200 matches
-
-i vorbele, mulțimea a amuțit. În timpul celor trei zile, Eduard s-a întrecut pe sine în a cîștiga simpatia francezilor din toate stările sociale. La recepția oferită la Primăria Parisului, luînd cuvîntul într-o franceză impecabilă, Eduard le-a declarat convivilor că le va vorbi din inimă (ceea ce a făcut, liber, fără note scrise) și le-a spus că este fericit că Dumnezeu a așezat Anglia în vecinătatea Franței. La o altă recepție, s-a adresat pe nume unei tinere (și
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
restaurantele, barurile și cârciumile cu tonomat de pe Western, Normandie și 3rd Street. Tipii cu care am stat de vorbă erau majoritatea obișnuiți ai barurilor, sugative diurne gata să se gudure pe lângă autorități sau să flecărească și cu altcineva în afară de obișnuiții convivi din crâșme. Când le-am cerut detalii, am obținut doar pure fantezii: practic Betty Short încercase să-i agațe pe toți, exact ca-n textele din presă sau de la radio, în perioada când ea era de fapt în Dago, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
care, în câteva clipe, despuiaseră interiorul unui rând de clondire. Ba, s-avem pardon! , o contrazise, pe nănașă, cu glas de stentor, Nicanor. Felul ales, în care vorbi Nicanor, asemenea orășeanului cu stația de amplificare, captă atât de puternic bunăvoința convivilor, încât lingurile conteniră de surprindere. Cumătrul mi-a spus, la un pahar dulce, numai mie, cum s-a urmat cu vestita nuntă din vale... Mesenii erau numai ochi și urechi. Natalia-bucătăreasa șefă, veni mai aproape, să nu piardă vreun amănunt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
-i spusele, într-un simulacru de susținere, Iuga Panțâru hohoti ironic, arătând cu degetul, spre feliile roșii de pe tăvi: Așa e, cum ai spus, Faraoane: Das ist für die Katze.9 Se pare că atât ar fi așteptat și ceilalți! Convivii de la Goldana se ridicară, lărmuind cu parapon și ingratitudine: Mai rămâneți sănătoși! cuvântară bărbații, cu aparentă bună-cuviință, morocănoși și grăbiți nevoie-mare, deși, până la asfințit, mai era vreme de petrecut. Vezi, Nicanor, cum faci cu Pepenoaica! Să te ascunzi cu ea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
al pușcăriașilor, bumbăcirea. Zicând așa, explodă într-un râs de comă, avea să considere, mai încolo, Mircea. Atunci, pe loc, în aceeași secundă, el privise, însă, disperat, jur împrejur, căutând vreun martor la scenă, înspăimântat fiind de cataleptica pauză a convivului, care după hohote stranii și lovituri peste șoldurile grăsulii, aplicate cu violență, se oprise din respirație, cam peste două minute, ca să râdă năprasnic, devenind mai stacojiu decât un curcan înfoiat. Cât pe ce să moară de râs prin sufocare, iar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
un chip de rebel, și (cum avea Vladimir să constate mai încolo) cu temperament sangvinic și cu o accentuată teamă de singurătate. Solitarul îl strigă: Domnule, alo, domnule, poftiți la masa noastră! Identificând în el pe băutorul de clasă și convivul interesant, Vladimir ocupă scaunul pe care i-l oferea amabilul personaj solitar. Își așeză maleta dreptunghiulară, cu sutele de milioane de lei vechi lângă piciorul mesei, sprijinind-o cu genunchiul. Intră abrupt în subiect, interesându-se: Oare ăștia or fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
domnule, nimic... Evoluție, cum zice Darwin? Vax, evoluție, la bobor! Privi cu indiferență la bărbatul brun și uscățiv, în veston de piele naturală, cu înfățișare de boschetar, desprins din categoria disprețuită, contra căreia pledase, adineauri, întorcându-și privirea întrebătoare către conviv. Vladimir părea să fie la fel de neinteresat de exemplarul din bobor, ce apăruse pe intervalul median al vagonului-restaurant, aterizând taman lângă masa lor: N-am bani și nu-ți dau! Nu-ți ofer nimic, parazitule, se răsti el, căutându-și simultan
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
ori imaginea seducătoare a Nastasiei Filippovna; generalul oftă: — Păcat! Regret sincer! E o femeie pierdută! O femeie nebună!... Ei bine, de-acum prințului nu Nastasia Filippovna îi trebuie... Câteva cuvinte de același fel, moralizatoare și de bunrămas, rostiră alți doi convivi dintre oaspeții Nastasiei Filippovna, care se deciseseră să meargă pe jos o bucată de drum. — Știți, Afanasi Ivanovici, se zice că așa ceva se întâmplă la japonezi, spuse Ivan Petrovici Ptițân. Cică acolo cel ofensat se duce la cel care l-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
