1,252 matches
-
net pe țară; b) pentru străinii care conviețuiesc cu cetățeni români, daca: ... (i) prezintă certificatele de nastere ale copiilor, cetățeni români, în original și în copie; (îi) prezintă declarația cetățeanului român, în formă autentică, din care să rezulte că aceștia conviețuiesc; (iii) fac dovada mijloacelor de întreținere la nivelul salariului minim net pe țară; c) pentru copiii minori necăsătoriți, inclusiv cei adoptați, daca: ... (i) se prezintă documente traduse și legalizate din care să rezulte existența legăturii de rudenie; (îi) se face
EUR-Lex () [Corola-website/Law/141122_a_142451]
-
soția) celui decedat în condițiile prevăzute la lit. f) și g) și care, din motive de supraviețuire, a fost nevoit să divorțeze de cel închis, deportat, prizonier sau strămutat, daca nu s-a recăsătorit și poate face dovada că a conviețuit cu victima până la decesul acesteia. ... ORDONANȚĂ: Art. 51. - Persoanele fizice, văduve de război și văduve nerecăsătorite ale veteranilor de război, sunt scutite de impozitul pe clădiri, impozitul pe teren și de taxă hoteliera. NORME METODOLOGICE: 51.01. Persoanele fizice văduve
EUR-Lex () [Corola-website/Law/150418_a_151747]
-
a încuiat livezi / stau cu grâul încolțit în mâini”; “între o durere și alta se înalță temple de tăcere”, ș.a. Iată și o definiție a fericirii: “fructul acela furat din pomul altuia când / ai la îndemână grădina” (viața, atelier de conviețuit cu durerea). Dar cine a putut scrie mai frumos decât atât: “singurătatea miroase a Dumnezeu / și mi-e bine”...(coșarul) - o rețetă ideală pentru cei care se simt singuri, ori cei care trăiesc însingurați, căci doar în singurătate îl poți
LUMINA , ATENEUL SCRIITORILOR, BACĂU, 2013 (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 861 din 10 mai 2013 by http://confluente.ro/Recenzie_la_cartea_mihaelei_ai_cezarina_adamescu_1368172497.html [Corola-blog/BlogPost/344737_a_346066]
-
realitatea pentru a o face suportabilă. Altminteri, cu ochi de Argus, înregistrează totul în jur și uneori această realitate trece de limitele suportabilului: “îmi vine să o strâng în brațe, / să o iau la fugă peste galaxii. / învăț încă să conviețuiesc cu mine, cu ei / sărmani nebuni aruncați pe-o tablă de șah / capetele noastre sunt zaruri / cu care se joacă râzând / alții mai nebuni dar cu diplome”. Versurile acestea îmi aduc aminte de replica Alicei în Țara Minunilor: “În definitiv
LUMINA , ATENEUL SCRIITORILOR, BACĂU, 2013 (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 861 din 10 mai 2013 by http://confluente.ro/Recenzie_la_cartea_mihaelei_ai_cezarina_adamescu_1368172497.html [Corola-blog/BlogPost/344737_a_346066]
-
unde zicea că nu vin / cuvintele sale de peșteră cu spatele la nori. / A o vedea transformându-se în Fecioara Rocilor” (VI). Identificarea cu Fecioara Rocilor sau a peșterii, face trimitere la fabulos, la imaterial. Este ipostaza sub care se dorește a conviețui autoarea în dorința sa de comuniune cu propria ei persoană: “Dacă eu aș fi Alejandra cea trecătoare / cu frumoși ochi febrile / ochi ce-și desenează forma / obosiți de a citi cuvinte / ce numesc și fac / umbre fără carne, / știind că
RECENZIE LA CARTEA ROSEI LENTINI TSUNAMI ŞI ALTE POEME . TRADUCERE: EUGEN DORCESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 291 din 18 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Legendele_egiptului_re_nviate_n_vuiet_de_tsunami_recenzie_la_cartea_rosei_lentini_tsunami_si_alte_poeme_traducere_euge.html [Corola-blog/BlogPost/361115_a_362444]
-
