278 matches
-
nonintențională. Valențe semantico-sintactice Ideea interdependenței dintre semantică și sintaxă se regăsește în numeroase lucrări asupra verbelor de percepție (Labelle 1996, Rizzi 2003, Enghels 2007, Grezka 2009, Gisborne 2010 ș.a.). Cele mai multe studii sunt consacrate verbului de percepție vizuală a vedea sau, contrastiv, verbelor de percepție a vedea și a auzi, pe baza apropierilor de structură semantico-sintactică dintre acestea. Mai puține referiri vizează verbele de percepție din celelalte trei câmpuri lexico-gramaticale - tactil, olfactiv, gustativ. În analiza de față vom urmări îndeaproape relația dintre
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
declanșat pe baza unor stimuli senzoriali (entități) cu referință concretă. 7 Vezi și Bidu-Vrănceanu (2008: 19) pentru noțiunea de arhilexem, corespunzătoare conceptului hiperonim, folosit în lucrarea noastră. 8 Pentru lexicul percepției, vezi și studiul lui Buck (1949: 1017-1084). Autorul urmărește contrastiv lexicul percepției în limbile indo-europene (cuprinzând verbe, substantive, adjective) și oferă în analiză și date din română. 9 Pentru un studiu asupra adjectivelor sinestezice - care pot exprima, prin tranzițiile semantice, caracteristici perceptuale sincretice -, vezi Gebăilă (2010). 10 Obiectivarea sensurilor cuvintelor
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
în română actuala", în: Până Dindelegan (coord.), p. 137−150. Godard, D., 1988, La syntaxe des relatives en français, Paris, Éditions du C.N.R.S. Goes, J., 1999, L'adjectif. Entre nom et verbe, Paris, Duculot. Golopenția Eretescu. S., 1974, "Towards a contrastive analysis of conversațional strategy", în: D. Chițoran (ed.), The Romanian English Contrastive Analysis Project, Bucharest, Bucharest University Press, p. 79-133. Gorăscu, A., 1975, "Negazioni implicite", în RRL, XX, 6 [=CLTA,XII,1-2], p. 657-671. Gorăscu, A., 1983, "Metadiscorso esplicito, metadiscorso
[Corola-publishinghouse/Science/85007_a_85793]
-
1988, La syntaxe des relatives en français, Paris, Éditions du C.N.R.S. Goes, J., 1999, L'adjectif. Entre nom et verbe, Paris, Duculot. Golopenția Eretescu. S., 1974, "Towards a contrastive analysis of conversațional strategy", în: D. Chițoran (ed.), The Romanian English Contrastive Analysis Project, Bucharest, Bucharest University Press, p. 79-133. Gorăscu, A., 1975, "Negazioni implicite", în RRL, XX, 6 [=CLTA,XII,1-2], p. 657-671. Gorăscu, A., 1983, "Metadiscorso esplicito, metadiscorso implicito e connettivi semantici", în RRL, XXVIII, 3, p. 227−237. Gorăscu
[Corola-publishinghouse/Science/85007_a_85793]
-
aplicat, elaborând un număr impresionant de instrumente de lucru pentru cei interesați de studiul limbii și literaturii engleze: 42 de dicționare anglo-române și poliglote, generale și specializate, 34 de tratate, manuale, lucrări didactice și numeroase articole de gramatică engleză și contrastivă, fonetică, lexicologie, semantică, stilistică, teoria traducerilor. Este autor, singur sau în colaborare, al celor mai ample dicționare anglo-române: Dicționar englez-român enciclopedic (1974) și English Romanian Dictionary (1972), în colaborare cu cu Leon Levițchi. Ducând mai departe activitatea lexicografică a mentorului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285607_a_286936]
-
o structură în care ambele poziții de complementizator sunt lexicalizate, iar constituenții care ocupă spațiul dintre ca și să sunt focalizați sau topicalizați (53). (53) a. Cine vrei să vină? Vreau ca NUMAI ION să vină, nu și ceilalți (focus contrastiv 36) b. Ce ai vrea să facă Ion? Aș vrea caIonsă traducă introducerea. (topic) Rizzi (1997: 295-300) arată că poziția de focus este unică, pe când poziția de topic este recursivă și se poate lexicaliza și la stânga și la drepta focusului
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
