra spion: activitatea de contrainformațiitc "Capitolul 5. Spion contra spion\: activitatea de contrainformații" 1. Termenul contraspionaj poate fi definit drept o formă de protecție împotriva „sabotajului sau asasinatelor comise de către sau în numele unor puteri, organizații ori persoane străine, sau împotriva activităților de terorism internațional”. (Citatul face parte din definiția contraspionajului prezentată în Decretul
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
56. H.J. Giskes, London Calling North Pole (William Kimber, Londra, 1953), și M.R.D. Foot, SOE: An Outline History of the Special Operations Executive, 1940-46, ediție revăzută (University Publications of America, Frederick, Dr., 1986), pp. 130-134. Giskes era ofițerul german de contrainformații care conducea operațiunea. Se pare că germanii nu au folosit acest canal pentru a-i induce în eroare pe britanici privind alte activități decât cele ale agenților lor SOE din Olanda. 57. Acest incident este relatat în H.M.G. Lauwers, „Epilogue
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
decidenți - public (academic sau larg), și restul statelor, în special tinerele democrații, unde abordarea problemei informațiilor de securitate a fost multă vreme interzisă, apoi parțial revendicată de incursiunile istorice pe cazuri de spionaj, defectori sau abuzuri ale structurilor interne de contrainformații profilează un potențial deficit de comunicare între societăți confruntate în mare măsură cu aceleași amenințări într-o lume globalizată. Iată așadar rațiunile pentru care, fără a fi o lucrare științifică de ultimă oră în domeniul informațiilor, Războiul tăcut vine să
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
plasarea operațiunilor secrete în organigrama unui anumit serviciu de informații sau transparența dezbaterilor în Congres cu privire la acestea - se salvează și găsește o utilitate și pentru cititorul internațional, neconfruntat în țara sa cu astfel de probleme. „Spion contra spion: activitatea de contrainformații” reprezintă substanța capitolului 5. Pășind în „groapa cu lei”, spațiul de înfruntare dintre servicii de informații concurente/adversare, Shulsky și Schmitt explicitează importanța prevenirii accesului neautorizat la informațiile de importanță pentru stat. Absolut firesc, măsurile pasive enunțate includ clasificarea informațiilor
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
sistemului de clasificare, deși cunoașterea lor de către persoane sau entități neetice poate conduce la daune certe la adresa securității naționale, internaționale sau a cetățeanului. Exemplele se referă la sfera tehnologică, informații financiare, informații personale... O altă garanție pe care activitatea de contrainformații le-o oferă beneficiarilor de securitate este aceea a integrității personalului angajat în serviciile de informații. Descrierea autorilor cu privire la securitatea personalului este destul de extinsă, nelipsind nici referirile la celebrul test cu „detectorul de minciuni” (poligraful). Nu lipsesc din prezentare elementele
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
încifrată unui nespecialist - mai ales neamerican - secvența tematică dedicată controlului legislativ și al societății civile asupra serviciilor de informații, chiar dacă exemplificările includ și o paralelă SUA-Canada. În finalul capitolului, o parte relativ lungă (pp. 220-240) este dedicată democrației, activității de contrainformații și de informații interne - problemă spinoasă ce combină chestiunea demarcației între acțiunile legitime de culegere a informațiilor și cele lipsite de legitimitate cu aspecte legate de infracționalitate, securitatea personalului - toate inițial legate de intruziunile în viața privată care pot surveni
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
20, 121, 152-153, 202, 204-205 Constituția Statelor Unite al Patrulea Amendament 226, 319 n. 21 Primul Amendament 230-232, 334 n. 38 contradezinformare folosirea Î de către germani în al Doilea Război Mondial (Polul Nord) 190-191 operațiunea tunelul din Berlin 194-195 Ziua Z 195-196 contrainformații analiza contrainformativă 197-198 definiția Î159 importanța Î 159-160 MDCI (contrainformații multidisciplinare) 180-181 contramăsurile tehnice 183-184 securitatea comunicațiilor 181-183 securitatea emisiilor 183 testele cu poligraful 170, 320 n. 26, n. 27, 321 n. 28 Vezi și clasificarea informațiilor; contraspionaj; operațiuni de
