1,156 matches
-
încă în ajunul nașterii ei, pe haza protecționismului. Zaharul, care, după tarifele turcești până mai alaltăieri în vigoare, plătea o vamă de 7 1/4 la sută, la import sau 5 franci 25 centime de suta de kilo, astăzi după convențiunea rusă si austro-ungară plătește 28 */100 la sută sau 20 de franci de sută de kilo, adică o taxă de patru ori mai mare, mai mult decât suficientă pentru a protege industria noastră zaharină, pentru a o încuragia și a
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
Interpelațiunea d-lui Apostoleanu a ocupat ședința din 24 fevr. a Senatului. Această interpelațiune avea de scop să ceară guvernului publicațiunea actelor privitoare la misiunile d-lor Ghica, Rose [t]ti și D. Brătianu în străinătate; publicarea actelor relative la convențiunile comerciale încheiate cu Franța, Anglia și Italia; în fine, interpelatorul mai cerea lămuriri guvernului în privirea memorandului din vara trecută a d-lui Cogălniceanu și în privința protestului adresat Porții cu ocaziunea promulgărei constituțiunei otomane, deci ea se compunea din patru
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
vot; că în privința aceasta a luat avizul Consiliului de Miniștri, dar că atunci răspunderea gravelor consecuențe ce ar rezulta din această urmare va privi pe Senat. După aceasta d. Ionescu arată pe larg dificultățile ce a întîmpinat guvernul ca să încheie convențiuni comerciale cu Anglia, Franția și Italia, pe de o parte pentru că timpul era prea scurt, iar pe de altă parte pentru că acele puteri insistau a se acorda izraeliților din țară drepturi politice; că, neînțelegerea fiind gravă între părțile contractante, iar
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
de altă parte pentru că acele puteri insistau a se acorda izraeliților din țară drepturi politice; că, neînțelegerea fiind gravă între părțile contractante, iar tariful autonom și general al vămii trebuind să se aplice fără întîrziere pentru statele cari nu încheiaseră convențiuni separate cu țara noastră, acele puteri au fost nevoite a consimți la niște angajamente provizorii, cu facultatea de a le prelungi când s-ar putea negocia tractate speciale până la terminul stipulat într-însele. {EminescuOpIX 335} D. ministru aminti asemenea că
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
rusesc și cel român în privirea cooperării armatei noastre. [12 august 1877] GERMANIA ["GUVERNUL GERMAN... "] Guvernul german a făcut imputări către Poartă în privința barbarielor comise de trupele turcești; aceste imputări sânt bazate pe convenția de la Geneva. După interpretația germană, această convențiune îndatorează nu numai pe beligeranți a observa unul în privința celuilalt dispozițiunile ce ea conține, dar încă dă puterilor neutre cosemnatare dreptul de a stărui asupra observării esacte a acestor dispozițiuni. Nota Germaniei nu va fi comunicată și celorlalte puteri. [12
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
reală astăzi, ținând seama de scăderea efectelor de aproximativ 2.700.000 l ei n umerar. Asupra veniturilor din lucrările juridice și din periodicele publicate de defunct nu se poate stabili nimic precis, mai ales că nu s-au găsit convențiunile avute de defunct cu diverșii săi editori și colaboratori. În orice caz dacă nu vor exista beneficii de pe urma acestor lucrări, nu va suferi legatul lăsat Academiei, ci Fondul Liceului „Codreanu” din Bârlad, căruia îi sunt afectate. Ținând seama că regretatul
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
de conservatori."78 Asemenea, ziaristul le amintea că, în 1876, guvernanții "desființau armata prin buget", au suprimat recrutările și anunțau "vânzarea prin mezat a efectelor de îmbrăcăminte", încât au intrat în război "cu o armată nepregătită", dar "și fără o convențiune stipulând și marginea sacrificiurilor și întinderea beneficiilor pentru români, mulțumită închinatei lor diplomații". Întrebați de presă dacă au vreun tratat cu "împărăția alături de care luptau, ei răspunseră cu cutezanță că acea împărăție nu putea să trateze cu un stat care
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
Desigur, n-a fost ușor să negociezi cu Petersburgul, dar fermitatea diplomatică a ministerului condus de Catargi a adus impunerea punctului de vedere românesc. "Dacă eram stat vasal, de ce înainte de intrarea noastră în acțiune guvernul rus a iscălit cu noi convențiunea pentru trecerea armatei în care se stipulează condițiuni curat politice, cum este integritatea teritoriului?"79 În toate polemicile sale, Eminescu aduce argumente solide și raționale. În finalul editorialului din 3 ianuarie, poetul își exprimă speranța că acea convenție cu Rusia
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
