1,052 matches
-
din 29 octombrie 2021, a reținut, referitor la imposibilitatea de a utiliza calea de atac a revizuirii în temeiul art. 509 alin. (1) pct. 8 din Codul de procedură civilă, atunci când nerespectarea autorității de lucru judecat este determinată de contrarietatea considerentelor pe care se bazează hotărârile definitive potrivnice, că art. 461 alin. (1) din Codul de procedură civilă clarifică obiectul asupra căruia poartă orice cale de atac, stabilind că partea din hotărâre împotriva căreia se îndreaptă aceasta este soluția cuprinsă
DECIZIA nr. 413 din 22 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265558]
-
motivul nesocotirii autorității de lucru judecat nu poate viza decât soluția pronunțată, de vreme ce efectul admiterii cererii de revizuire este, conform art. 513 alin. (4) din Codul de procedură civilă, anularea ultimei hotărâri, în întregul ei, fără analiza eventualei contrarietăți existente între considerentele decisive ale hotărârilor în discuție. ... 24. Curtea a mai reținut că art. 461 alin. (2) din același cod reglementează și problema considerentelor, în sensul că, potrivit acestuia, calea de atac poate să vizeze anumite considerente ale hotărârii
DECIZIA nr. 413 din 22 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265558]
-
revizuirea întemeiată pe motivul nesocotirii autorității de lucru judecat nu poate viza decât soluția pronunțată, de vreme ce efectul admiterii cererii de revizuire este, așa cum s-a arătat mai sus, anularea ultimei hotărâri, în întregul ei, fără analiza eventualei contrarietăți existente între considerentele decisive ale hotărârilor în discuție. Este adevărat că art. 461 alin. (2) din Codul de procedură civilă reglementează și problema considerentelor, în sensul că, potrivit acestuia, calea de atac poate să vizeze anumite considerente ale hotărârii, și
DECIZIA nr. 545 din 10 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264675]
-
concluzia că, deși fiecare dintre dispozițiile legale este constituțională, numai coexistența lor ar pune în discuție constituționalitatea uneia dintre ele. Rezultă deci că într-o astfel de situație nu se pune în discuție o chestiune privind constituționalitatea, ci o simplă contrarietate între norme legale din același domeniu, coordonarea legislației în vigoare fiind de competența autorității legiuitoare (a se vedea, de exemplu, Decizia nr. 125 din 28 februarie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 587 din 17 iulie
DECIZIA nr. 527 din 10 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264695]
-
21. Prin urmare, dispozițiile legale criticate nu încalcă dreptul la apărare și nici dreptul la un proces echitabil judecat într-un termen rezonabil. ... 22. În ceea ce privește raportarea la celelalte norme constituționale, autorul excepției nu arată în ce constă contrarietatea dispozițiilor legale criticate față de acestea, iar Curtea nu se poate substitui autorului excepției de neconstituționalitate în formularea unor critici de neconstituționalitate. ... 23. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4
DECIZIA nr. 280 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258796]
-
din drepturile părintești ca fiind formulată de o persoană fără calitate. ... 5. În motivarea excepției de neconstituționalitate autoarea se limitează la a preciza că invocă excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 508 din Codul civil fără a motiva relația de contrarietate dintre textul legal criticat și prevederile Constituției. În considerentele încheierii de sesizare, instanța judecătorească a reținut că, „deși nu a precizat în mod expres, apelanta consideră că prevederile art. 508 din Codul civil sunt neconstituționale pentru că nu prevăd și
DECIZIA nr. 30 din 16 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/267559]
-
procesual penal. Așa fiind, din perspectiva acestei critici de neconstituționalitate, prezenta excepție este inadmisibilă. ... 14. Referitor la pretinsa încălcare, prin textele criticate, a dispozițiilor art. 146 din Constituție, Curtea constată că autorul excepției nu formulează niciun argument care să susțină contrarietatea dispozițiilor art. 83 alin. (1) lit. b) și ale art. 88 alin. (3) din Codul penal, în interpretarea dată prin Decizia nr. 24 din 19 septembrie 2017, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni
DECIZIA nr. 600 din 24 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/270001]
-
concluzia că, deși fiecare dintre dispozițiile legale este constituțională, numai coexistența lor ar pune în discuție constituționalitatea uneia dintre ele. Rezultă, deci, că într-o astfel de situație nu se pune în discuție o chestiune privind constituționalitatea, ci o simplă contrarietate între norme legale din același domeniu, coordonarea legislației în vigoare fiind de competența autorității legiuitoare (a se vedea Decizia nr. 126 din 10 martie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 514 din 16 iunie 2020, Decizia
DECIZIA nr. 467 din 25 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/267591]
-
