374 matches
-
poliție, tribunale, procuraturi etc. Alimentarea Compartimentului de evidență cu material operativ (informații, documente etc.) se asigura prin intermediul agenturilor, care, de fapt, erau executantele directe ale muncii contrainformative propriu-zise. La rândul lor, aceste agenturi se compuneau din echipe: Echipa I-a Contraspionaj era condusă de un șef de echipă și avea în componență un număr de 20 de agenți, ca și informatori sau indicatori. Supraveghea persoanele bănuite ori sesizate, ce acționau în solda serviciilor informative străine. De asemenea, această echipă supraveghea activitatea
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
această echipă supraveghea activitatea organizațiilor de orice natură și din orice domeniu care, fie legal constituite și acționând „la lumina zilei”, fie acoperite, erau susceptibile de acțiuni de spionaj împotriva statului român. Agenții și informatorii care acționau în Echipa I Contraspionaj erau specializați pe domenii precum contraspionaj economic, contraspionaj militar, contraspionaj politic etc. Echipa a II-a Supraveghere Ministere avea aceeași încadrare ca și echipa precedentă (un șef și 20 de agenți, ca și informatorii aferenți). Misiunea acesteia consta în a
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
orice natură și din orice domeniu care, fie legal constituite și acționând „la lumina zilei”, fie acoperite, erau susceptibile de acțiuni de spionaj împotriva statului român. Agenții și informatorii care acționau în Echipa I Contraspionaj erau specializați pe domenii precum contraspionaj economic, contraspionaj militar, contraspionaj politic etc. Echipa a II-a Supraveghere Ministere avea aceeași încadrare ca și echipa precedentă (un șef și 20 de agenți, ca și informatorii aferenți). Misiunea acesteia consta în a supraveghea „activitatea persoanelor suspecte din departamentele
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
și din orice domeniu care, fie legal constituite și acționând „la lumina zilei”, fie acoperite, erau susceptibile de acțiuni de spionaj împotriva statului român. Agenții și informatorii care acționau în Echipa I Contraspionaj erau specializați pe domenii precum contraspionaj economic, contraspionaj militar, contraspionaj politic etc. Echipa a II-a Supraveghere Ministere avea aceeași încadrare ca și echipa precedentă (un șef și 20 de agenți, ca și informatorii aferenți). Misiunea acesteia consta în a supraveghea „activitatea persoanelor suspecte din departamentele armatei, pe
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
orice domeniu care, fie legal constituite și acționând „la lumina zilei”, fie acoperite, erau susceptibile de acțiuni de spionaj împotriva statului român. Agenții și informatorii care acționau în Echipa I Contraspionaj erau specializați pe domenii precum contraspionaj economic, contraspionaj militar, contraspionaj politic etc. Echipa a II-a Supraveghere Ministere avea aceeași încadrare ca și echipa precedentă (un șef și 20 de agenți, ca și informatorii aferenți). Misiunea acesteia consta în a supraveghea „activitatea persoanelor suspecte din departamentele armatei, pe furnizorii armatei
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
relativă”, de buletine informative care conțineau zeci de pagini, iar „dacă le examinai atent, nu puteai reține nici una bună și interesantă”. Problemele urmărite de secție erau împărțite pe grupe (informații generale, politice, economice, minorități, supravegherea ministerelor etc.), iar „noțiunile de contraspionaj și sabotaj” erau tratate confuz în cadrul lor. Faptul acesta l-a determinat pe Eugen Cristescu să facă o „împărțire clară a compartimentelor respective”. Măsurile luate de Cristescu pentru revitalizarea Secției Contrainformative aveau ca scop respectarea principiului său, potrivit căruia: „Obligația
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
fost condusă de locotenent-colonelul Traian Borcescu, care „a făcut multe și lăudabile eforturi, dar rezultatele nu au fost, totuși, pe măsura străduințelor”. Deplasându-i „centrul de activitate din birouri pe teren”, Eugen Cristescu a împărțit-o pe trei secții: - Contrainformații; - Contraspionaj și - Contrasabotaj. În noua organizare, Secției a II-a Contrainformații îi reveneau ca atribuții: - verificarea și completarea informațiilor interne pentru necesitățile Consiliului de Miniștri și ministerele sau departamentele interesate; - întocmirea buletinelor informative lunare, a buletinele politice (patru sau cinci), a
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
Abwehr-ului); - Biroul 2 (legături cu serviciile italiene) și - Biroul 3 (lucrări de registratură și arhivă). Agenturile erau: - Agentura „P” (centrul la Ploiești) și - Agentura „T.S.” (Centrul la Turnu Severin), ambele asistate și de cadre ale Abwehr-ului. Secția a IV-a Contraspionaj, provenită din Secția Contrainformații și era structurată pe trei grupe: - Grupa 1 Contraspionaj (identificarea și supravegherea agenților serviciilor de spionaj străine); - Grupa 2 Filaj - numită și Agentura a II-a (filaj prin posturi fixe și mobile); - Grupa 3 Legații (legațiile
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
