1,070 matches
-
am spus că va fi mereu în grija lui, a izbucnit în hohote... Lady, dar ar trebui ca slujba mea să se învârtă numai în jurul lui!... Fie, Antu, dar trebuie să ai grijă și de pisică... Mă plimb cu Molly, conversez cu pisica și, din când în când, iau lecții de echitație de la un spaniol ciudat rătăcit prin insulă, care, de fiecare dată când calul calcă pe vreo piatră mai mare, intră și el în panică: "Vai, să nu pățească EL-Zorab
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
mă gândesc, în mod ciudat, la copilăria mea, și într-o Românie înstelată. El este atrăgător, blonduț, de înălțime potrivită, suplu, puțin peste 30 de ani, (este tocmai bărbat), are fruntea înaltă și poartă o cămașă bleu. Ieșind pe culoar conversăm nimicuri. Aflu că se întoarce din vest la Kiev. Dar, cum mai rămâne în Iași, petrecem împreună în șampanie și ținută de seară nopți și zile de neuitat. In alta odine de idei o data intru îmbătată de alcool și fac
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
să desfășor aceste activități cufundat în peisajul minunat al locurilor natale, dedicând un pic de timp chiar și înnotului sau muzicii clasice. În ciuda tuturor acestora nu sunt deloc un workaholic care nu vede altceva decât munca lui. Îmi place să conversez cu alte persoane. Nu sunt un truditor care duce la bun sfârșit munca mecanic, instinctiv, orbește, doar din dragoste pentru bani. Nu, sunt totdeauna concentrat asupra a ceea ce fac, dar fără a mă pierde din vedere pe mine însumi. Lucrez
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
Cezar nu era nici pe departe un zeu. Noi suntem generația care a studiat limba latină cu mari profesori, ca David Popescu sau Aristide Pârcălăbescu, care a predat, aici în București, la liceul Șincai. Ei ne-au învățat chiar să conversăm puțin în limba latină. Ceea ce e foarte revigorant pentru spirit. De asemenea, doamna Câmpeanu, care era prietenă cu Arghezi, ne povestea tot timpul cum lucra Arghezi prin grădină, cum gătea, cum se plimba cu copiii, cum se purta cu Paraschiva
Gabriela Melinescu - „Vulnerabilitatea, asta e marca talentului“ by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7410_a_8735]
-
unde a început să se exerseze și în calitate de coregraf. În Monsieur ZÉRO este vorba, din nou, despre viață și moarte, dar de astă dată mai apăsat, mai tranșant, despre diverse moduri de a muri, toate la fel de absurde. Artistul pare a conversa cu Monsieur ZÉRO, dar și a-l încarna. Joaca sa cu moartea este exprimată printr-o plastică corporală de excepție, cu totul personală, neîntâlnită la nici un alt dansator văzut până acum. Corpul său pare a fi din cauciuc, fără meniscuri
Zodia imaginii by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/7939_a_9264]
-
sufragerie - un spațiu primitor, cu propuneri interesante. Cu un pahar de vin în mână puteai să te familiarizezi cu ambienul salonului creat de pictura murală și de sculptura mică a Elenei Lot Vlad, cu Viața unei femei și puteai să conversezi cu autoarea lor, ceea ce am și făcut: asupra soclurilor gândite cu multă pricepere, pentru a putea pune, cu adevărat, în valoare scultpura mică, apoi asupra riscului de a transpune un mare pescăruș de pe o hârtie pe un perete întreg din
Anticorp Amprenta - Episodul patru by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/7960_a_9285]
-
Și mai e ceva, Daniel, vânătoarea aparține unei vârste. După ce nu o mai ai, prelungești artificial senzațiile și suplinești, prin trucuri stilistice și rememorări, puterea făptuirii. Prietenii, fermecătorii mei prieteni de vânătoare au îmbătrânit sau au murit. Cu ei mai conversez doar în vise și tot acolo bat crângurile cu neprețuita Fofo, cățeaua mea de vânătoare, cea totdeauna cu noroc". Cât despre prietenii literari, Cronicarul a fost impresionat de portretul pe care Eugen Negrici i-l face scriitorului Mircea Ciobanu, "omul