feluri de prietenii. Cea mai valoroasă este, însă, cea pornită din respect. Din respect unul față de celălalt . Din respect pentru adevăratele valori. Însușite aici, ACASĂ / HEIMAT, în Banatul Montan, spațiu multietnic, multicultural și multiconfesional, în care oamenii au trăit și conviețuiesc împreună, în înțelegere și real respect. Valori pe care, odată însușite, le purtăm cu noi și le transmitem, indiferent unde ne vor duce drumurile vieții. Și pentru că nimeni nu poate reuși singur, crucea pe care o purtăm ne va părea
Drumul Crucii/ Drumul Vieții- Kreuzzweg/ Lebensweg by http://uzp.org.ro/drumul-crucii-drumul-vietii-kreuzzweg-lebensweg/ [Corola-blog/BlogPost/93299_a_94591]
-
Europeană. În apropiere se află stațiunea montană Păltiniș. Spre centrul Ardealului aflăm de cetatea de la Sighișoara. Aceasta este printre puținele cetăți din Europa care și-n zilele noastre este locuită. Vecinul Șighișoarei este Târgu Mureș unde români și maghiari au conviețuit în bună pace și înțelegere, până când partidele politice, pentru un vot în plus, a băgat zâzanie între ei. Păcat că cei câteva sute de secui s-au lăsat manevrați de agenturile ungurești care îi incită la destabilizarea situației din zonă
PELERINAJ PE PLAIURILE TRANSILVĂNENE de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 900 din 18 iunie 2013 by http://confluente.ro/Pelerinaj_pe_plaiurile_transil_ion_nalbitoru_1371564017.html [Corola-blog/BlogPost/363697_a_365026]
-
etern. Clipele nemărginite sunt trăite intens, fără timp, fără spațiu, se înalță și zboară ca un fulg. În adâncimea lor, cotropitoare simțiri, cuvinte moi, dulci, întrepătrunderi. La marginea inimii respiră cuvinte nespuse. Nesecată fântână cu apă vie! Amar și dulce, conviețuind atât de strâns înlănțuite. Plutind prin faldurile dorinței, aripi îți cresc, fremătând la gândul unei îmbrățișări. Năvalnică, suverană, caldă, iubirea înlătură barierele, crește totul, se scaldă în priviri, șterge lacrima, mângâie cerul, cuprinde abisul. Vindecătoare vibrații, vârtej de trăiri! Timpul
SECRETUL TIMPULUI (POEZII) de IRINA LUCIA MIHALCA în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 by http://confluente.ro/irina_lucia_mihalca_1496138445.html [Corola-blog/BlogPost/361075_a_362404]
-
dăruirea, pare astăzi ceva „desuet” pentru cei mai mulți dintre tineri, care preferă o relație „deschisă”, lipsită de prejudecăți și constrângeri, de responsabilități materiale și obligații morale. „Uniunea consensuală” pare a se generaliza și a înlocui forma „nucleară” de familie, în care conviețuiau și se susțineau reciproc mai multe generații, căsătoriile par a se întemeia tot mai rar și tot mai târziu - după cum ne precizează autorul în primele pagini ale cărții. Dincolo de toate acestea, și multe alte realități tragice, ce par a se
PR. PROF. DR. IOAN C. TEŞU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 349 din 15 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Dublu_semnal_editorial_si_publicistic_pr_prof_dr_ioan_c_tesu_.html [Corola-blog/BlogPost/341414_a_342743]
-
în multe localități. Eroii romanului nu sunt numai oameni de rând: Marița lui Gogonete, că- pitanul Preda, perechea Pătru și Elena Valdescu, Tudorel, Mihăiță, Hangița, ci și ființe himerice: „o arătare cu aripi uriașe„ - zburătoarea, diavolul, vră- jitoarea, și, totuși, conviețuiesc de-a lungul timpului. Denumirile toponimice sunt la fel de sugestive: Pădurea Blestemată, Cas- telul, Pădurea Vrăjită ș.a. Ion Nălbitoru are un stil elaborat, îmbinând cu meșteșug narațiunea cu di- alogul și cu descrierea. La fel se întrepătrund planurile real-fabulos, pentru că romancierul
CÂTEVA IMPRESII DESPRE ROMANUL COMOARA BLESTEMATĂ DE ION NĂLBITORU de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1485 din 24 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/ion_i_paraianu_1422100592.html [Corola-blog/BlogPost/384553_a_385882]