procedeu facultativ (deplasare A-bar), generat de necesități discursive; complementul lui V trebuie extras în mod sistematic pentru a asigura deplasarea VP în modul descris mai sus; (ii) accesul obiectelor propoziționale în poziția de object shift este constrâns de focalizarea contrastivă a subiectului (32) (nu imposibil, după cum se spune în Alboiu 1999). (32) a. − Cine a zis că m-am purtat ca un domn? Ioana? − A zis că te-ai purtat ca un domnMARIA, NU IOANA. b. − Cine spuneai că îmi
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
s-a comportat ti] vecinelor de scară? Pentru a testa extracția wh- dintr-un OD propozițional din poziție derivată, se cuvine să ne amintim că topica VOS este disponibilă pentru OD propozițional doar în condiții discursive speciale, i.e. sub focalizarea contrastivă a subiectului (v. (32) în §2.4 supra). Dacă îndeplinim condițiile pentru legitimarea structurii VOS cu OD propozițional, observăm că extracția unui element wh- din această poziție este permisă: (52) Cumi au spus [că m-am purtat ti] colegii mei
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
este acela în care adverbul a fost menționat anterior în discurs: Aș vrea să-i vizitez mai des pe bunicii mei pentru (62a) sau Părinții tăi obișnuiau să meargă des la bunici? pentru (62b), marcând astfel o valoare topică (eventual contrastivă). Infinitivul verbal precedat de a susține această ipoteză de a analiză a adverbelor preverbale: a este un complementizator prepozițional care amalgamează proiecțiile de complementizator FORCE 0 și FIN0 în proiecția sincretică C0, astfel că generarea unei periferii stângi nu este
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
pentru participiile pasive, categorii verbale nominalizate / adjectivizate, deci specificate categorial ca [-V]; deplasarea participiului pasiv este dictată exclusiv de factori pragmatici (i.e. este o formă de deplasare A-bar), propoziția (123) fiind pe deplin gramaticală atunci când participiul dislocat are citire contrastivă. (123) Cititănu a mai fost tcitităde mult poezia asta. Gerunziul pozitiv care generează propoziție nonfinită 67 este caracterizat de encliză pronominală, considerat principalul test sintactic de deplasare la C (v. și Niculescu 2014) (124a). În ce privește structura internă a gerunziului românesc
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
C {FORCEP > TOPP > FOCP > TOPP > FINP > IP}. Verbul inversat poate fi precedat de constituenți neizolați prozodic de structura propozițională, deci care ocupă poziții din periferia stângă propozițională. În (142a), pe lângă vocativul izolat prozodic și fără funcție sintactică (Ioane), subiectul focalizat contrastiv 82 precedă verbul inversat; în (142b), obiectul direct dublat clitic și marcat diferențial prin prepoziția funcțională pe83 - care poate avea citire de topic sau de focus - precedă verbul; în (142c), adverbe pline fără emfază prozodică apar înaintea verbului ridicat în
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
fază a românei este activă doar proiecția înaltă de negație. Ca și în româna modernă (v. §III.3.3), adverbul de negație nu14cunoaște trei folosiri (Manea 2016): este marcă a negației propoziționale (28a) și a negației de constituent în structuri contrastive (28b) și poate funcționa ca pro-frază (28c); funcționarea ca pro-frază constituie un argument solid pentru considerarea lui nu drept generând un grup sintactic independent (i.e. ADVP), ocupând deci poziția de specificator al NEGP. (28) a. Și ceriul nu-și va
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
complementară. Sub ipoteza general acceptată a unicității focusului, Alboiu, Hill și Sitaridou (2014); Hill și Alboiu (2014) iau ca diagnostic pentru deplasarea verbului la FOCUS imposibilitatea de a focaliza un alt constituent în prezența inversiunii. Autoarele iau în discuție focusul contrastiv și focusul de veridicitate 34 (engl. verum focus) și exemplifică complementaritatea dintre focus și inversiune prin exemple ca (96a-b) (la care putem adăuga și exemplul (96c), extras din Alexandria). A se observa că testarea se face în contextul propozițiilor interogative