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
226, 319 n. 21 Primul Amendament 230-232, 334 n. 38 contradezinformare folosirea Î de către germani în al Doilea Război Mondial (Polul Nord) 190-191 operațiunea tunelul din Berlin 194-195 Ziua Z 195-196 contrainformații analiza contrainformativă 197-198 definiția Î159 importanța Î 159-160 MDCI (contrainformații multidisciplinare) 180-181 contramăsurile tehnice 183-184 securitatea comunicațiilor 181-183 securitatea emisiilor 183 testele cu poligraful 170, 320 n. 26, n. 27, 321 n. 28 Vezi și clasificarea informațiilor; contraspionaj; operațiuni de dezinformare; poligraf; securitate contraspionaj agenți dubli 174-180 Î pe timp
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
cu atât mai puțini erau cei dispuși să întrebe ce lege îi obliga la o astfel de activitate neremunerată. Victimele sigure ale frazeologiei patriotarde și legaliste erau în primul rând oamenii simpli, angajații întreprinderilor strategice, soldații, recrutați, în general, de contrainformațiile militare, adolescenții ori naivii de bună-credință, ce semnau copleșiți de importanța „misiunii” lor secrete, de care atârna „soarta țării”. Plasată în asemenea circumstanțe, semnarea „Angajamentului” devine aproape un gest inofensiv, dacă nu unul de-a dreptul inocent. Ce discernământ i
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
poziții competitive și a resurselor lor. Pentru guverne, eforturile vor fi concentrate spre asigurarea securității informaționale, a securității economice, siguranței publice, a cadrului juridic ș.a. Guvernului îi revin obligații din următoarele categorii: identificarea, investigarea și sancționarea actelor criminale, servicii de contrainformații, apărare națională, crearea cadrului protecției legale, definirea standardelor, precum și inventarea și realizarea noilor tehnologii de apărare. Părțile angajate într-un război informațional pot juca ambele roluri, de apărător și atacant. Capitolul IIItc "Capitolul III" Controlul accesului în sistemele informaționaletc "Controlul
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
mondial - Lada de companie (1997) -, teme care, în concepția lui M., ar trebui să ducă la „incriminarea directă a structurilor sistemului totalitar”. De asemenea, ciclul Argus (I-III, 2002) îl readuce în prim-plan pe Ștefan Varduca, modelul ofițerului de contrainformații integru, pe nedrept trecut în rezervă înainte de decembrie 1989, „pentru incompetență profesională și abuz în serviciu”, deoarece încercase să contracareze acțiunile de spionaj militar, cazurile Șacalul și Eagles, referitoare la o potențială „atacare a bazelor de rachete din Carpați”. În timpul
MIHALE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288134_a_289463]
-
Facultatea de Drept (1970-1975). Stagiu militar: Regimentul 2 Aviație Craiova (noiembrie 1949 - ianuarie 1950). De aici, În ianuarie 1950 a fost selecționat pentru școala de ofițeri politici MFA Ineu, iar În iunie 1950 a fost recrutat pentru școala Specială de Contrainformații km. 32 Periș, pe care o termină la 23 august 1950, cu gradul de locotenent. Studii militare: școala de ofițeri politici MFA Ineu (1 ianuarie - 15 iunie 1950); școala de Contrainformații km. 32 Periș - București (15 iunie - 23 august 1950
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
iunie 1950 a fost recrutat pentru școala Specială de Contrainformații km. 32 Periș, pe care o termină la 23 august 1950, cu gradul de locotenent. Studii militare: școala de ofițeri politici MFA Ineu (1 ianuarie - 15 iunie 1950); școala de Contrainformații km. 32 Periș - București (15 iunie - 23 august 1950); curs de perfecționare a cadrelor de conducere la școala de perfecționare ofițeri și sergenți Jilava - DGPCM (15 martie - 1 septembrie 1960); cursul scurt de perfecționare a pregătirii cadrelor cu funcții de
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
Județeană a Gospodăriilor Agricole de Stat, până În noiembrie, când a fost Încorporat la Regimentul 2 Aviație Craiova. În ianuarie 1950 a fost selecționat pentru școala de ofițeri politici MFA Ineu, iar În iunie 1950 a fost recrutat pentru școala de Contrainformații km. 32 Periș, pe care o termină la 23 august cu gradul de locotenent. Într-o autobiografie din 1951, la terminarea studiilor militare, acesta scria: „Asigur partidul care m-a crescut și m-a educat că voi duce cu și
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]