la Fabrica de Chibrituri, pretutindeni cu lefuri și diurne și neavând pereche decât un alt cumulard și acaparator de funcții, vestitul general de clistirerie Davila. Acești acaparatori de funcții sunt românii "Romînului". Cât despre romînitatea românilor "Romînului" vom cita numele convivilor d-lui C. A. Rosetti și cititorul va alege: Urechia (din cauze cronice: recte Popovici, "Tata rus, mama rus, dar Ivan maldavan "); E. Caligari, general Angelescu (grec), Filitis, Giani, Davila, Cariagdi, Costinescu (armeano - neamț ), Frederic Dame, Carada, Xantho, Derussi, Cerlenti
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
etc. Iată românii "Romînului". Iar "Romînul" acestor români e d. C. A. Rosetti, om al cărui părinte, al cărui frate chiar nu știa să vorbească românește. Ș-apoi foaia guvernamentală mai zice că cităm numai pe Pherekydes! Iată lista lungă a convivilor d-lui C. A. Rosetti, iată elementele determinante ale limbii, istoriei, caracterului național al României. Celor mai mulți le-o fi de țară cum ni-i nouă de mere pădurețe. Mai e îndoială? Iubirea de țară e pururea și pretutindenea iubirea trecutului
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
tălpi și dumnealor sunt obraze subțiri; vor să fure fără să le poată face nimeni nimic, vor să 'nșele și să treacă de oameni cinstiți. Asta-i în definitiv cauza pentru care acești oameni au fost pururea dușmanii domniilor române. CONVIVII D-LUI C. A. ROSETTI 2264 Dintre convivii, în număr de vro trei sute, cari au serbat aniversara a douăzeci și cincea a activității "Romînului" vom cita numai majoritatea numelor, lăsând afară numele în adevăr românești sau acele ca Ghica, Cantacuzino ș. a., cari
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
fure fără să le poată face nimeni nimic, vor să 'nșele și să treacă de oameni cinstiți. Asta-i în definitiv cauza pentru care acești oameni au fost pururea dușmanii domniilor române. CONVIVII D-LUI C. A. ROSETTI 2264 Dintre convivii, în număr de vro trei sute, cari au serbat aniversara a douăzeci și cincea a activității "Romînului" vom cita numai majoritatea numelor, lăsând afară numele în adevăr românești sau acele ca Ghica, Cantacuzino ș. a., cari sunt de două - trei sute de ani în țară
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
temelie structurală a compoziției. Din acest punct de vedere, avem de a face cu un artist de o cu totul altă factură decât contemporanii săi naționali, prin faptul că pare să trateze obiectul cu respectul pe care îl acordă unui conviv, unui seamăn al său, cercetându-l și reprezentându-l cu atenție și considerație, conferindu-i personalitate și expresie artistică. El grupează obiectele într-o adunare, ase- mănător unor personaje de vârste și sex di- ferite, îmbrăcate fiecare în felul său
Natura moart? ?n opera lui C. D. STAHI by Liviu Suhar () [Corola-publishinghouse/Science/84079_a_85404]
-
opiacee. Fără să fi fost poetă, doamna Parachiva Postolache se apropia, ca matematiciană, un pic altfel de scrisul literar al lui Dan Barbilian, extaziindu-se la citirea unor poezii de genul Jocului secund (Din ceas, dedus...), spre diferență de ceilalți convivi, captivați de Isarlîk ori După melci. Circula din mână în mână unicul număr al masivei și heteroclitei reviste "Agora", multilingvă și stranie în bună măsură, ajunsă ferfeniță în acei ani restrictivi ai asaltului proletcultismului malign. În fond, această publicație era
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
o cameră de hotel un tânăr și-a ucis partenera, apoi s-a sinucis, motivul fiind acela că părinții fetei se opuneau căsătoriei dintre ei, iar o crimă sângeroasă petrecută pe străzile orașului a fost comisă din cauza consumului excesiv de alcool. Convivii de la un chef s-au luat la ceartă de drumul de întoarcere spre casă, iar la un moment dat unul dintre ei a fost luat la bătaie de ceilalți până a căzut pe stradă, unde a fost lăsat să zacă
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
nu le era familiară, înfruntau triburi ostile și nu sperau în ajutoarele nimănui. Nu mai știau nimic de cei care le-au influențat destinul, de cei care, cîndva, undeva, le-au descătușat iubirea sau ura. Se apărau de ura noilor convivi sau se consolau cu iubirea lor. Nășteau apoi urmași nedoriți de nimeni, nici de locurile de origine, nici de cele băștinașe. Distinșii mei colegi, ambasadori din toate țările pămîntului, se aflau într-o vizită de documentare, organizată de MAE cubanez
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
tot felul de conversații, de la cele mai glumețe până la cele mai metafizice, de jocuri de spirit și de varieteuri. Misiunea stăpânului casei era aceea de a-i distra pe oaspeți, de a le potoli setea, de a întreține discuțiile. Inițial, convivii erau așezați. Însă obiceiul oriental de a se întinde pe paturi s-a generalizat progresiv, progres care de altfel nu-i preocupa decât pe bărbați, întrucât femeile libere erau excluse de la simpozion. Erau admise doar servitoarele, curtezanele (hetairele), muzicantele și