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
regulă exclusivă, cum este prezentată în Alboiu, Hill, Sitaridou (2014); Hill și Alboiu (2016): propozițiile interogative totale nu se construiesc întotdeauna prin inversiune (v. și Gheorghe 2016); deplasarea elementelor interogative în periferia stângă (i.e. la FOCUS) nu exclude inversiunea; focusul contrastiv și focusul de veridicitate nu exclud întotdeauna inversiunea. Această distribuție indică faptul că inversiunea verbală întreține o relație cu proiecția de focus, însă această relație este indirectă, neobținându-se prin ridicarea verbului la FOCUS, ci mai degrabă prin ACORD. Vom
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
vreau. b. Să citesc romane cavalești, mai pot; să mai urc pe munți, nu. Dacă analizăm însă exemplele din (180) -(181), observăm că topicalizarea CP-ului se asociază cu o interpretare pragmatică specială: CP-ul topicalizat este interpretat ca focus contrastiv, interpretarea asociată în general cu fenomenul de topicalizare a CP-ului (v., de exemplu, următoarea remarcă din Holmberg 1997: 18: "[t]he effect of topicalizing a CP is that it is interpreted with contrastive focus"). Prin contrapunerea exemplelor cu topicalizarea
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
-ul topicalizat este interpretat ca focus contrastiv, interpretarea asociată în general cu fenomenul de topicalizare a CP-ului (v., de exemplu, următoarea remarcă din Holmberg 1997: 18: "[t]he effect of topicalizing a CP is that it is interpreted with contrastive focus"). Prin contrapunerea exemplelor cu topicalizarea CP-ului de la Cantemir (e.g. (178)-(179)) celorlalte exemple din alte surse (180), observăm că, la Cantemir, segmentele topicalizate nu se asociază cu interpretarea pragmatică obișnuită a topicalizării CP, nefiind contrastive. Așadar, Cantemir folosește
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
is interpreted with contrastive focus"). Prin contrapunerea exemplelor cu topicalizarea CP-ului de la Cantemir (e.g. (178)-(179)) celorlalte exemple din alte surse (180), observăm că, la Cantemir, segmentele topicalizate nu se asociază cu interpretarea pragmatică obișnuită a topicalizării CP, nefiind contrastive. Așadar, Cantemir folosește o strategie sintactică cu corelații pragmatic-interpretative bine stabilite (topicalizarea CP - interpretare contrastivă) pentru a reda propoziții neutre din punct de vedere pragmatic. Cu alte cuvinte, pentru a reda un model străin (o gramatică cu centru final), Cantemir
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
178)-(179)) celorlalte exemple din alte surse (180), observăm că, la Cantemir, segmentele topicalizate nu se asociază cu interpretarea pragmatică obișnuită a topicalizării CP, nefiind contrastive. Așadar, Cantemir folosește o strategie sintactică cu corelații pragmatic-interpretative bine stabilite (topicalizarea CP - interpretare contrastivă) pentru a reda propoziții neutre din punct de vedere pragmatic. Cu alte cuvinte, pentru a reda un model străin (o gramatică cu centru final), Cantemir se folosește de o structură sintactică diferită, disponibilă în limba-țintă, și anume topicalizarea CP în
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
doar în 31 de limbi (toate din afara Europei) (Dryer 2005b). 35 Denumirea EPP derivă din Principiul Proiecției Extinse (engl. The Extended Projection Principle) propus de Chomsky (1982) pentru a surprinde lexicalizarea obligatorie a subiectului în engleză. 36 Prin convenție, focusul contrastiv se notează cu majuscule. 37 Cf. Rizzi (1997: 295-296): (i) a. Credo che a Gianni QUESTO, domani, gli dovremmo dire. C Top Foc Top IP b. Credo che domani QUESTO, a Gianni, gli dovremmo dire. C Top Foc Top IP