fi implicat o renunțare definitivă la drepturile istorice asupra Basarabiei. Stere arată acum, cu documente, că Rusia a pornit la război, alături de Antanta, cu obiectivul că va stăpâni Constantinopolul, Dardanelele, Marea Neagră, România etc., după cum rezulta din publicarea, de către bolșevici, a "convențiunilor care asigurau Rusiei toate aceste posesiuni, care transformau România într-o simplă enclavă rusească."193 Întreaga strategie a guvernului român atârna, așadar, de un fir de ață. În consecință, Stere va reitera necesitatea vocii sale singulare: "dacă n-aș fi
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
12.000 lei”. Un alt exemplu ne este oferit de Aneta David Gheorghiu, care a primit următoarele bunuri dotale (ianuarie 1892): „12.000 lei în numerar, din care 2.000 lei primiți de soț și numărați în momentul întocmirii prezentei convențiuni matrimoniale, iar restul de 10.000 lei în termen de un an de la căsătorie, precum și 3.000 lei în bunuri cuprinse din lenjerie, haine, juvaieruri și altele”. La acest nivel social, părinții mai obișnuiau să lase drept zestre diferite valori
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
dar și utilă preluarea unor citate din acest act normativ care ne-a aruncat, practic, în ghearele marelui și veșnicului dușman de la Răsărit, iată ce semnase regele ce pe atunci avea vârsta de 24 de ani: „Art.1. Pentru executarea Convențiunii încheiate între Guvernul Regal Român și Guvernul URSS la 16 Ianuarie 1945 <<asupra mărfurilor pe care România urmează să le livreze în compensarea daunelor cauzate de către România Uniunii Sovietice, prin operațiunile militare și ocuparea teritoriului sovietic>>, se înființează pe lângă Ministerul
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
de viitor ale acesteia din care am extras pentru început punctul „c”: „Întocmește planurile necesare de materii prime, combustibil, echipament industrial, mâna de lucru și mijloacele de transport, pentru executarea la timp a comenzilor (subl.ns.) și livrărilor în cadrul arătatei Convențiuni (...)”. Uriașul aparat birocratic cu care va fi „înzestrată” această Regie autonomă reiese și din punctul „d”: „Dă directivele generale, îndrumează și controlează îndeaproape, prin organele sale, executarea în bune condițiuni a livrărilor prevăzute”. Deci, urmau a fi angajați sute de
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
fără echivoc următoarele: „Toate întreprinderile publice și particulare de orice natură și categorie, sunt obligate să execute, în condițiile stabilite, comenzile ce li se vor da și să presteze serviciile ce li se solicită pentru executarea obligațiunilor, decurgând din aplicarea Convențiunii din 16 Ianuarie 1945, încheiată între Statul Român și Uniunea Sovietică”. În afară de semnătura regelui Mihai, mai iscăliseră ing. Petre Bejan (Industrie și Comerț) și Mircea Duma (Finanțe). Deci, înhămarea României la ticălosul car stalinist fusese pecetluită, urmând ca muncitorul și
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
mică", pe de altă parte "templu al literaturii române moderne, fundația spiritului românesc, narativ și expresionist", cum o percepea Nicolae Breban. 32 Spre exemplu, documente referitoare la arendările unor moșii aparținând lui Vasile Pogor, "acte de asociație", contracte, "acte de convențiune", "contracte de societate" etc. toate denotând spirit practic, urmărire a interesului etc. 33 Pentru a configura un scurt istoric al Muzeului "Vasile Pogor" am utilizat, printre alte surse, eleganta Carte a muzeelor literare ieșene, alcătuită de Lucian Vasiliu, Ioana Vasilescu-Coșereanu
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
public prin articolul Relativ mergerii preoților la teatru și este propus pentru excluderea din cler din cauza acestui comportament nepotrivit. Fără a se intimida, asemeni celorlalți colegi ce erau în aceeași situație, își motivează scris acțiunea, drept răspuns la articolul din Convențiunea. Iași, 1868, martie în 2 " Venerabile părinte, La stimabila și oficiala adresă a sf.voastre No. 43 din 29 februarie 1868 relativă la frequentarea Teatrului Național, una dintre instituțiunile morale sociale de către preoții de mir, între care mi-ați făcut
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
Institutul Vasile Lupu (10 iunie). 1866. La 16 februarie se mută, ca diacon, la Biserica Golia. La 30 aprilie cere și este confirmat ca diacon "definitiv". 1868. 17 februarie : este numit definitiv institutor la clasa I. La 26 februarie ziarul Convențiunea descrie doi preoți, care în Teatrul Național se „desfătau privind și aplaudând afectele și simțămintele din piesă”. Nu se dau nume, dar unul dintre acești preoți este Ion Creangă (ancheta eclesiastă stabilește acest lucru). După aceea în Curierul de Iași
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
