205 matches
-
din Valahia, dreptul de a înălța o biserică și o mănăstire în București. Arhiepiscopul de Sofia Pietro Diodato a pus mănăstirea din Târgoviște sub custodia fraților minori observanți din Bulgaria. Nu este cazul să intrăm în amănuntele disputei dintre frații conventuali și frații observanți. Matei Basarab, „prinț zelos prin credința catolică”, nu a dorit două ordine religioase în capitală. Congregația De Propaganda Fide a hotărât ca vechea biserică Sfântul Francisc, alături de pășuni, păduri și vie să fie preluate de către observanți, iar
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
prin credința catolică”, nu a dorit două ordine religioase în capitală. Congregația De Propaganda Fide a hotărât ca vechea biserică Sfântul Francisc, alături de pășuni, păduri și vie să fie preluate de către observanți, iar biserica Sfânta Maria să revină fraților minori conventuali. Domnitorul George Ghica a mutat capitala la București, din porunca turcilor, și cum foarte mulți curteni erau catolici, a scăzut drastic numărul credincioșilor catolici din Târgoviște. Episcopul Anton Stephani de Nicopole a fost mulți ani misionar franciscan conventual în Valahia
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
fraților minori conventuali. Domnitorul George Ghica a mutat capitala la București, din porunca turcilor, și cum foarte mulți curteni erau catolici, a scăzut drastic numărul credincioșilor catolici din Târgoviște. Episcopul Anton Stephani de Nicopole a fost mulți ani misionar franciscan conventual în Valahia și între 1660-1670 a fost paroh la Târgoviște. În calitate de vizitator apostolic a scris o istorie despre Biserica Catolică din Valahia (1679). Războiul austro-turc (1716-1718) a însemnat pentru Valahia luarea în stăpânire a Olteniei timp de douăzeci de ani
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
slujit opt preoți luterani sfințiți la Biertan în Transilvania. Ultima comunitate luterană din Valahia a fost Câmpulung, care, cu sprijinul credinciosului domnitor Matei Basarab (1632-1654) în 1639 a fost reconvertită la catolicism. Această mare realizarea a fost opera misionarilor franciscani conventuali, trimiși în acest teritoriu de către Congregația „De Propaganda Fide”; ei, misionarii au slujit și au evanghelizat pe catolicii din Câmpulung până în 1867. Amintim că arhiepiscopul Pietro Diodato în raportul său din 1653 a relatat faptul că la Târgoviște a întâlnit
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
teritoriu de către Congregația „De Propaganda Fide”; ei, misionarii au slujit și au evanghelizat pe catolicii din Câmpulung până în 1867. Amintim că arhiepiscopul Pietro Diodato în raportul său din 1653 a relatat faptul că la Târgoviște a întâlnit un singur misionar conventual, iar la Câmpulung, nici unul. Războaiele și năvălirile, alături de atâtea lipsuri păreau să nu se mai sfârșească. Între 1622-1649 Congregația „De Propaganda Fide” a fost condusă de către monseniorul Ingoli, care a nutrit o afecțiune specială pentru misiunea din cele trei provincii
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
după obiceiul lor, s-au mobilizat pentru a zidi Casă Domnului. Din nefericire, lipsesc documente în acest sens, și de abia din secolul XVII, există documente. Canonicul Carol Auner și-a exprimat opinia în conformitate cu care „această onoare revine tot franciscanilor conventuali”. În 1629 a fost numit comisar episcopal pentru Moldova și Muntenia părintele franciscan Paolo Bruni, care s-a prezentat domnitorului Alexandru Ilieș cu scrisori de recomandare de la doi venețieni foarte influenți, cu marea dorință de a obține aprobarea pentru construirea
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
biserica austriecilor, deoarece cele patru clopote au provenit de la Casa Imperială a Austriei: două clopote au fost donate de către părinții împăratului Franz Joseph, unul chiar de către împărat, iar al patrulea, de către fratele său, Împăratul Maximilian, al Mexicului. În 1863 franciscanii conventuali au plecat din Muntenia, deoarece ei nu au mai avut nici parohii și nici mănăstiri; în locul lor au venit călugării pasioniști. În Moldova însă, franciscanii conventuali și-au continuat în mod strălucit drumul misiunii lor, organizându-se în provincie canonică
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
împărat, iar al patrulea, de către fratele său, Împăratul Maximilian, al Mexicului. În 1863 franciscanii conventuali au plecat din Muntenia, deoarece ei nu au mai avut nici parohii și nici mănăstiri; în locul lor au venit călugării pasioniști. În Moldova însă, franciscanii conventuali și-au continuat în mod strălucit drumul misiunii lor, organizându-se în provincie canonică (în 1895) cu zece parohii, răspândind credință și cunoaștere, acum și prin intermediul franciscanilor indigeni, crescuți în umbra bravilor misionari italieni. Ei au întreprins activități culturale de
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
