140 matches
-
în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 925 din 27 decembrie 2011. Curtea reține însă că, prin decizia amintită, Înalta Curte de Casație și Justiție nu a negat competența instanței de contencios constituțional de a decide cu privire la constituționalitatea și convenționalitatea unor dispoziții de lege și nici efectul definitiv și general obligatoriu al deciziilor acestei instanțe. Astfel, a precizat că "deciziile și considerentele deciziilor Curții Constituționale sunt obligatorii în ceea ce privește constatările conformității sau neconformității atât cu Constituția, cât și cu Convenția pentru
DECIZIE nr. 1.038 din 5 decembrie 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1-3 din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, precum şi a legii în ansamblul său. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/248438_a_249767]
-
constatările conformității sau neconformității atât cu Constituția, cât și cu Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și cu jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului". În continuare a reținut însă că, "dacă instanța de contencios constituțional a constatat convenționalitatea unei legi sau norme, o atare constatare este una în abstracto (dat fiind caracterul de control obiectiv al legii exercitat de Curtea Constituțională), iar aceasta nu împiedică instanțele de drept comun să evalueze în concret, în fiecare cauză în parte
DECIZIE nr. 1.038 din 5 decembrie 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1-3 din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, precum şi a legii în ansamblul său. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/248438_a_249767]
-
din Convenție, referitoare la recalcularea pensiilor prevăzute de art. 1 din lege, decizie invocată de autorii excepției în motivarea excepției de neconstituționalitate, arată că cele reținute cu prilejul soluționării acestui recurs în interesul legii nu reprezintă un recurs național în convenționalitate și nu poate asigura unificarea practicii judiciare în această materie, având în vedere că fiecare cauză aflată pe rolul instanțelor de judecată este rezultatul aprecierii materialului probator și al circumstanțelor proprii fiecărei pricini sau a situației de fapt reținute. CURTEA
DECIZIE nr. 327 din 25 iunie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 lit. d) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, art. 1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2011 pentru stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor prevăzute la art. 1 lit. c)-h) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor şi ale art. 196 lit. c), d) şi q) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/254542_a_255871]
-
Partea I, nr. 51 din 23 ianuarie 2013. În acest sens, instanța de contencios constituțional a reținut, în esență, că Înalta Curte de Casație și Justiție nu a negat competența instanței de contencios constituțional de a decide cu privire la constituționalitatea și convenționalitatea unor dispoziții de lege și nici efectul definitiv și general obligatoriu al deciziilor acestei instanțe. Astfel, Înalta Curte de Casație și Justiție a precizat că "deciziile și considerentele deciziilor Curții Constituționale sunt obligatorii în ceea ce privește constatările conformității sau neconformității atât cu
DECIZIE nr. 327 din 25 iunie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 lit. d) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, art. 1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2011 pentru stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor prevăzute la art. 1 lit. c)-h) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor şi ale art. 196 lit. c), d) şi q) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/254542_a_255871]
-
constatările conformității sau neconformității atât cu Constituția, cât și cu Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și cu jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului". În continuare a reținut însă că, "dacă instanța de contencios constituțional a constatat convenționalitatea unei legi sau norme, o atare constatare este una în abstracto (dat fiind caracterul de control obiectiv al legii exercitat de Curtea Constituțională), iar aceasta nu împiedică instanțele de drept comun să evalueze în concret, în fiecare cauză în parte
DECIZIE nr. 327 din 25 iunie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 lit. d) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, art. 1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2011 pentru stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor prevăzute la art. 1 lit. c)-h) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor şi ale art. 196 lit. c), d) şi q) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/254542_a_255871]
-
de specificul situațiilor categoriilor socio-profesionale în cauză. De asemenea, așa cum Curtea a constatat prin Decizia nr. 214 din 13 martie 2012 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 370 din 31 mai 2012, "un argument suplimentar în sensul convenționalității măsurii de diminuare a pensiilor de serviciu îl constituie și Decizia Curții Europene a Drepturilor Omului din 7 februarie 2012, pronunțată în cauzele conexate Ana Maria Frimu, Judita Vilma Timar, Edita Tanko, Marta Molnar și Lucia Ghețu împotriva României, prin
DECIZIE nr. 170 din 19 martie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 lit. h) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, art. 196 lit. j) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, precum şi ale art. 1, 2 şi 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2011 pentru stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor prevăzute la art. 1 lit. c)-h) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252128_a_253457]
-
unor hotărâri judecătorești, ci a instituit o nouă procedură ce a urmărit stabilirea cât mai echitabilă și justă a pensiilor persoanelor menționate în dispozițiile art. 1 lit. c)-h) din Legea nr. 119/2010 . Totodată, un argument suplimentar în sensul convenționalității măsurii de diminuare a pensiilor de serviciu îl constituie și decizia de inadmisibilitate a Curții Europene a Drepturilor Omului din 7 februarie 2012, pronunțată în cauzele conexate Ana Maria Frimu, Judita Vilma Timar, Edita Tanko, Marta Molnar și Lucia Ghețu
