6,968 matches
-
și statuate de Alianța Cooperatistă Internațională. În această perioadă cooperativele de credit au desfășurat o activitate diversificată iar operațiunile cu caracter financiar au fost efectuate numai pentru membrii cooperatori. În intervalul octombrie 1996 - iunie 2000, baza legală a desfășurării activității cooperației de credit a constituit-o "Legea nr.109/1996 privind organizarea și funcționarea cooperației de consum și a cooperației de credit", lege organică prin care cooperativele de credit și-au recăpătat denumirea de "bănci populare". Această lege s-a dorit
Noutăţi tehnologice financiar-bancare by Grigore Ema () [Corola-publishinghouse/Administrative/1773_a_3167]
-
o activitate diversificată iar operațiunile cu caracter financiar au fost efectuate numai pentru membrii cooperatori. În intervalul octombrie 1996 - iunie 2000, baza legală a desfășurării activității cooperației de credit a constituit-o "Legea nr.109/1996 privind organizarea și funcționarea cooperației de consum și a cooperației de credit", lege organică prin care cooperativele de credit și-au recăpătat denumirea de "bănci populare". Această lege s-a dorit a fi o clarificare și o consolidare a cadrului legislativ în virtutea căruia cooperativele de
Noutăţi tehnologice financiar-bancare by Grigore Ema () [Corola-publishinghouse/Administrative/1773_a_3167]
-
cu caracter financiar au fost efectuate numai pentru membrii cooperatori. În intervalul octombrie 1996 - iunie 2000, baza legală a desfășurării activității cooperației de credit a constituit-o "Legea nr.109/1996 privind organizarea și funcționarea cooperației de consum și a cooperației de credit", lege organică prin care cooperativele de credit și-au recăpătat denumirea de "bănci populare". Această lege s-a dorit a fi o clarificare și o consolidare a cadrului legislativ în virtutea căruia cooperativele de credit își desfășurau activitatea. Potrivit
Noutăţi tehnologice financiar-bancare by Grigore Ema () [Corola-publishinghouse/Administrative/1773_a_3167]
-
organică prin care cooperativele de credit și-au recăpătat denumirea de "bănci populare". Această lege s-a dorit a fi o clarificare și o consolidare a cadrului legislativ în virtutea căruia cooperativele de credit își desfășurau activitatea. Potrivit acestei legi, sistemul cooperației de credit a funcționat pe trei nivele organizatorice, respectiv cooperativele de credit erau asociate la nivel de județ în case teritoriale iar acestea, la nivel național, la Casa Cooperativelor de Credit CREDITCOOP. Apariția în România, în perioada 1997-1998 a unor
Noutăţi tehnologice financiar-bancare by Grigore Ema () [Corola-publishinghouse/Administrative/1773_a_3167]
-
97 privind organizațiile cooperatiste de credit, aprobată și modificată de către Parlamentul României prin Legea nr.200/2002, cu modificările și completările ulterioare. Noua legislație a dat posibilitate Băncii Naționale a României de a supraveghea și controla activitățile bancare efectuate în cadrul cooperației de credit. În conformitate cu noile reglementări, structura acestor organizații a suferit modificări în sensul că toate casele teritoriale s-au reorganizat în cooperative de credit. În esență, legea prevede funcționarea organizațiilor cooperatiste de credit în rețele formate dintr-o casă centrală
Noutăţi tehnologice financiar-bancare by Grigore Ema () [Corola-publishinghouse/Administrative/1773_a_3167]
-
toate cele 16 sucursale ale sale. De asemenea toate cooperativele de credit afiliate în rețea au sedii proprii, dotate corespunzător exigențelor actuale. În ceea ce privește relațiile internaționale, după Revoluția din decembrie 1989, s-a realizat o amplă deschidere în domeniul relațiilor internaționale, cooperația de credit întreținând legături nu numai cu organizațiile similare din țările Europei Centrale și de Est, ci și cu acelea din țările membre ale Uniunii Europene și chiar din alte continente. În acest sens, în luna aprilie 2003, CREDITCOOP Casa
Noutăţi tehnologice financiar-bancare by Grigore Ema () [Corola-publishinghouse/Administrative/1773_a_3167]
-
țările membre ale Uniunii Europene și chiar din alte continente. În acest sens, în luna aprilie 2003, CREDITCOOP Casa Centrală a devenit membră al Asociației Europene a Băncilor Cooperatiste, ceea ce reprezintă o recunoaștere la nivel european a ceea ce înseamnă cooperația de credit din România, precum și o recompensă a tuturor eforturilor depuse de cooperativele de credit afiliate, dându-ne încredere că vom putea reuși în tot ceea ce ne-am propus. 2.2.1.1 Obiectul de activitate al Casei Centrale
Noutăţi tehnologice financiar-bancare by Grigore Ema () [Corola-publishinghouse/Administrative/1773_a_3167]
-
prevederile Normelor B.N.R. Nr.7/2002 privind transferurile de fonduri în cadrul unei rețele cooperatiste de credit, Regulamentului BNR privind ordinul de plată utilizat în operațiunile de transfer credit, precum și prevederile O.U.G. 97/2000 cu privire la organizarea și funcționarea cooperației de credit cu modificările și completările ulterioare. Sistemul de transfer de fonduri al rețelei cooperatiste CREDITCOOP este organizat în așa fel încât toate transferurile bănești operate în conturi de unitățile organizațiilor cooperatiste de credit să respecte legalitatea și disciplina trasferurilor
Noutăţi tehnologice financiar-bancare by Grigore Ema () [Corola-publishinghouse/Administrative/1773_a_3167]
-
20 iulie vin oameni de toate vârstele pentru a participa la spectacole de circ, menajerii, serbări de dans și întreceri sportive. Cu această ocazie se întâlnesc și fiii comunei, depănând amintiri. În timpul comunismului, aprovizionarea cu mărfuri se făcea prin unitățile cooperației de consum existente în fiecare sat. După 1990, pe teritoriul comunei s-au înființat societăți comerciale, având ca obiect de activitate comerțul: Lespezi În 2009, erau înregistrate 53 de firme (18 la Lespezi, 9 la Buda, 6 la Bursuc Deal