Făgăraș, iar în 1930 s-a înființat episcopia de Maramureș la Baia-Mare. Pentru întărirea unirii cu Roma, episcopii greco-catolici au înființat Ordinul Sfântul Vasile cel Mare și au colaborat cu ordine și congregații ca Ordinul Călugărilor Asumpționiști, Ordinul Franciscanilor Minori Conventuali, Congregația Surorilor Oblate Asumpționiste, Societatea lui Isus și altele. Tinerii greco-catolici au studiat la Roma și în țară, având o contribuție importantă la dezvoltarea culturii naționale și a conștiinței naționale precum și la dezvoltarea învățământului teologic și de cultură generală. Iluminați
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
reuși să organizeze noua parohie. Mitropolitul Niculescu a încurajat această nouă pastorație, aflată în premieră în București: „Este intenția noastră cea mai serioasă să ne folosim de ajutoarele ce ni le pot da ordinele călugărești, și anume, ordinul fraților minori conventuali din Moldova, care au fost primiți în anul 1929 în eparhia română unită din Oradea Mare ca să ajute în pastorație; s-au dovedit a fi foarte folositori, pe lângă faptul că membrii acestui ordin sunt de origine românească. Un alt fapt
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
particulare, astfel încât, credincioșii greco-catolici veneau duminica la capelă, pentru ascultarea sfintei liturghii și primirea sfintelor taine. Între Provincia franciscană din Moldova și Mitropolia de Blaj s-a făcut o convenție pe 22 februarie 1938, aprobată de Curia generală a Franciscanilor Conventuali și de către Congregația Orientală a Vaticanului (nr. 560/1938, 24 septembrie), prin care parohia din sectorul Negru al capitalei a fost încredințată părinților franciscani din Moldova, în perpetuum. Prin decretul nr. 3152 din 3 mai 1938 părintele dr. Dominic Niculăeș
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
oficiat Sfintele Slujbe în spații improvizate (parcuri, școli, cămine culturale, etc.). A fost refăcută viața monahală a Bisericii Greco-Catolice, cu peste 25 de ordine și congregații, dintre care amintim: Ordinul Sfântul Vasile cel Mare, Ordinul Călugărilor Asumpționiști, Ordinul Franciscanilor Minori Conventuali, Congregația Inimii Neprihănite, Societatea lui Isus, Congregația Surorilor Oblate Asumpționiste. Facultatea de Teologie Greco-Catolică din Cluj-Napoca funcționează în trei departamente: Blaj, Cluj și Oradea. În Baia Mare există, de asemenea, o facultate de teologie Greco-Catolică. În România sunt în prezent șase
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
Țării Românești activitatea terțiarilor a fost înfloritoare până în prima parte a secolului XX, adică până la sumbrul Decret din 1.XII.1948. În Moldova fraternitățile laice franciscane au apărut de la sfârșitul secolului al XIX-lea, prin îngrijirea atentă a fraților minori conventuali. Primul Congres Național al Terțiarilor s-a desfășurat în 1923 la Maria Radna. De o mare importanță a fost și publicarea în 1916 a Manualului Terțiarului Franciscan. Scopul O.F.S. îl constituie dezvoltarea spirituală prin cunoașterea și trăirea Evangheliei, după
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
3. Moldova și Muntenia cu 14 fraternități locale și 700 de profeși. În prezent în România sunt 43 de fraternități locale cu 1150 membri cu profesiune perpetuă. Asistența spirituală este realizată în funcție de regiune: în Muntenia și Moldova de către preoți franciscani conventuali, iar în Transilvania de către franciscani conventuali sau capucini, iar în unele cazuri, de către preoții diecezani, cu aprobarea forurilor competente. 2. „Aurora franciscană”, publicație a terțiarilor franciscani În revista „Viața” din anul 1914, părintele Iosif Tălmăcel a consemnat existența unui număr
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
fraternități locale și 700 de profeși. În prezent în România sunt 43 de fraternități locale cu 1150 membri cu profesiune perpetuă. Asistența spirituală este realizată în funcție de regiune: în Muntenia și Moldova de către preoți franciscani conventuali, iar în Transilvania de către franciscani conventuali sau capucini, iar în unele cazuri, de către preoții diecezani, cu aprobarea forurilor competente. 2. „Aurora franciscană”, publicație a terțiarilor franciscani În revista „Viața” din anul 1914, părintele Iosif Tălmăcel a consemnat existența unui număr mare de terțiari, care nu mai
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
chestiuni care privesc de-a dreptul ordinul al III-lea. Apoi se vor da câteva puncte pentru o mică meditație. Va urma viața unui sfânt din ordinul franciscan, și, în final se vor da știri și sfaturi folositoare”. Preoții franciscani conventuali, în cele mai multe cazuri, le-au fost îndrumători spirituali terțiarilor. Revista „Viața” a publicat sistematic articole, informații despre Ordinul al III-lea, despre înființarea noilor comunități și a recomandat cu căldură citirea publicației „Aurora Franciscană”. Toate capitolele elective provinciale de după 1920
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
