236 matches
-
pr(a)estigiile "culorii imperiale", mistuitorul roșu bizantin. Și, de altminteri, moarta are parte de un prohod într-adevăr domnesc, "ca împărătesele de la Bizanț"... Cu care, acest roșu, "scarlat"-ul matein, va să-și încheie echivoca lui misiune, - după ce alternase, contrapunctic, cu "craii", în concertul marii cărți. II. Echivocă e misiunea roșului, în Craii..., atâta vreme cât protagoniștii și-l revendică nostalgic sau bovaric, și-l însușesc pe drept sau uzurpându-l și, deopotrivă,-s mistuiți pe "rugul" său. De-a binelea malefic
Cromatici mateine by Șerban Foarță () [Corola-journal/Imaginative/10542_a_11867]
-
acutizării problematicii scrisului. Dacă acolo textul era greoi, afundat în propriile premise, aici fraza își schimbă obiectul, devine reflexivă, se scutură de excesul descriptiv. Secvențele de text inedite (filonul hard al acestei cărți cu bibliografie) numite Grandangulare (căci volumul cuprinde contrapunctic și proză - cam naivă, cum altfel - nepublicată în anii '80) sunt excelente, chiar rafinate considerații teoretice despre noile crize ale scrisului. Găsim aici problematizate cam toate provocările prozei postmoderne: corporalitatea textului, teoria limbajului, raportul autenticitate " ficțiune, text - imagine ș.a., pornind
LECTURI LA ZI by Marius Chivu () [Corola-journal/Imaginative/14079_a_15404]
-
de altfel: "...nu-mi rămase ca să alung urâtul decât amintirea înprejurărilor și mai neplăcute prin care trecusem și scăpasem". Trăirile din trecut și trăirile din prezent ale comis-voiajorului încarcerat, relatate, și unele și altele, la persoana întâi, alternează în narațiune contrapunctic, cum s-a observat, orchestrând în felul acesta, s-ar putea spune, stările de revoltă, comportamentele de om revoltat ale personajului principal al cărții lui Aderca. Această condiție a omului revoltat au ilustrat-o și alte personaje ale prozei românești
Un roman parabolă by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Imaginative/15395_a_16720]
-
interes Blanc-noir, Grise pentru 11 instrumente și Metro pentru orchestra acompaniată de ambianța metroului parizian. De fiecare dată când i-am interpretat sau i-am audiat muzica, am fost sechestrat de fervoarea gestului componistic, precum și de finețea alcătuirilor armonice și contrapunctice. Mi-l imaginez pe Claudy în fața ordinatorului: nemișcat și mut în așteptarea configurațiilor pe care memoria artificială le exhibă prompt, și sec, în fracțiuni de secundă. Niciodată nu se simte mai compozitor ca atunci când tace, cercetează, judecă și selectează. în
La Paris printre muzicieni (2) by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10397_a_11722]
-
Voiculescu integrează selectiv, desigur, și contribuțiile românești în domeniu, chiar dacă acestea au avut un caracter sporadic, nu de puține ori doar cu acoperire statistică. Astfel, sistematizarea problematicii legate de construcția temei de fugă ori a travaliului aferent dezvoltărilor unei forme contrapunctice imitative monotematice din Tratatul de contrapunct și Fuga de Marțian Negrea și, mai ales, din Formele muzicale ale barocului în operele lui I. S. Bach (vol. II) de Sigismund Toduță devine la Dan Voiculescu litera de lege, contribuind la o
Libertatea rigorii by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/9662_a_10987]
-
câte voci are fuga. în fiecare bandă sunt redate prin simboluri grafice elementele polifonice, pe când în exteriorul liniaturii apar elementele de formă (sus), numărul de măsuri și evoluția tonală (jos). Semne speciale indică stretto-ul, augmentarea sau diminuția și alte evenimente contrapunctice. Secțiunile (expoziție, episoade, reprize mediane) sunt despărțite prin linii verticale. La fiecare analiză grafică urmează câteva observații cu privire la particularitățile fugii reprezentate rezumativ" (pag. 240). Simplu, concis, cuprinzător. Dar, mai ales, atât de riguros. Și totuși, liber (degajat, firesc).