și arhivă). Agenturile erau: - Agentura „P” (centrul la Ploiești) și - Agentura „T.S.” (Centrul la Turnu Severin), ambele asistate și de cadre ale Abwehr-ului. Secția a IV-a Contraspionaj, provenită din Secția Contrainformații și era structurată pe trei grupe: - Grupa 1 Contraspionaj (identificarea și supravegherea agenților serviciilor de spionaj străine); - Grupa 2 Filaj - numită și Agentura a II-a (filaj prin posturi fixe și mobile); - Grupa 3 Legații (legațiile străine cu personalul lor). Secția dispunea de rețele informative, ce infiltrau cu agenți
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
S.S.I., colonelul Victor Siminel, fost adjunct al colonelului Ion Lissievici și șef al Secției Informații. Acest ordin a statuat, în noile condiții, structura Serviciului Special de Informații. Spre deosebire de vechea structură, Secțiile a IV-a și a V-a (Contrasabotaj și Contraspionaj) au fost incluse în Secția a II-a Contrainformații, iar Secțiile a IX-a (Tehnică), a X-a (Radio) și Biroul Cifru se vor comasa în Secția a III-a Tehnică. Secția a IV-a Administrativă va îngloba Secția a
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
3 Legături cu Armatele Aliate; - Biroul 4 Corespondență Externă și Curieri. Frontul de Est a fost desființat. Secția a II-a Contrainformații avea următoarea structură: 1. Secretariatul și Registratura; 2. Arhiva generală; 3. Biroul 1 Social - Politic; 4. Biroul 2 Contraspionaj și terorism; 5. Biroul 3 Economic și Diverse; 6. Biroul 4 Minorități iredentiste și Diverse; 7. Grupa Supravegheri Legații; 8. Grupa de Verificări Informative; 9. Rezidențele Muntenia, Oltenia, Ardeal, Banat și Dobrogea (în Moldova se conta pe contribuția a 12
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
depășește orice război desfășurat până atunci. De aceeași anvergură era și desfășurarea războiului pe frontul subteran, cel al serviciilor secrete. Spre deosebire de cel convențional, implicarea era pentru toate statele mapamondului, practic războiul secret ce se ducea nu avea neutri. Spionajul și contraspionajul se desfășurau la asemenea cote încât au devenit indispensabili și factori foarte importanți într-un război care, devenit general, s-a dovedit și total. Părțile beligerante, mai ales marile puteri, deja conturate în două tabere care se confruntau pe viață
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
și factori foarte importanți într-un război care, devenit general, s-a dovedit și total. Părțile beligerante, mai ales marile puteri, deja conturate în două tabere care se confruntau pe viață și moarte, în anul 1941, făceau un spionaj și contraspionaj la modul absolut, dezvoltând structuri și organisme cu departamente ce sunt dezvoltatete la nivel internațional cu specializare pe domeniile și aspectele ce le urmăreau: militar, politic, economic. Serviciilor secrete le revenea un rol major, dacă nu chiar preponderent în conducerea
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
de presiunile și concentrările lor de forțe. IV. 1. b. Acțiunile Serviciilor informative britanice Din informațiile oferite de documentele de arhivă rezultă că latura oficială a activității legațiilor marilor puteri la București era întregită substanțial de acțiuni informative, de spionaj, contraspionaj, asupra zonelor de interes din România; de la aspectul politic și social până la cel economic, militar și administrativ. O dată cu dezlănțuirea războiului, se impunea obținerea cu promptitudine a informațiilor necesare, care trebuiau să fie cât mai cuprinzătoare. Alături de cei mari, care erau
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
pichet de grăniceri” (Bistrița, Ilva Mică, Ilva Mare, Grădinița, Coșna, Tihuța, Năsăud, pichetul de grăniceri la Feleac) și trei puncte de trecere ale agenților (Cojocna, Ghioroc și Feleac). Alt centru funcționa la Târgu Mureș cu un subcentru „informativ” și de contraspionaj la Sfântu Gheorghe, unul la Budești și două birouri de informații la Ocland și Cristur. Și la Oradea era organizat un centru de informații important, care se dubla și se suprapunea cu cel de la Szeged din Ungaria trianonică, având puncte
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
informații străine, protecția propriilor informații secrete și a celor pe care le dețineau, a creat ea însăși, în anul 1930, o structură ce funcționa independent de celelalte, în cadrul comandamentului militar local din Rusciuk cu denumirea de Centru de Spionaj și Contraspionaj. Aceasta avea două secțiuni; una interesa domeniul militar, iar cealaltă domeniul politico-economic și social. La rândul ei, avea filiale în orașele Șiștov (corespondentul Zimnicei), Razgrad și Varna. Varna era considerată de către Secția de contraspionaj din Serviciul Special de Informații român
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
denumirea de Centru de Spionaj și Contraspionaj. Aceasta avea două secțiuni; una interesa domeniul militar, iar cealaltă domeniul politico-economic și social. La rândul ei, avea filiale în orașele Șiștov (corespondentul Zimnicei), Razgrad și Varna. Varna era considerată de către Secția de contraspionaj din Serviciul Special de Informații român ca fiind cel mai incisiv organism informativ bulgar, ce beneficia de o dotare tehnică adecvată și acorda un sprijin nelimitat organizațiilor revizioniste bulgare, ce aveau nuclee informative importante în toate centrele urbane românești din