jurisprudenței Curții Constituționale. ... 31. În prezenta cauză, autorul excepției de neconstituționalitate mai invocă în mod generic și încălcarea prevederilor art. 1 alin. (5), ale art. 4 alin. (2) și ale art. 20 din Constituție, fără a arăta în ce constă contrarietatea textelor de lege criticate cu dispozițiile constituționale invocate. Or, simpla enumerare a unor dispoziții constituționale sau convenționale nu poate fi considerată o veritabilă critică de neconstituționalitate, cu atât mai mult cu cât instanța de contencios constituțional nu se poate substitui
DECIZIA nr. 617 din 24 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/267586]
-
a contractului individual de muncă, atât timp cât acestea sunt justificate în mod obiectiv și rezonabil și sunt corespunzătoare și necesare obiectivului urmărit de legiuitor. ... 39. Nefiind reținută încălcarea niciunui drept fundamental, se apreciază că susținerile autorului excepției referitoare la contrarietatea dintre dispozițiile art. 56 alin. (1) lit. c) teza întâi și cele ale art. 53 alin. (2) din Constituție sunt lipsite de susținere. ... 40. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din
DECIZIA nr. 670 din 15 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/267162]
-
stabilit că nu este de competența sa să analizeze conformitatea unei dispoziții de drept național cu textul Tratatului privind funcționarea Uniunii Europene prin prisma art. 148 din Constituție. O atare competență, și anume aceea de a stabili dacă există o contrarietate între legea națională și tratatul menționat, aparține instanței de judecată, care, pentru a ajunge la o concluzie corectă și legală, din oficiu sau la cererea părții, poate formula o întrebare preliminară, în sensul art. 267 din Tratatul privind funcționarea Uniunii
DECIZIA nr. 605 din 24 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/266772]
-
prevăzută de art. 475 din Codul de procedură penală, în sensul ca soluționarea pe fond a cauzei să depindă de lămurirea chestiunii de drept care face obiectul sesizării. Din cuprinsul încheierii de sesizare a instanței supreme rezultă că există o contrarietate între o hotărâre penală definitivă de condamnare și o hotărâre civilă rămasă definitivă anterior celei penale, prin care a fost soluționată o chestiune de fapt apreciată de către titularul cererii de revizuire ca fiind o chestiune prealabilă. Revizuentul condamnat a
DECIZIA nr. 10 din 13 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/266531]
-
de ședință s-a constatat că soluționarea pe fond a cauzei nu depinde în totalitate de chestiunea supusă analizei, în speță fiind vorba de împrejurarea că două încheieri pronunțate cu privire la același material probator sunt într-o situație de contrarietate în sensul că, pe de o parte, o instanță a considerat că anumite probe administrate în faza de urmărire penală sunt lovite de nulitate absolută, iar o altă instanță a considerat că aceleași probe au fost obținute și administrate în
DECIZIA nr. 2 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252492]
-
fondului cauzei, deoarece finalitatea revizuirii constă în înlăturarea unei erori judiciare. Hotărârile definitive ale instanțelor trebuie să soluționeze fondul cauzei, în sensul să se pronunțe diferit asupra existenței faptei, a săvârșirii acesteia de către inculpat și a vinovăției acestuia; așadar, contrarietatea trebuie să vizeze fapte, împrejurări esențiale ale cauzei care au atras și soluții de neconciliat. Sunt hotărâri prin care se rezolvă fondul cauzei acelea prin care instanța se pronunță asupra raportului juridic de drept substanțial și asupra raportului juridic procesual
DECIZIA nr. 2 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252492]
-
Casație și Justiție apreciază, în lumina acelorași considerațiuni, că procedura camerei preliminare este limitată prin cadrul procesual care o reglementează doar la anumite aspecte; împrejurarea că două încheieri pronunțate cu privire la același material probator sunt într-o situație de contrarietate, în sensul în care, pe de o parte, o instanță a considerat că anumite probe administrate în faza de urmărire penală sunt lovite de nulitate absolută, iar o altă instanță a considerat că aceleași probe au fost obținute și administrate
DECIZIA nr. 2 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252492]
-
Partea I, nr. 12 din 6 ianuarie 2012), a stabilit că excepția de neconstituționalitate cuprinde trei elemente: textul contestat din punctul de vedere al constituționalității, textul de referință pretins încălcat, precum și motivarea de către autorul excepției a relației de contrarietate existente între cele două texte, cu alte cuvinte, motivarea neconstituționalității textului legal criticat. Curtea a reținut că excepția este inadmisibilă în situația în care nu cuprinde motivarea ca element al său, iar din textul constituțional invocat nu se poate desluși
DECIZIA nr. 202 din 7 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257815]
-
Oficial al României, Partea I, nr. 164 din 15 martie 2010). ... 19. Raportat la aceste considerente, Curtea reține că, în cauza de față, autorul excepției de neconstituționalitate, deși indică dispozițiile art. 16 din Constituție, nu arată în ce constă pretinsa contrarietate între conținutul normativ al prevederilor art. 111 din Legea nr. 223/2015 și norma constituțională invocată. De asemenea, Curtea reține că susținerile formulate nu se circumscriu ipotezei normative cuprinse în art. 111 din Legea nr. 223/2015. În aceste condiții, invocarea încălcării