Libertatea rigorii by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/9662_a_10987]
-
Gheorghe Grigurcu Din aceeași ardentă credință națională decurge atitudinea vehement anticomunistă a lui Aron Cotruș, după 1945, de denunțare a agenților imperialismului bolșevic ce s-au instaurat samavolnic la cîrmuirea țării. Tabloul statului totalitar apare zugrăvit în culori crude, vocea contrapunctică a exilatului oscilînd între umilitatea credinciosului și fulgerele sarcastice ale expresionismului social pe care poetul le-a exersat încă de la începuturile sale. Cotruș surprinde în linii aspre figura nefericită a minerului strivit de o implacabilă exploatare ce se ascunde sub
Metalirismul lui Aron Cotruș (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12513_a_13838]
-
Gheorghe Grigurcu Cunoscut ca un homo religiosus, Adrian Popescu nu se dezice de sine în volumul Fără vîrstă, dar înfățișează derivații ale notei sale fundamentale, nu o dată cu caracter contrapunctic. El oscilează între creștinism și pagînism, cu acea fertila strădanie de a găsi puntea ce le leagă (în cazul ultimului reliefîndu-i o spiritualitate larvara, panică, în concrescenta cu acuitatea simțurilor purificatoare), pe care o întîlnim și la mari înaintași precum
Crestinism si păgînism by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18066_a_19391]
-
a litaniei anterioare. Complet înfrânt, învins de dragostea în care vedea un aliat, artistul caută cu disperare, cu umilință, salvarea. Fragmentele cantate la pian ne introduc într-o atmosferă de neliniște difuza, de căutare febrila a sensului. Intervenția cântărețului izbucnește contrapunctic, într-un dialog în care simți disperarea mocnita, proximitatea eșecului și gheara nemiloasa a neputinței. Există o abia reprimata notă de revoltă, dar exasperarea nu diminuează forță de impact a dorinței, care continuă să palpite, dezorientata, printre cuvinte și sunete
Vechimea, adâncul (3) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/4835_a_6160]
-
ai fost odat’ mormântul meu...” - Lucian Blaga), experiența morții e directă, aproape pe viu. Marius Chivu (Vântureasa de plastic) și O. Nimigean (Rădăcina de bucsau), puși alături și de Cosmin Borza, descriu (aproape)moartea mamei cu formula excepțională a detaliului contrapunctic, care salvează textele de melodramă, de prea sentimental și le acordă tăietura memorabilă a eseului. Cele două „personaje” feminine (căci poezia lui Marius Chivu e una „cu poveste”, cum ar zice Mihaela Ursa) își consumă rolul tragic sub ochii fiilor
Despre moarte, numai de bine by Irina Petraș () [Corola-journal/Journalistic/4402_a_5727]
-
disputele ce animau Bucovina literară, prin concentrarea vizibilă asupra filosofiei și psihologiei, jurnalul capătă o tulburătoare încărcătură premonitorie. Motiv pentru care inspirata alăturare, în chip de Deznodământ, a unui memoriu din 1956, ce rezumă incredibila odisee a scriitorului, întregește cutremurător, contrapunctic, ca o concluzie asupra unei vieți și a unei epoci, rândurile însemnărilor zilnice. Va reuși ediția lui Mircea A. Diaconu să îl recupereze pe Traian Chelariu, așa cum a făcut-o cu Mircea Streinul? Greu de spus. Deocamdată, constat că reeditările
Jurnalul lui Traian Chelariu by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/4734_a_6059]
-
este astfel o pledoarie care își propune să reconstruiască viața potrivit punctului de vedere pe care îl susține. Cum sunt în genere ficțiunile remarcabile de acest fel, datoare tradiției filosofice, este un roman cu o construcție foarte elaborată, pe modelul contrapunctic, unde coerența și vigoarea demonstrației sunt virtuțile de prim plan.