DECIZIE nr. 298 din 23 mai 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2011 pentru stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor prevăzute la art. 1 lit. c)-h) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252741_a_254070]
-
decizia menționată, cât și considerentele pe care aceasta s-a întemeiat își mențin valabilitatea și în prezenta cauză, deoarece nu au intervenit elemente noi, de natură a justifica o reconsiderare a jurisprudenței Curții. De altfel, un argument suplimentar în sensul convenționalității măsurii de reducere cu 25 de procente a drepturilor salariale sau de natură salarială, prin Legea nr. 118/2010 , îl constituie și Decizia Curții Europene a Drepturilor Omului din 6 decembrie 2011, pronunțată în cauzele conexate nr. 44.232/11
DECIZIE nr. 493 din 10 mai 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 şi art. 2 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 118/2010 privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar, ale Legii nr. 118/2010 , în ansamblul său, precum şi ale art. 1 din Legea nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/242785_a_244114]
-
reparație au fost instituite anumite termene pe care persoanele îndreptățite trebuie să le respecte, această opțiune a legiuitorului nu contravine jurisprudenței instanței de contencios european a drepturilor omului, care împreună cu dispozițiile convenționale și ale protocoalelor adiționale formează un "bloc de convenționalitate", obligatoriu pentru instanțele naționale. 83. În acest sens trebuie reamintit că prin însăși Hotărârea-pilot din 12 octombrie 2010, pronunțată în Cauza Maria Atanasiu și alții împotriva României, s-a impus necesitatea implementării unor măsuri de natură să urgenteze soluționarea cererilor
DECIZIE nr. 31 din 17 octombrie 2016 privind interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 18^1 alin. (4) din titlul VII al Legii nr. 247/2005. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/277228_a_278557]
-
au un înțeles neechivoc și respectă exigențele de claritate și previzibilitate pe care trebuie să le conțină orice dispoziție normativă. Pe de altă parte, instituția procedurii simplificate (într-o reglementare similară celei din dreptul național) a fost supusă controlului de convenționalitate exercitat de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, care, prin Hotărârea din 30 noiembrie 2000, pronunțată în Cauza Kwiatkowska împotriva Italiei, nu a identificat elemente de încălcare a prevederilor art. 6 paragrafele 1, 2 și 3 din Convenția pentru apărarea drepturilor
DECIZIE nr. 253 din 5 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 374 alin. (4), art. 375 alin. (3) şi art. 377 alin. (1), (2) şi (3) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273441_a_274770]
-
era necesară pentru atingerea scopului urmărit. Având în vedere cele expuse, instanța apreciază că dispozițiile art. 35 alin. (1) din Legea nr. 165/2013 , în măsura în care stabilesc o competență teritorială exclusivă în sarcina Tribunalului București, nu satisfac cerințele de constituționalitate și convenționalitate cu privire la egalitatea în drepturi și liberul acces la instanță, soluția legislativă aleasă nerespectând condiția necesității și proporționalității. 10. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , actele de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale
DECIZIE nr. 43 din 9 februarie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 35 alin. (1) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271489_a_272818]
-
și a prelungirii duratei de soluționare a dosarelor. Instanța autoare a excepției consideră că dispozițiile art. 35 alin. (1) din Legea nr. 165/2013 , în măsura în care stabilesc o competență teritorială exclusivă în sarcina Tribunalului București, nu satisfac cerințele de constituționalitate și convenționalitate cu privire la egalitatea în drepturi și liberul acces la instanță, soluția legislativă aleasă nerespectând condiția necesității și proporționalității. 11. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , actele de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale
DECIZIE nr. 115 din 3 martie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 35 alin. (1) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271859_a_273188]
-
optat în această perioadă pentru limba engleză în filmele sale. Un film despre imagine și ceea ce se ascunde sau nu se mai ascunde în spatele ei. Regizorul Michelangelo Antonioni realizează în acest film un mod de a percepe realitatea filtrat prin convenționalitatea imaginii, prin accentul pus pe plasticitatea sa exacerbată. Toată acțiunea filmului, demersurile personajelor și înseși personajele în ceea ce presupune exercitarea dimensiunii lor sociale și vitale totodată sunt împinse undeva într-un fundal mai mult bănuit decât văzut efectiv cu adevărat
Împușcătura (film) () [Corola-website/Science/302895_a_304224]
-
din majoritatea operelor sale se desfășoară în comitatul semi-imaginar Wessex și sunt marcate de descrieri poetice și fatalism. Prin opera sa, caracterizată prin studiul amănunțit al caracterelor și ambianțelor, simpatie umană pentru eroi, prin viziunea fatalistă și pesimistă, se opune convenționalității epocii victoriene. s-a născut la Higher Bockhampton, un sătuc din parohia localității Stinsford, la est de Dorchester în comitatul Dorset. Tatăl său a fost un zidar și constructor local. Mama lui Hardy a fost o femeie educată și ambițioasă
Thomas Hardy () [Corola-website/Science/304257_a_305586]
-
bazată pe interferența între mai multe forme de artă (spațiale și temporale - teatru, plastică, muzică, film, fotografie etc.), având ca scop anularea distanței dintre realitatea și creația artistică. Din zona artistică se păstrează o serie de trăsături, cum ar fi convenționalitatea, gratuitatea, tendința spre semnificație, iar de la realitate se împrumută accidentalul, posibilitatea controlului asupra evenimentului, spontaneitatea comportamentului și dimensiunea banalității. Termenul își are originea în experimentele lui Allan Kaprow la Douglas College (1958 și 1959) și în acțiunea grupului de avangardă
Happening () [Corola-website/Science/314469_a_315798]