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
lui Dionisos. Ritualul consta în a bea o înghițitură mică de vin și a vărsa câteva picături invocând numele lui Dionisos, "eliberatorul". Acest "vin pierdut", care l-a inspirat pe Paul Valéry, era perceput ca fiind sămânța lui Dionisos. Apoi, convivii intonau "peanul simpozionului", un imn vesel adresat lui Apollo (divinitatea tutelară a muzicienilor), deschizând astfel definitiv reuniunea. Acum se desemna, de multe ori prin tragere la sorți, un "rege al banchetului" (symposiarque). Funcția sa principală era aceea de a stabili
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
al nouălea, acces de bilă. La al zecelea, nebunie furibundă și distrugătoare". În ciuda preceptelor divine, poate fi liniștitor să ne gândim că aceste "cratere" aveau un conținut la fel de precis ca și tradiționalul nostru "rând de băuturi" sau că unii dintre convivi, precum Socrate, erau capabili să "bea și să rămână treji" (cel puțin așa afirmă Eryximah în Banchetul lui Platon considerat a fi avut loc în 416 î.Hr.)... ori că vorbele foarte slobode ale lui Alcibiade (venit și el la Agathon
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
în total 23 000 de persoane, au fost invitate la masa de prânz de către Émile Loubet, președintele celei de-a III-a Republici (între 1899 și 1906), și Pierre Waldeck-Rousseau, președintele Cosiliului (între 1899 și 1902). Masa "frățească" (mulți dintre convivi erau francmasoni), după cum Émile Loubet nu a omis să sublinieze, a fost organizată sub două corturi vaste ridicate special în grădinile Tuileries. Acestea ocupau 35 000 m²; pentru confecționare lor au fost necesari 6 000 metri de pânză. Pentru acest
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
atunci îi făcuse albie de porci, acum câștigaseră împreună, pe dreapta! Dacă Boc ar fi spus chestia cu dreapta într-un loc închis, într-un separeu de restaurant, n-ar fi fost nimic, își mângâia năduful și le gâdila urechea convivilor, era scuzabil. Ei, bine, nu! S-a cocoțat pe statuia lui Matei Corvin, să-l vadă și să-l audă lumea și, ca să nu cadă, se ținea, oarecum jenat, de sub cal, pentru că în jur erau băncile tricolore a lui Funar
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
spală lînă”, „Am un leu și vreu să-l beu” etc.) 4. Ultimele două citate sînt dintr-o singură frază a „Impresiilor de roman”: „Deodată, o tobă repetînd o cadență andante, apoi fluiere și completări base, făcu de a trezi convivii; tineret din aceeași curte alerga în stradă”. (Opere, p. 386). 5.Versuri din „Jurnal”, „Idei III”, „Deși nimic”. Particule poetice 1.Dimitrie Cantemir, „Scara numerelor și cuvintelor streine tîlcuitoare”, în Istoria ieroglifică, 1, Ediție îngrijită de P. P. Panaitescu [și
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
grav că presa germană și opinia publică vor judeca cu severitate aceste mici serbări organizate în momente de încordare națională atât de neliniștitoare. Apoi, ca o culme a prostului gust, se amintește, în legătură cu dejunul, că împăratul, împreună cu cancelarul Reichstagului, înveselea convivii cu glume inspirate din dificultățile insolubile produse de criza financiară"67. Avem aici o dovadă a valorii analistului politic întruchipat de Martha Bibescu, care, după vizita în cabinetul de lucru al lui Wilhelm al II-lea, remarca un amănunt plin
Martha Bibescu și prințul moștenitor al Germaniei by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]
-
că presa germană și opinia publică vor judeca cu severitate aceste mici serbări organizate în momente de încordare națională atât de neliniștitoare. Apoi, ca o culme a prostului gust, se amintește, în legătură cu dejunul, că împăratul, împreună cu cancelarul Reichstag-ului, înveselea convivii cu glume inspirate din dificultățile insolubile produse de criza financiară. Miezul nopții Draga mea prietenă, A venit seara, iar prima zi fără tine s-a dus să se odihnească. Mă simt singur. Nu ai idee ce a însemnat pentru mine
Martha Bibescu și prințul moștenitor al Germaniei by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]
-
sau ritualurile se exprimă printr-un sistem de prescripții sau de proscripții proprii fiecărei culturi, pe care le desemnăm în mod curent drept utilizări, politețe sau mod de viață și care trebuie respectate dacă dorim o bună comunicare. Astfel, un conviv care rămâne tăcut la masă face asistența să se simtă prost (regula angajării), o mână întinsă solicită o altă mână întinsă (regula reciprocității), nu vorbim de funie în casa spânzuratului (regula de selectare a temelor), când dorim să trecem înaintea
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]