Un satan postmodern by Dan Cristea () [Corola-journal/Journalistic/15749_a_17074]
-
ajuns acum, la bătrânețe, după ce și-a petrecut viața îngrijind cuvintele, într-o stare de plâns: „sleit și bătrân acum,/ simt cum mă privesc/ ca pe un pericol/ și mă jefuiesc - obscen/ ca pe un lucru”. Cam în acest mod contrapunctic ar trebui citit întregul volum. O primă parte, mai agitată, mai zgomotoasă, mai sarcastică, cu intervenții dialogate, cu personaje, cu vervă și umor, și o a doua parte, cu poeme mai scurte, mai concise, scrise în tonalitatea bluesurilor, având în
Versuri convingătoare, lirism de calitate by Dan Cristea () [Corola-journal/Journalistic/2560_a_3885]
-
de adopțiune a autoarei, engleză, povestea aventurii spirituale a viețuirii într-un tărâm al mărginii culturale este structurată că o necesară lectură a Australiei prin intermediul textelor compuse de diferiți naratori anonimi sau puțin cunoscuți, pe care naratoarea principala le inserează contrapunctic în scrisorile adresate surorii din România: vechi jurnale intime, însemnări, epistole, din perioada coloniala sau mai recente. Găsim în ele disperările, maniile, sentimentele de vină, de murdărire sau de insuportabila plictiseală, dar și exaltările și freneziile pe care le-au
Exilul ca rescriere si tălmăcire () [Corola-journal/Journalistic/17515_a_18840]
-
și timpului care găzduiesc și asistă generativ aceleași procedee de mitologizare a unei realități aparținând primei vârste a naratorului. Realitate percepută precumpănitor senzorial, asemenea unei lumi de senzații, impresii și halucinații într-o poetică a visului-visare, interferează armonios, câteodată și contrapunctic, asprimile ambianței palpabile cu digresiunile lejere ale închipuirii. Avem doar de-a face, cum s-a mai spus, cu o ,autobiografie fantastică". Considerată din perspectiva teoretică a celor câteva repere poetice amintite care tind să se aglutineze într-un sistem
Bruno Schulz, precursorul by Stan Velea () [Corola-journal/Journalistic/11528_a_12853]
-
amplului BWV 564 au fost depășite cu naturalețe: Toccata cu solo-urile destinate pedalierului - un passagio extins, unic în literatura orgii prin amploare, Adagio rulând ca o impresionată arie și Fuga, cu registrele iscusit combinate, toate au relevat subtilele meditații contrapunctice, ilustrând omnitatea Creatorului. Conceperea Passacagliei - lucrarea cea mai cunoscută publicului - într- un un singur arc și mai puțin ca o formă variațională, văzută ca o dezvoltare permanentă își are justificarea ei, influențată poate de persistența unei amprente sonore mai potrivită
Remembering 2013 by Corina BURA [Corola-journal/Journalistic/83726_a_85051]
-
ale lui Respighi și Stokowski) a imprimat desfășurării un tempo alert, uneori în defavoarea dramatismului și a grandorii. Dacă fugile scrise de W. Friedemann Bach - prima în Fa, (F33 /BR A90) cu imensa temă care încorporează creator elemente ale stilului contrapunctic, iar cea de a doua mai concisă, - Sonata în Fa (H84) scrisă de Carl Ph. Em. Întreaga seară a fost marcată de bun gust atât în ce privește calitatea interpretării cât și prin alegerea repertoriului de mare dificultate tehnică, iar publicului i-
Remembering 2013 by Corina BURA [Corola-journal/Journalistic/83726_a_85051]
-
Filarmonicii și ai UNMB o susțin cu asiduitate pe scenele bucureștene și nu numai. Cvintetul op.57 ( 1940) este una dintre cele mai cunoscute lucrări camerale șostakoviciene și se desfășoară în cinci mișcări pe parcursul a 30 de minute. Aluziile bachiene, contrapunctice, masive, fantasticul Scherzo care amestecă elemente rustice tratate uneori parodic sau cu sarcasm întunecat, Intermezzo-ul plin de tristețe amară și Finalul concluziv, toate acestea au uimitoarea calitate de a se adresa direct atât interpreților cât și ascultătorilor impresionând profund
Remembering 2013 by Corina BURA [Corola-journal/Journalistic/83726_a_85051]
-
bâlbâială/ atât era de limpede/ raportul între voi./ Și mai spune-i/ doamne, te rog,/ că ne e dor." Prezența lui Horia Bernea în volumul de față nu se rezumă însă la câteva aluzii textuale; versurile Marinei Dumitrescu sunt însoțite contrapunctic de treisprezece acuarele semnate de acesta. Când și când poeta pășește afară din lumea sa interioară invitând cititorul să-i fie părtaș în "aceste reverberații romane": "Uite, ți-am pregătit/ și un ceai," îl îmbie ea într-o formulare cu