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
spunem' 38 Cercetările ulterioare la iveală faptul că proiecțiile de topic și focus se organizează în "câmpuri" (v. Benincà și Poletto 2004) și că, de obicei, câmpul de topic (ierarhizat ca Frame + Theme) precedă câmpul de focus (ierarhizat ca focus contrastiv + focus informațional) (v. discuția la Ledgeway 2012: 162-169). Dacă analizăm distribuția de mai sus însă ((49)-(50)), observăm că româna verifică ipoteza formulată inițial de Rizzi (1997), și anume că topicul se poate realiza și la stânga, și la dreapta focusului
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
Noul tip de confruntare implică o relevanță scăzută a deosebirilor dintre război, crimă organizată și violări pe scară largă ale drepturilor omului, pe de o parte, precum și a distincției dintre confruntarea locală și cea globală. Noile războaie pot fi analizate contrastiv cu războaiele anterioare din punctul de vedere al scopurilor (politică a identităților, spre deosebire de țelurile geopolitice sau ideologice), al metodelor de luptă (războaie de gherilă, tehnici de contrainsurgență și descentralizare) și al modului de finanțare („economia de război globalizată” - profituri din
[Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
fără dubii. Dacă vom compara Miradoniz cu poezia Dacă treci râul Selenei... am putea decide în favoarea celei de-a doua soluții. Să socotim însă că poemul nostru are două personaje. Poemul apelează la versul alb și la procedee insolite (procedeul contrastiv este neglijabil: omăt, nea - căldura verii, umbroasă - luminoasă). Presupun că Eminescu își începe poemul puțin după ce bolile îl năpădesc la Viena, iar bolile trebuie că joacă un rol, fiindcă medicul îi administrează medicamente, poate și analgezice, și sub influența acestora
EMINESCU. CÂTEVA NOTE by Dan Grădinaru () [Corola-journal/Journalistic/6714_a_8039]
-
comentarii despre prezența paremiologiei în operele literare, tipuri de frazeologisme definite formal și funcțional (adverbiale, nominale, verbale; sloganuri, clișee, locuri comune) sau semantic și tematic; lucrări despre anumite expresii sau proverbe particulare; abordări istorice (grupate pe secole) și dialectale; cercetări contrastive și utilizări didactice. Autorul a folosit și bibliografii mai vechi, pe care le-a supus unor operații de verificare, actualizare, sistematizare. Capitolul românesc are meritul de a regrupa studii și articole concepute din perspective diferite, de la cercetările principale și de la
Frazeologie romanică by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16525_a_17850]
-
despre asemănările de concepție a personajului feminin, despre tema comunicării și alteritate, laitmotivul crimei, revolta împotriva moralei, vina personală, revelarea forțelor malefice - "adierea altor lumi", cum le spunea prozatorul rus. Nu doar asemănări, însă, pentru că, iată, Elena Loghinovschi descoperă "paralele contrastive" în tema dragostei, în "comportamentismul" lui Preda față de "realismul" lui Dostoievski ori în omul fericit din Cel mai iubit dintre pămînteni față de omul sublim din Idiotul. Exegeza operei lui Marin Preda va trebui să țină seama de acest studiu dens
Noi și scriitorii ruși by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/10193_a_11518]
-
viziuni, categorii stilistice progresive. Oare Blaga, de regulă expresionist, nu practică și un anumit simbolism, făcînd abstracție de strictele încadrări antinomice? Apoi cum să ignorăm ce devine simbolul la Bacovia. Într-o poezie referențială (e vorba de Decor) subtitlul mecanism contrastiv nu mai recurge la simboluri. Poetul izolează vizual prin două culori o schimbare de orizont. "Copacii albi/ Copacii negri/ Stau goi în parcul solitar/ Decor de doliu funerar.../ Copacii albi, copacii negri". Prin limbajul bicromiei, cum s-a mai observat
Mutații în interpretarea modernismului by Henri Zalis () [Corola-journal/Journalistic/16914_a_18239]