stima și considerația pentru munca lor tenace. Revista „Viața” a apărut la 14.04.1914, la Săbăoani, ca buletin parohial. La cel de al treilea număr, a fost schimbată denumirea „Viața. Buletin Parohial Catolic, redactat de P. P. Franciscani Minori Conventuali”. Sufletul publicației a fost părintele Iosif Tălmăcel. Noi datorăm mult acestei publicații (1913-1948), o adevărată școală, de la care s-au învățat valorile Bisericii Catolice. Părintele Anton Demeter a salvat o copie, a tuturor numerelor revistei „Viața” (comuniștii au distrus toate
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
la congregațiunea terțiarilor de la Parohia Bărăția. Director al acestei Congregațiuni este P. Horvat Parohul Bărăției. Terțiarii existau în parohie din 1895, dar în mod regulat s-a înființat Congregațiunea în această parohie în anul 1909 de către P. Nazareno Cipolloni, Misionar Conventual în Moldova. Congregațiunea a fost aprobată de către Arhiepiscopie la 1 Decembrie 1909 cu No. 2910. În prezent Congregațiunea terțiarilor de la Bărăție numără 20 de membre, în majoritate bătrâne. Oficiali nu există decât Superioara sau Ministra în persoana Elenei Baron, aleasă
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
verbal al acestei adunări și ceva despre activitatea acestei Congregațiuni. 11. Duminică 12 Octombrie din acest an, P. Iosif Tălmăcel Delegat Provincial, a făcut vizita Canonică la Fraternitatea terțiarilor din București întemeiată în anul 1910 de către P. Nazareno Cipolloni franciscan Conventual în parohia Brăila. Din vizita făcută s-a constatat că această fraternitate poate sta în fruntea tuturor fraternităților de terțiari din vechiul regat deși nu numără mai mult de 70 de membri. În arhiva fraternității se află în regulă 3
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
de Assisi spre mântuirea lor proprie și spre exemplul măreț al semenilor lor”. 3. Prezența franciscanilor în București după 1989 Provincia „Sf. Iosif” din Moldova a renăscut, precum pasărea Phoenix, din cenușă, păstrându-și setea zborurilor înalte; vrednicii frați franciscani conventuali au început să facă și să refacă, oferindu-ne astfel argumentul cel mai convingător, al puternicelor rădăcini de credință și învățătură, însămânțat cu multă trudă și nenumărate jertfe, de către înaintașii lor, italieni, francezi, elvețieni, etc., și, mai ales, de către primele
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
în aceeași localitate, a contribuit la construcția Seminarului Franciscan. A fost artizanul creării Provinciei Franciscane din Moldova. Papa Leon al XIII-lea l-a ridicat la rangul de Arhiepiscop titular de Salamina. În 1903 s-a retras la Colegiul Franciscanilor Conventuali din Roma, unde a fost profesor de istorie, și, ori de câte ori avea ocazia, vorbea cu nostalgie și cu dragoste despre români, despre Moldova, în cea mai curată limbă românească, pe care a iubit-o foarte mult. Iosif Corradini a venit misionar
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
împărțit între "spirituali" zeloși ai unei sărăcii absolute și apropiați de ideile lui loachim din Flora (Gioacchino da Fiore) călugăr cistercian a cărui operă despre Trinitate fusese condamnată la cel de al IV-lea Conciliu de la Lateran, în 1215 -, și "conventuali", partizani ai îmblînzirii regulii. Contemporană cu inițiativa Sf. Francisc, se impune și cea a canonicului spaniol Dominic Guzman. În 1215, după ce traversează Languedoc-ul în timpul unei misiuni și constată progresele ereziei cathare, el obține de la Inocențiu III să-i confirme comunitatea
by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
prin închisori, a unui număr însemnat de frați franciscani, iar în anul 1995 ar fi trebuit să apară o altă carte de memorii și autobiografii, cu ocazia jubileului de 100 de ani de la înființarea canonică a Provinciei Ordinului Franciscan Minor Conventual, „Sf. Iosif” pe pământ românesc. Prin anii 1992 - 1994, frații care au supraviețuit închisorilor și care mai erau în viață au acceptat, la invitația superiorilor, să descrie ceva din suferințele lor. Se pare că au preferat la final să-și
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
Din acest motiv, dacă s-au strecurat referințe la anumite persoane, detalii inutile sau imprecizii, ne cerem scuze încă de la început, în numele lor și în numele nostru. Noi am cules și am transcris cele aflate în Arhiva Provinciei Ordinului Fraților Minori Conventuali, de la Bacău, așa cum le-am descoperit. Impreciziile pot fi cauzate și de timpul destul de îndelungat care s-a scurs de la evenimentele descrise și până în momentul redactării lor, sau chiar până astăzi. Pe de altă parte, această lucrare nu este una
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
s-a scurs de la evenimentele descrise și până în momentul redactării lor, sau chiar până astăzi. Pe de altă parte, această lucrare nu este una strict istorică, ci mai degrabă comemorativă și didactică, eventual. Mulțumindu-i Provinciei Franciscane a Fraților Minori Conventuali, „Sf. Iosif” din România, care mi-a oferit ocazia să petrec ceva timp în Arhivă și să adun aceste texte, mulțumindu-le și confraților care se ocupă de editarea lucrării de față, vă ofer spre amintirea confraților noștri o carte
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]