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/7837_a_9162]
-
zi întreagă, nici un om zâmbind. Din câte aflăm de pe blog-ul său, în ziua respectivă a circulat mult, s-a plimbat îndelete printre rafturile unui hipermarket, a stat la coadă, a discutat cu oamenii, i-a văzut vorbind între ei sau conversând la telefon. A străbătut orașul, a condus mașina. A avut, așadar, timp să observe. Nicăieri, însă, nici o umbră de zâmbet. Rezultatul e un comentariu de-o amară disperare, descrierea unei lumi post-apocaliptice, în care par să fi supraviețuit doar umbrele
De ce nu zâmbesc românii? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/7676_a_9001]
-
și beneficiază de timp, nu văd de ce orice carte bine scrisă să nu fie de interes. Se citesc autori chinezi, indonezieni, sud-africani - de ce nu și români? Pudibonderia și iritantele clișee morale, care caracterizează societatea americană și care ne împiedică să conversăm deschis despre lucrurile imprevizibile, incontrolabile, cu adevărat misterioase, cum sunt sexualitatea și moartea."
Anamaria Beligan: „La urma urmei, nu suntem decât suma poveștilor noastre. De rest se alege praful.“ by Ilie Rad () [Corola-journal/Journalistic/6828_a_8153]
-
consumat și mă bucur că nu mai am inimă și că ea umblă liberă prin mare. În viața de apoi voi avea timp să merg mai încet pe toate căile lumii să trăiesc mai lent toate diminețile astea grăbite voi conversa în toate limbile și totuși voi mai asculta și păsările voi simți iubirea în toate iubirile totul... in the next life. Elmer Arturo Arana Mesias s-a născut la Huamanga, a absolvit cursuri de literatură la Universidad Nacional de San
Supraviețuirea prin cultură a indienilor quechua by Simona Dăncilă () [Corola-journal/Journalistic/7234_a_8559]
-
nostru să-și încrucișeze elementele, să le aplece ori să le ghemuiască, înțelesul lăuntric rămîne acela al unei afirmări verticale, vibrantă la nivelul oricărui fragment. Cînd alătură un creștet retezat și o talpă de bronz, cînd le numește aproape sarcastic „Conversînd cu iarba", Gorduz închipuie un aparat emoțional a cărui forță de impact e formidabilă. Nici un balast, nici un accent rătăcit în enunțul situației tragice. Nuditatea ei extremă, sculptorul o prezintă contrasă, chiasmatic elocventă, exploziv acuzatoare față de o crimă ce a îndoliat
Gorduz - „Deasupra celor trei dimensiuni“ by Dan Hăulică () [Corola-journal/Journalistic/6233_a_7558]
-
care i-au urmărit emisiunile sau i-au citit cărțile. „Ne gândim la istorici ca la niște savanți care studiază la scară mare și foarte amănunțit. Eu fac la scară mare și foarte amănunțit un singur lucru - explica Studs Terkel: conversez. Expresia «istoric oral» este, când se referă la mine, oarecum forțată. Lumea zice: «O, e atât de prietenos, face conversație cu oricine. Ii determină pe oameni să vorbească, obține de la ei lucruri care altora le scapă.» Atribuie acest lucru spiritului
De vorbă cu oamenii fără nume by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/6190_a_7515]
-
ana, Elena Badea Telefonul cu hologramă, care îi va permite utilizatorului să vadă o imagine 3D a persoanei cu care conversează, va deveni realitate și va putea fi achiziționat de orice persoană care va dori să-l aibă. Compania poloneză Leia Display Systems, denumită după eroina din seria filmelor de succes "Războiul Stelelor/Star Wars", prințesa Leia, care apare pentru prima