Feminitate tihnită by Irina Marin () [Corola-journal/Journalistic/14618_a_15943]
-
de lume și am auzit cântându-se Bach. Am început să plâng și traducătorul meu nu înțelegea de ce. Răsfoind unul dintre albumele dvs. - cel realizat în 1982 de către Fundația Națională a fotografiei - mi-a atras atenția tocmai un anume spirit contrapunctic ce domină "compozițiile" dvs. fotografice: un contrapunct al figurilor, al locurilor, ca și intersectări ale acestora... ... e posibil. Nu-mi dau seama. Trebuie să trăiești și să acționezi. De ce-l iubiți pe Bach? Oh! Pentru mine e apogeul. Îmi plac
Henri Cartier-Bresson - "Pentru mine intuiția e capitală" by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/17167_a_18492]
-
de genul literar abordat, nici de imaginarul revărsat în narațiuni. În scrisul lui Dan Coman (auto)ironia, umorul, și desfătarea ludică prin grotesc și morbidețe definesc o structură artistică complicată. În primul roman, Irezistibil (2010), Dan Coman prefera să motiveze contrapunctic un anumit nivel din Așteptarea lui Mălaicu-Hondrari, anume toxicitatea narcisismului social. Cu cel mai recent roman, el se găsește mai aproape de Adrian Chivu, cel din Caiet de desen. Și în Parohia avem de-a face cu o lume dizarmonică, unde
Literatura loser-ilor by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/4567_a_5892]
-
fi înfăptuite. Așa au fost, bunăoară, procedeul gradualului, tractusului, reponului, antifoniei și a celorlalte tehnologii gregoriene, procedeul trochosului, centonizării, precum și întregul cortegiu de principii componistice solidare muzicii bazantine, organumul ori conductusul Ars Antiqa-ei, izoritmia și izoperiodicitatea specifice Ars Novei, tehnicile contrapunctice ale Renașterii, principiul imitativ al fugii în Baroc, al sonatei omofone mono- ori bitematice în Clasicism și Romantism, oportunitățile dodecafonice ale Expresionismului, tehnica serială, spectrală, acusmatică, electroacustică, procedeele de-formalizatoare ale aleatorismului ori de organizare ale haosului, principiile de ordonare ale
Tentația vinovatului incurabil by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11868_a_13193]
-
semn de oboseală cronică, depusă întotdeauna în-tr-o idee proaspătă, ivită din comparația a două lucruri ce n-au fost comparate încă. Din fumul (și scrumul) esteticii monovocale, modale și orizontale a Evului Mediu s-a ridicat, de pildă, estetica plurivocală, contrapunctică și superpozițională a Renașterii. Din cenușa polifoniei vocale a Renașterii s-a născut multivocalitatea instrumentală, tonală și imitativă a Barocului care, la rîndul său, odată ce și-a consumat energia cinetică, disponibilă, a fost substituită de esteticile omofone tonal-funcționale, esențial bazate
Tentația vinovatului incurabil by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11868_a_13193]
-
frecvent, parcă pentru a închide personajul în limitele categoriei desemnate: "Astfel de vorbe nu-i prea plăceau electricianului de la firmă, Tarcisio (muncitorul înalt de statură [...] care, cu zece zile mai înainte, fusese văzut de Ambrogio și Stefano". Scenele prezentate inițial contrapunctic devin, de la un moment dat, pur și simplu redundante, încetinind vizibil ritmul narațiunii. Avem acces la gîndurile semnificative ale personajelor (care nu evoluează decît în "prezența" noastră), la rugăciunile lor și la alte detalii și precizări de încadrare. Lumea cărții
Ororile războiului într-o lume creștină by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/16681_a_18006]
-
anume pentru tine de acest unic funambul. Că, ulterior, îți dai seama că, fără inteligența lui, inteligența ta nu valorează prea mult, e cu totul altceva: fatalitate, tristețe, destin! De la gravitatea care-ți îngheață sângele în vene, la burlescul perfect contrapunctic, adaptat unor situații greu imaginabile, s-a întâmplat să-l urmăresc pe Andrei Pleșu evoluând asemeni unui desăvârșit maestru de ceremonii, combinând abilitatea unui Houdini cu suplețea acrobatului capabil să domesticească gravitația. L-am văzut reflectat în privirile fascinate ale
Vom mai avea un al doilea Pleșu? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/7378_a_8703]