DECIZIA nr. 202 din 7 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257815]
-
I, nr. 12 din 6 ianuarie 2012, Curtea a reținut că excepția de neconstituționalitate cuprinde 3 elemente: textul contestat din punctul de vedere al constituționalității, textul de referință pretins încălcat, precum și motivarea de către autorul excepției a relației de contrarietate existente între cele două texte, cu alte cuvinte, motivarea neconstituționalității textului criticat. În condițiile în care primele două elemente pot fi determinate absolut, al treilea element comportă un anumit grad de relativitate determinat tocmai de caracterul său subiectiv. Astfel, motivarea
DECIZIA nr. 860 din 14 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/257877]
-
2) și (6) din Legea fondului funciar nr. 18/1991, Curtea constată că acestea nu se bazează pe examinarea conținutului normativ intrinsec al textelor legale criticate, în sensul că acestea, prin soluțiile legislative reglementate, s-ar afla într-un raport de contrarietate cu principiile înscrise în art. 16 și 44 din Constituție, ci vizează exclusiv modalitatea în care aceiași autori ai excepției pretind că textele criticate au primit o interpretare nelegală și neconstituțională prin Decizia nr. 3 din 30 ianuarie 2017 a
DECIZIA nr. 361 din 27 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273966]
-
stabilit că orice excepție de neconstituționalitate are o anumită structură inerentă și intrinsecă, formată din trei elemente: textul contestat din punctul de vedere al constituționalității, textul de referință pretins încălcat, precum și motivarea, de către autorul excepției, a relației de contrarietate existente între cele două texte, cu alte cuvinte, motivarea neconstituționalității textului criticat. Dacă al treilea element lipsește din cuprinsul motivării, iar acesta nu se poate deduce în mod rezonabil, prin legătura logică dintre textul legal criticat și norma constituțională de
DECIZIA nr. 361 din 27 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273966]
-
art. 509 alin. (1) pct. 8 din Codul de procedură civilă sunt neconstituționale, deoarece sunt neclare și imprevizibile, permițând interpretări confuze și contradictorii. Astfel, într-o primă versiune, textul este neconstituțional în măsura în care se interpretează că revizuirea pentru contrarietate de hotărâri este admisibilă doar dacă există contrarietate între dispozitivele a două hotărâri judecătorești, nu și între considerentele acestora. O altă versiune de interpretare neconformă exigențelor constituționale este cea potrivit căreia revizuirea este admisibilă numai în ipoteza în care revizuentul
DECIZIA nr. 324 din 30 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273965]
-
de procedură civilă sunt neconstituționale, deoarece sunt neclare și imprevizibile, permițând interpretări confuze și contradictorii. Astfel, într-o primă versiune, textul este neconstituțional în măsura în care se interpretează că revizuirea pentru contrarietate de hotărâri este admisibilă doar dacă există contrarietate între dispozitivele a două hotărâri judecătorești, nu și între considerentele acestora. O altă versiune de interpretare neconformă exigențelor constituționale este cea potrivit căreia revizuirea este admisibilă numai în ipoteza în care revizuentul nu a invocat autoritatea/puterea lucrului judecat în cadrul
DECIZIA nr. 324 din 30 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273965]
-
ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate. ... 27. Referitor la imposibilitatea de a utiliza calea de atac a revizuirii în temeiul art. 509 alin. (1) pct. 8 din Codul de procedură civilă, atunci când nerespectarea autorității de lucru judecat este determinată de contrarietatea considerentelor pe care se bazează hotărârile definitive potrivnice, Curtea a statuat, prin deciziile mai sus menționate, că art. 461 alin. (1) din Codul de procedură civilă clarifică obiectul asupra căruia poartă orice cale de atac, stabilind că partea din hotărâre
DECIZIA nr. 324 din 30 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273965]
-
motivul nesocotirii autorității de lucru judecat nu poate viza decât soluția pronunțată, de vreme ce efectul admiterii cererii de revizuire este, conform art. 513 alin. (4) din Codul de procedură civilă, anularea ultimei hotărâri, în întregul ei, fără analiza eventualei contrarietăți existente între considerentele decisive ale hotărârilor în discuție. ... 28. Curtea a mai reținut că art. 461 alin. (2) din același cod reglementează și problema considerentelor, în sensul că, potrivit acestuia, calea de atac poate să vizeze anumite considerente ale hotărârii
DECIZIA nr. 324 din 30 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273965]
-
autoritate de lucru judecat dezleagă în mod diferit o chestiune de drept esențială sau importantă în acel proces, trebuie lămurit căreia dintre cele două hotărâri trebuie să îi fie acordată prioritate, respectarea ambelor nefiind în mod obiectiv posibilă din cauza contrarietății lor. ... 64. Instanța de trimitere mai subliniază că o analiză circumstanțială, anume de la caz la caz, nu pare să fie posibilă, întrucât de fiecare dată vor fi în concurs ambele hotărâri amintite, astfel că judecătorului îi va incumba să
DECIZIA nr. 31 din 24 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273361]