Telefon cu hologramă: Când va fi lansat pe piață și ce preț va avea by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/62786_a_64111]
-
confesiva. Jurnalul sau este, după știința mea, singurul din literatura română scris la persoana a II-a, în maniera romanesca a lui Michel Butor din La modification. Numai că proza lui Dumitrașcu nu este ficțiune, iar personajul cu care el conversează „în oglindă”, pe care il analizează necruțător și cu care câteodată se simte în răspăr, nu este un personaj literar, ci el însuși. Ceea ce impresionează nu este neapărat luciditatea cu care poetul își descompune faptele, emoțiile și sentimentele, ci demnitatea
Jurnalul risipitorului de iubire by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/4840_a_6165]
-
Anca Paliu, aceasta i-a spus că nu trebuie inventat un câștigător, în cazul în care nu există " Nu mi s-a sugerat nimic de la Washington. Este foarte normal să comunicăm cu FMI, se întâmplă des. Este adevărat că am conversat ieri cu doamna Paliu, dânsa ne-a spus «știți că nu este obligatoriu să desemnați câștigătorul dacă nu se poate desemna un câștigător». N-a fost nimic altceva. Era în ziua licitației, am conversat pe tema îndeplinirii angajamentelor, am discutat
Reprezentata FMI, către Vulpescu: Nu trebuie inventat un câștigător la privatizarea Oltchim () [Corola-journal/Journalistic/51870_a_53195]
-
întâmplă des. Este adevărat că am conversat ieri cu doamna Paliu, dânsa ne-a spus «știți că nu este obligatoriu să desemnați câștigătorul dacă nu se poate desemna un câștigător». N-a fost nimic altceva. Era în ziua licitației, am conversat pe tema îndeplinirii angajamentelor, am discutat despre angajamentul de la Transgaz, de la cel de la Oltchim, și ne-a spus «dacă nu există un ofertant care să poată fi câștigător, nu e obligatoriu să inventați un câștigător»", a explicat Remus Vulpescu. Pentru
Reprezentata FMI, către Vulpescu: Nu trebuie inventat un câștigător la privatizarea Oltchim () [Corola-journal/Journalistic/51870_a_53195]
-
sau, dacă l-o fi văzut cineva o fi gândit că visează un elefant iluminat. Dar de astă dată, cu Borges, de Campos sărise peste cal: Borges nu era un elefant! Mai mult, cu un elefant nu ești obligat să conversezi, pe când cu un scriitor se presupune că trebuie să te lansezi într-o discuție (literară). Ce plictiseală!, și-a spus Pessoa. S-a gândit că engleza era limba cea mai indicată pentru că el scrisese în engleză, iar bunica lui Borges
Alex. Leo Șerban - Litera din scrisoarea misterioasă () [Corola-journal/Journalistic/5389_a_6714]
-
îngerului. Părea că-mi oferă cartea lui deschisă. Apoi m-am uitat la el și mi s-a părut că surâde. Foamea te face sfânt? - A-ha d-d-da, a spus și m-a surprins că se bâlbâie în două vorbe. Conversase cu mine în tot acest timp și nu se bâlbâise. Mi-am dat seama că mă tutuiește, nu pentru că ar fi început să mă tutuiască acum, ci pentru că tonul vocii lui se schimbase. - Da. N-ați văzut scrisoarea? Era în
Guillermo Cabrera Infante - Trei tigri triști by Dan Munteanu () [Corola-journal/Journalistic/6504_a_7829]
-
bate aici inima vie a credinței unei țări întregi, o spune cardinalul Nowak grupului de pelerini români, ,,nu, eu nu știu polona, bunica mea se numea, de față, Elenă Ianosewska, dar nu m-a învățat niciun cuvânt, bine că putem conversa în italiană, Eminenta Voastră, Domnul nu m-a lăsat chiar fără grâi...''. Scară Sfântă, de la catedrala Romei, din fosta reședința a papilor, Sân Giovanni în Laterano, cum s-o urci de unul singur, vine ajutorul neașteptat - o poloneză cu fata
Katin, Czestochowa, Gdansk by Adrian Popescu () [Corola-journal/Journalistic/6367_a_7692]
-