-
ani de oaste crăiască la curtea Austro-Ungară. Se simțea, era liber și sigur pe toate cele ale Lumii văzute dar mai ales nevăzute. Găsea soluții în situații limită, da sfaturi potrivite de credeam că fără el nu ar fi putut conviețui în bună vecinătate atâtea nații câte erau adunate cu casele, pălant în pălant, pe ulița noastră. Când povestea despre Oedip, venele de la gât i se umflau de îndârjirea cu care ținea în echilibru imaginar cele două tasuri de aur ale
INTEPRETĂRI. SCRISUL CA JERTFĂ DE SINE ŞI ELIBERARE DE UMBRE. MELANIA CUC, ISUS DIN PODUL BISERICII (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 301 din 28 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Intepretari_scrisul_ca_jertfa_de_sine_si_eliberare_de_umbre_melania_cuc_isus_din_podul_bisericii_cezarina_adamescu_.html [Corola-blog/BlogPost/356447_a_357776]
-
în 1880 cu profesoara de istorie Matilda Ilian de la Liceul din Brăila, cu care a avut un copil; a doua căsătorie cu Ana Condeescu care i-a dăruit patru copii, iar a treia căsnicie cu Silvia Maieru cu care a conviețuit până la moarte. De la Matei ne-au rămas foarte multe relatări despre Mihai și familie. A avut un fiu, tot colonel, ultimul lăstar al Eminovicilor, și anume , Ghorghe Eminovici, care si el la rândul lui a avut două fete. Ultimul vlăstar
FAMILIA EMINOVICILOR de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1092 din 27 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Familia_eminovicilor_ion_ionescu_bucovu_1388134423.html [Corola-blog/BlogPost/363863_a_365192]
-
venea cu-o lumânare Jelea din toți rărunchii un grup de bocitoare. Când am ajuns acasă ușa era-ncuiată Și apa din fântână demult era secată Pe ulița pustie eu păream o stafie Din crânguri dispăruse cântul de ciocârlie BLESTEMUL SINGURĂTĂȚII Conviețuind cu singurătatea Îi ascult poveștile despre viață, În vreme ce mediocritatea Ne-a vândut chiar și trecutul la Piață. De ani buni suportăm sărăcia Bulversați de confruntări inumane, Cum de a învățat veșnicia Să se-mbrace în culori diafane? Căzută din cer
POEME NEWYORKEZE (1) de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1104 din 08 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Virgil_ciuca_poeme_newyorke_virgil_ciuca_1389209657.html [Corola-blog/BlogPost/363766_a_365095]
-
o adolescență zbuciumată, abia datorită oilor și, prin ele, conștiinței că mă reintegrez în rânduiala milenară a poporului meu. Întâmplător, apoi, am ajuns student al facultății de etnologie. Așa mi-am însușit cultura etnică în mod conștient, lucid, lăsând să conviețuiască în mine cercetătorul și obiectul cercetării sale. Formația științifică m-a învățat să caut, să analizez, să dezgrop și să deslușesc o lume dispărută sau transfigurată; modul de viață mi-a prilejuit bucuria de a-mi însuși această lume, întocmai
O poveste despre ciobani, sălbăticiuni și câini în vremea vânătorii, scrisă de un om care s-a retras de 8 ani din lume by https://republica.ro/o-poveste-despre-ciobani-salbaticiuni-c-i-caini-in-vremea-vanatorii-scrisa-de-un-om-care-s-a-retras-de [Corola-blog/BlogPost/337873_a_339202]
-
împlinirile, Considerându-le sublime. Arunc la coșul de gunoi, Acele amintiri mai sumbre, Privesc prin lumină spre voi, Fără să am teamă de umbre. De ce să-mi fie frică de singurătate? Viața o vreau mereu frumoasă, Suntem împreună în comunitate, Conviețuim în a lumii mare casă. Atunci când va muri poetul, Desigur nu va plânge internetul! Eventual câteva distinse doamne, Trecute prin mai multe toamne! Nici acelea nu prea mult! Căci virtual l-au cunoscut! Referință Bibliografică: Toate iubirile / Mihai Leonte : Confluențe