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
bulgar, ce beneficia de o dotare tehnică adecvată și acorda un sprijin nelimitat organizațiilor revizioniste bulgare, ce aveau nuclee informative importante în toate centrele urbane românești din toată Dobrogea, dar și de pe malul stâng al Dunării până la vărsare. În Varna, contraspionajul românesc a identificat pe principalul recrutor al serviciilor bulgare, un anume Popov, originar din Dobrogea Veche, care activa și pentru serviciile germane. După cum rezultă din rapoartele SSI-ului, activitatea acestui centru viza mai ales armata română, cu predilecție unități cantonate
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
componența sa cinci secții. Doar secția a IV-a se ocupa de culegerea de informații din România, fiind focalizată pe Dobrogea Veche, dar mai cu seamă pe Cadrilater. La rândul ei avea două subsecții. Una cu profil contrainformativ sau de contraspionaj, ce trebuia să identifice agenții români infiltrați pe teritoriul Bulgariei, iar cealaltă, cu profil informativ, ce trebuia să strângă informații politico-militare, cu un centru la Bazargic și șapte subcentre la București, Constanța, Tulcea, Cernavodă, Balcic, Silistra și Turtucaia. Altă organizație
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
ei, în condițiile Frontului de Est, ca și asupra diferendelor din sfera politică și militară etc. În acest sens prezentăm (Anexa 21) un raport întocmit de colonelui Victor Siminel, care, în timpul campaniei din Răsărit, a condus Secția a IV-a Contraspionaj al SSI-ului, iar după 23 august 1944, va deveni șeful Serviciului Secret. Respectivul Raport a fost întocmit la 23 octombrie 1944, când Armata română era angajată în campania antihitleristă, iar serviciile de informații ale noului aliat, temutul NKVD, a
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
activității fiecărui serviciu, totodată și un control deplin asupra întregii activități în stat. Serviciul Special de Informații, structura cea mai importantă în cadrul sistemului românesc informativ, avea o plajă informativ/contrainformativă vastă în comparație cu celelalte componente ale lui, de la spionaj tactic la contraspionaj. Pe plan intern, urmărea întreg aparatul de stat al Românei, începând de la „Palatul Regal până la firmele de comerț”. Fără a acționa într-un regim strict de poliție politică, era împuternicit să supravegheze, de sus până jos și „în regim de
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
Penale" condusă de colonelul Mișu Dulgheru. El este acuzat în 1952 de abuzuri nepermise în anchetă și înlocuit cu colonelul Francisc Butyka, cel care va conduce ancheta Ecaterinei Lovinescu-Bălăcioiu. Direcția este organizată în patru servicii: "Probleme speciale", "Organizații politice subversive", "Contraspionaj și treceri frauduloase de frontieră" și "Contrasabotaj". În primii ani, cadrele au un nivel intelectual scăzut, fără prea multă educație, dar dăruiți slujbei. Printre criteriile de încadrare în Securitate nu se numără inteligența, ci ura de clasă, spiritul combativ și
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
aduse de americani cu privire la procesul lui Maniu și îi descria pe acuzați ca pe niște "legionari, mari moșieri și mari industriași" care primiseră, fără îndoială, instrucțiuni de la Misiunea SUA din București. Condamnarea lor era "o lovitură pentru serviciile americane de contraspionaj". În concluzie, guvernul român considera mesajul american drept o încercare de amestec în treburile interne ale României 433. Pe 31 mai, Departamentul de Stat a mai trimis o notă diplomatică Bucureștiului. Întrucît România refuza să menționeze vreo măsură de remediere
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
plece la Mecca, pentru a se întoarce purificați sufletește! Păcat că nu toate cultele au o „Mecca” a lor! Referat, 10.03.1984 „Numitul O.S. a fost recrutat la data de 19.07.1974 ca informator în probleme de contraspionaj turc. Din anul 1978, când a fost în vizită la Mecca, evită în mod sistematic legătura cu organele de securitate. Dispune de bani mulți, ce depășesc posibilitățile sale oficiale [...], fiind suspicionat că a fost subvenționat într-o anumită perioadă de
Cultele din România între prigonire și colaborare by -Carmen Chivu-Duță () [Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
a mai afirmat Roland Vasilievici. „Această rețea informativă a fost treptat educată în spirit naționalist-șovin și xenofob, după formula promovată de fostul dictator. Vârfurile clericale au beneficiat de un statut privilegiat, ele intrând în atenția compartimentelor profilate pe spionaj și contraspionaj” . Securitatea a acordat o atenție deosebită forurilor conducătoare ale Bisericii. Liderii acesteia au beneficiat de instructaje complexe, urmând apoi să fie infiltrați în diferite acțiuni organizate de Securitate. „Ei au început să fie instruiți în ideea de a fi trimiși
Cultele din România între prigonire și colaborare by -Carmen Chivu-Duță () [Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]