generație și de Academie cu Birgitta Trotzig, va fi sărbătorit pentru 80 de ani de viață și continuă fidelitate pentru limba suedeză și forma ei cea mai elevată, poezia - și unde va fi prezentat de criticul Ulf Eriksson, care va conversa cu el despre arta scrisului. Bună ocazie de a aminti cititorilor că poetul sărbătorit e un mare prieten al României, ca mulți scriitori suedezi, unii membri ai Akademiei. Pe Kjell Espmark l-am cunoscut din timpul când Artur Lundkvist era
Unica necesitate by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Journalistic/6444_a_7769]
-
un mare prieten al României, ca mulți scriitori suedezi, unii membri ai Akademiei. Pe Kjell Espmark l-am cunoscut din timpul când Artur Lundkvist era președintele Akademiei. Kjell, fiind mai tânăr decât Artur, își scria cele 33 de cărți și conversa prin scrisori cu René despre Premiul Nobel și posibilitatea ca un poet român ca Nichita Stănescu, căruia René îi publicase două cărți de poezie prefațate de Artur - primite elogios de critică -, să primească acest premiu. Mai târziu Kjell îl va
Unica necesitate by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Journalistic/6444_a_7769]
-
sau transformarea, care permit înțelegerea vidului vieții, trezirea. În The Dead, povestea de Crăciun trăită de Gabriel Conroy are toate liniile acelei sterotipii anglo-nordicirlandeze care ne-o fac atât de atrăgătoare, model de tradiție: invitații la un ospăț de Crăciun conversează pe tema vremii, criticând „continentul” (Europa, unde se poartă... galoși), mătușile cântă la pian, „bărbatul” casei taie și împarte friptură, evident înainte e ținut un discurs (nu lipsit de un anume naționalism, căci se vorbește de ospitalitate moștenita, Robert Browning
Cu Joyce, despre epifanie by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/4698_a_6023]
-
aici nu insist, Nora trebuie citită, nu explicată; cu un singur vers vă incit, cel ce atinge trecerea timpului: Uite cum zboară zdrențe negre la orizont, nu cumva arde timpul?). Cartea-interviu are viață și prin didascalii. Interesant mod de a conversa cu poeta și-a ales doamna Gîrmacea; în timp ce răspunde întrebărilor puse, autoarea o privește, se înnegurează ori explodează admirativ și toate detaliile acestea sunt viu punctate prin paranteze; iată de ce, involuntar aproape, am introdus și eu parantezele mele în tot
O conversație încântătoare by A. Gh. Olteanu () [Corola-journal/Journalistic/4709_a_6034]
-
și articole literare, oricât de bune ar fi acestea. În opinia mea, este nedreaptă ignorarea genurilor scurte în ansamblul creației lui George Bălăiță. Și aceasta, nu numai pentru că, în chip firesc, cine citește cu atenție prozele din Călătoria (1964) și Conversând despre Ionescu (1966) distinge în ele „exercițiile” de dinaintea romanului Lumea în două zile. Ci și pentru că avem de-a face, în fond, cu un scriitor complet, în personalitatea căruia vocația prozei se îmbină armonios cu conștiința artistică și cu o
George Bălăiță, publicist și povestitor by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/4568_a_5893]
-
panic (împrumut din franceză), și verbul to panic, folosit cu ambele sensuri - „a produce panică” și „a fi cuprins de panică”. A panica ar putea fi și rezultatul unei evoluții interne, cu nesiguranțe și oscilații similare altor perechi actuale: a conversa/a se conversa, a socializa/a se socializa etc.; preferința pentru a panica ar fi determinată inconștient de încercarea vorbitorilor de a elimina nota prea colocvială a formei a se panica (evocând poate neliterarele a se criza, a se ataca
A se panica by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5811_a_7136]