TOATE IUBIRILE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 503 din 17 mai 2012 by http://confluente.ro/Toate_iubirile_mihai_leonte_1337313809.html [Corola-blog/BlogPost/358412_a_359741]
-
modificările ulterioare, se înțelege soțul, soția, copiii și părinții soților care locuiesc și gospodăresc împreună. În cazul familiei sau al persoanei singure care solicită finanțarea din transferuri de la bugetul de stat a cheltuielilor privind executarea lucrărilor de intervenție și care conviețuiește în aceeași gospodărie cu alte familii sau persoane, contribuind împreună la realizarea unor bunuri și venituri sau la consumul acestora, se iau în calcul veniturile totale nete realizate și numărul persoanelor din gospodăria respectivă. Articolul 71 (1) Proprietarii, persoane fizice
EUR-Lex () [Corola-website/Law/126031_a_127360]
-
modificările ulterioare, se înțelege soțul, soția, copiii și părinții soților care locuiesc și gospodăresc împreună. În cazul familiei sau al persoanei singure care solicită finanțarea din transferuri de la bugetul de stat a cheltuielilor privind executarea lucrărilor de intervenție și care conviețuiește în aceeași gospodărie cu alte familii sau persoane și contribuie împreună la realizarea unor bunuri și venituri sau la consumul acestora, se iau în calcul veniturile totale nete realizate și numărul persoanelor din gospodăria respectivă. ------------- Anexă 25 --------- la normele metodologice
EUR-Lex () [Corola-website/Law/126031_a_127360]
-
fi puse niciodată de acord, unul cu celălalt. Sunt sigur că și el își pune întrebări care, pentru el, sunt poate mai importante decât ale mele și, la care tot el găsește, probabil, mai ușor decât mine, răspunsurile. Și totuși conviețuim în cele mai bune condiții. Dar oamenilor cât le va mai trebui să ajungă la concluzia că și pentru ei, mai important este să trăiască, decât să încerce cei mai puternici, să îi omoare pe cei mai slabi? Și acum
NE-AM ÎNTÂLNIT PE INTERNET (28) de ION UNTARU în ediţia nr. 637 din 28 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Ne_am_intalnit_pe_internet_28_ion_untaru_1348886146.html [Corola-blog/BlogPost/365803_a_367132]
-
ca să-i spun cum a fost concursul. Și-mi zice: “I-auzi că există concursul care se cheamă Miss România în Italia”. Nu-mi venea să cred! Eram foarte prinsă pe concursuri atunci, aveam și mai multă siguranță, începusem să conviețuiesc cu Davide de vreun an și ceva, așa că mi-am lăsat locul de muncă de atunci - lucram ca ospătăriță și nu eram prea încântată - ca să mă pot duce la Roma pentru acest concurs. M-am înscris pe internet și în
De la Miss România în Italia la Miss Mondo by http://uzp.org.ro/de-la-miss-romania-in-italia-la-miss-mondo/ [Corola-blog/BlogPost/93544_a_94836]
-
un copil, trebuie să ai ce să-i oferi. Iar eu, momentan, am o muncă temporară, iar din modeling nu câștig cine știe ce, nu pot spune că-mi pot câștiga pâinea. Cel puțin pentru moment. Cu el e o treabă serioasă, conviețuim deja de mai mult de doi ani, dar copiii pot să mai aștepte... Sunt unele chestii de viitor despre care nu pot spune multe, ca să nu-mi poarte ghinion... De exemplu, în curând voi deveni imaginea unei mărci de cafea
De la Miss România în Italia la Miss Mondo by http://uzp.org.ro/de-la-miss-romania-in-italia-la-miss-mondo/ [Corola-blog/BlogPost/93544_a_94836]
-
despărțiți de o generație, cel puțin, adică de 25 de ani, deoarece generațiile de cultură și de spiritualitate sunt din ce în ce mai puțin biologice. Nu există un drept al bătrânilor și un drept al tinerilor. Este un drept al oamenilor de a conviețui între ei. - Ce efecte are această luptă în plan literar? - În general, în plan literar, orice luptă, dacă e dusă cu talent are efecte bune. Uite, Maiorescu avea o vorbă: “ ... e de dorit ca artiștii, ca oamenii de cultură să