de presă anunță încheierea protocolului de la Londra, prin care marile puteri semnatare recomandă Porții acordarea unor libertăți popoarelor supuse; în același document se cere demobilizarea trupelor otomane și țariste. Ziarul „Curierul de Iassi“, de miercuri, 11 mai, 1877 publica articolul: „Convențiunea Ruso-Română“ Care regulează, relațiunile între amândouă statele pentru timpul trecerii armatelor rosiene prin România. Informațiunile următoare au fost primite la ministerul afacerilor străine: Autoritățile otomane din Tulcea au expediat arhivele și familiile lor la Constantinopol, rămânând numai bărbații care umblă
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
așa de esagerați filoruși cât fuseseră de supuși și umili filoturci. Intrară în răzbel, fapt care se putea foarte bine aproba și sprijini, dară intrară cu o armată nepregătită cu nimic, grație ineptei și culpabilei lor administrațiuni, și fără nici o convențiune stipulând și marginea sacrificiurilor și întinderea beneficiilor pentru români, mulțumită închinatei lor diplomații. Întrebați de presa conservatoare dacă au vreun tratat cu împărăția alăturea de care luptau, ei răspunseră cu cutezanță că acea împărăție nu putea să trateze cu un
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
cînd? Când Rusia tratând cu noi ne acorda o concesiune diplomatică pur și simplu, fără să ne ceară în schimb nici aur, nici sânge. Dacă eram stat vasal, de ce înainte de intrarea noastră în acțiune guvernul rus a iscălit cu noi convențiunea pentru trecerea armatei în care se stipulează condițiuni curat politice, cum este integritatea teritoriului? Iată ce s-a făcut când era vorba din partea noastră de o neutralitate binevoitoare. Și astăzi, când M. Sa Țarul împărțește cu oștirea română pericolele și
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
Brătianu, ministru de răzbel, cu d. Cogălniceanu, ministru al afacerilor străine, cu d. C. A. Rosetti, președinte al Camerei și inspirator al guvernului. Aveam dară dreptul să-i întrebăm și erau datori să ne răspunză: Ce măsuri ați luat? Ce convențiuni ați încheiat? Cum credeți la încheiarea păcei să apărați interesele țării? D-lor ne-au răspuns curat și simplu că nici una și ne-au trimis să ne adresăm la generozitatea unui guvern străin. Ni se pare că răspunsul a fost
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
CĂPETENIE... "] Argumentul de căpetenie care ne întîmpină, atât în "Le Nord", cât și în "Viedomosti", întru cât privește cestiunea de drept a Basarabiei este următorul: rușii nu a luat Basarabia de la Moldova ci de la turci și de la tătari, nu prin convențiune, ci cu sabia; la 1856 nu a dat-o înapoi adevărațior ei proprietari, ci Moldovei, n-au pierdut-o prin sabie, ci prin o stipulațiune care azi și-a pierdut rațiunea de-a fi și în fine Moldova n-a
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
de-a o-ncurca și mai rău. [26 aprilie 1878] ["DE CÎND GUVERNUL CONSERVATOR S-A RETRAS... "] De când guvernul conservator s-a retras, partidul conservator observă o atitudine foarte rezervată, dar statornică. Înainte de a fi izbucnit războiul, cu ocaziunea încheierii convențiunei, în cursul războiului, după încheiarea păcii, în sfârșit totdeauna și față cu toate chestiunile mari, partidul conservator a combătut guvernul, dar niciodată nu i-a făcut greutăți. În deosebi "Timpul", organul partidului conservator, a combătut mereu pe guvern, l-a
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
este oare dezmințire destulă? Promiteau desființarea dărilor pe băuturi spirtoase, a monopolului tutunurilor, a capitației, a timbrelor? Desființat-au vro dare? Din contra. Capitația au sporit sub altă formă. Protestat-au cu jalba-n proțap la M. Sa Domnul contra convențiunii comerciale? Ce au făcut? Au iscălit-o. {EminescuOpX 126} Cîștigat-a oare poporul românesc minte destulă pentru a vedea ce făgăduințe deșerte, ce fraze de nimic, ce laude bombastice sânt acelea cu cari liberalii ajung la putere? Asta e nenorocirea acestor
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
proiectul guvernului. Toată lumea va conveni că în materia aceasta două mari principii sânt puse în joc: principiul libertăței conveniunilor și principiul libertăței omului; toată lumea asemenea va conveni cu cel dintâi este subordonat celui din urmă; fără oameni nu pot exista convențiuni. Guvernul recunoaște cu noi dimpreună acest adevăr când spune că o persoană care subscrie o clauză penală nu poate avea consimțimântul liber. Cum într-adevăr se poate susține că cineva ar consimți la ceea ce nu poate intra în prevederile sale
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
voință și nevoința este negațiunea libertăței. Dacă pe lângă aceste considerațiuni filozofice ne-am uita că în sistemul actual al legislației noastre este posibilă o clauză penală care să curgă de drept, fără somațiune sau chemare în judecată, tot în virtutea libertăței convențiunilor, atunci spectacolul ar deveni înfiorător. Proiectul ca proiectul, dar considerațiunile filozofice ale d-lui Giani sânt într-adevăr admirabile! Poate ni s-ar objecta - urmează d-sa - că nu am făcut nimic cu această prohibițiune, deoarece clauza penală poate fi
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]