INTERVIU CU SCRIITORUL ŞI OMUL POLITIC GEORGE MUNTEAN (17 NOIEMBRIE 1932 – 01 IUNIE 2004) de GABRIEL DRAGNEA în ediţia nr. 876 din 25 mai 2013 by http://confluente.ro/_george_ivascu_a_vrut_sa_f_gabriel_dragnea_1369510811.html [Corola-blog/BlogPost/354922_a_356251]
-
odată cu expulzarea redactorilor și ziariștilor români din această zonă. Autorul prezintă și situația publicațiilor în timpul perioadei comuniste și după decembrie 1989. Menuț Maximinian prezintă și istoria interferențelor etno-culturale româno-maghiare și evoluția acestora, arătând că românii și maghiarii din această zonă conviețuind cu sașii au preluat de la aceștia unele obiceiuri, practici familiale, tehnici privind gospodăria agricolă etc. Autorul vorbește și despre obsesia segregaționismului în mentalitatea maghiară care are ca punct de plecare situația dintre anii 1952-1968 când în zonă a existat Regiunea
„RĂDĂCINILE” LUI MAXIMINIAN de ION ALEXANDRU MIZGAN în ediţia nr. 66 din 07 martie 2011 by http://confluente.ro/_radacinile_lui_maximinian.html [Corola-blog/BlogPost/349059_a_350388]
-
libanez arată imposibilitatea unei teritorializări politice viabile și durabile, a unei minorități creștine pe pământ islamic. Pentru Liban, dar și pentru alte țări din regiune, în încercarea de a scăpa statutului de minoritate și pentru a găsi mijloacele de a conviețui cu lumea islamică, creștinii au recurs la un anumit naționalism local, adică de consolidare a sentimentului de apartenență la Statele existente (create pe ruinele fostului Imperiu Otoman). Caracterul multicomunitar le permitea dezvoltarea unei identități, ce nu se putea confunda cu
DESPRE CRESTINISMUL ARAB, INTRE TRADITIE SI TERITORIALITATE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 17 din 17 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Despre_crestinismul_arab_intre_traditie_si_teritorialitate.html [Corola-blog/BlogPost/344944_a_346273]
-
specifice și să își servească în clasă colegii, atunci și ceilalți au înțeles că pot deveni mai buni oferind și ei bunătăți tradiționale, demonstrând că românul mai este încă membrul unui popor ospitalier, tot la fel ca etniile cu care conviețuiește. Bibliografie: Tasin Gemil ,,Românii și otomanii în secolele XIV-XVI llea'' Ediția a 2-a, revizuită, Editura Ovidius University Press, Constanța, 2008 Ekrem, Mehmed Ali, ,,Din istoria turcilor dobrogeni'', București, 1994 A. Rădulescu, I.Bitoleanu, ,,Dobrogea. Istoria românilor dintre Dunăre și
DOBROGEA-MODEL DE COLABORARE MULTIETNICĂ DE-A LUNGUL SECOLELOR -STUDIU DE CAZ: COMUNITATEA TURCO-TĂTARĂ ŞI CEA A LIPOVENILOR de GIGI STANCIU în ediţia nr. 735 din 04 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Dobrogea_model_de_colaborare_multietnic_gigi_stanciu_1357318193.html [Corola-blog/BlogPost/345194_a_346523]
-
caute în pădure? Iată ce căutau: vânat pentru carne ori pentru pielicele. Spre deosebire de zilele noastre când putem umbla fără de frică prin păduri, nu același lucru se-ntâmpla în vremurile străvechi. Dacă vreți să aveți o idee despre cum era să conviețuiești cu lupii în pădure, citiți povestirea lui Casian Balabsciuc „Bordeiul de pândă” din cartea „Povestiri din Smedovatic”. Vara mai era cum era, iarna însă se duceau lupte grele de supraviețuire în pădure unde suverane erau haitele de lupi. Nu era
PĂDUREA ŞI OMUL de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1852 din 26 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/viorel_darie_1453795194.html [Corola-blog/BlogPost/379903_a_381232]