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
executării unor lucrări de volum și de complexitate similare cu cele stabilite pentru personalul din unitățile de stat cu același profil și grad de organizare, fără a depăși nivelul retribuției funcțiilor sau meseriilor respective din unitățile de stat sau ale cooperației meșteșugărești și - cu excepția personalului prevăzut la art. 80^1 - nici retribuția lunară totală cuvenită președintelui cooperativei agricole de producție, respectiv directorului asociației economice intercooperatiste." Articolul 9 Legea nr. 12/1971 privind încadrarea și promovarea în munca a personalului din unitățile
DECRET nr. 19 din 20 ianuarie 1986 privind stabilirea unor măsuri pentru perfecţionarea mecanismului economico- financiar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106695_a_108024]
-
de activitate: a) contractarea și achiziționarea producției de legume, fructe, cartofi și struguri de masa de la unitățile agricole socialiste și gospodăriile populației, destinate fondului pieței și prelucrării proprii, cu excepția cartofilor de toamna care se contractează cu gospodăriile populației de către unitățile cooperației de producție, achiziții și desfacere a mărfurilor; ... b) depozitarea și insilozarea acestor produse pentru perioada de toamna-iarna; ... c) semiindustrializarea legumelor și fructelor, inclusiv producția de băuturi răcoritoare care se realizează în spații de producție organizate în cadrul depozitelor; ... d) desfacerea cu
DECRET nr. 396 din 20 decembrie 1985 privind trecerea activităţii de desfacere a produselor agroalimentare de la Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare la Ministerul Comerţului Interior. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106687_a_108016]
-
corespunzătoare recomandărilor făcute de organismele de specialitate ale Organizației Națiunilor Unite și Comunităților Economice Europene: agricultori particulari, membri ai asociațiilor agricole, salariați cu ocupații agricole, patroni, liber profesioniști, salariați cu ocupații neagricole (exclusiv muncitori), meseriași și comercianți particulari, personal al cooperației meșteșugărești și de consum, muncitori salariați. În analizele economice, precum și În comparațiile internaționale, populația activă este corelată cu populația totală sau cu anumite segmente ale acesteia, determinându-se ratele de activitate. Matematic vorbind rata șomajului este raportul dintre numărul șomerilor
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
ani ucenicie. Deosebita înclinație profesională în repararea aparatelor de radio cu lămpi și a televizoarelor Grigorescu și Dacia, care, ce-i drept, se stricau mai greu, l-a determinat să-și înființeze întâi un atelier de reparații acasă, apoi în cadrul Cooperației de consum Vama. Ca toți meseriașii buni și căutați, lua prea multe comenzi la reparat și nu le onora la termen, oamenii bombănind și înjurând pe la geamurile casei, când se ascundea. Nu a avut copii cu Glicheria, soția sa infidelă
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
de la cinstirea câte unei țuici fierte cu secărică și zahăr ars, specialitatea casei. Când are chef, stăm la taifas, relatându mi întâmplări hazlii din copilărie și din armată, că râd de mă cocoșez, dar și situații tragice de la Primărie și Cooperație, când era obligat să le ia din animalele aflate-n bătătura concetățenilor, pentru jertfa umilitoarelor cote. Prin poveștile sale captivante, pline de originalitate și haz, unchiul Vasile mi-a îmbogățit și înveselit tema narativă a unei perioade frământate, care a
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
referitoare la esența revoluției sociale și anume: 1) concepția socialistă; 2) concepția filosofico-juridică:“ După prima concepție, revoluția e bazată pe lupta dintre clase, e un rezultat al acestei lupte. Socialiștii văd în revoluție «o răsturnare completă a formelor vechi de cooperație ale oamenilor», căci în locul economiei și producției burgheze se introduce economia proletară. Revoluția socială constă în cucerirea puterii politice de către o clasă oprimată, care nu a avut până acum această putere. [...] Mult mai largă și mai rațională este însă concepția
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
000 USD, preluați în 1990 de noile centralele sindicale create în România. In februarie 1987, la cererea serviciilor de informații și a Secției de cadre a C.C. al P.C.R., a fost transferat la Ministerul Comerțului Interior, în cadrul Sindicatului din Comerț, Cooperație și Turism, pe motiv că a avut relații și contacte cu străinii. Principala sa activitate, în acest domeniu, a constituit-o "munca pe teren", fiind trimis inclusiv în mină, "pentru a cunoaște spiritul muncitoresc". În decembrie 1989, a participat, împreună cu
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
vorbă cu Gheorghe Tinca al editurii Enciclopedică. Nu are altă avere. Hobby: Grădinăritul, plimbările în pădure și orice fel de bricolaj. VALERIU TUDOR Născut la 11 decembrie 1934, în Focșani, județul Vrancea. Studii Tehnician, Absolvent al Școlii Medii Tehnice de Cooperație (fostul Liceu Comercial din Focșani), (1953); Economist, Licențiat al Facultății de economie generală, Secția economia muncii (resurse umane), (1958); Doctor în științe economice (1971). Tema disertației: "Pregătirea cadrelor naționale necesare țărilor în curs de dezvoltare". Conducător științific: Acad. Prof. Dr.
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
Încadrarea profesională 1964-1965 la Ministerul Comerțului Exterior Secretar economic. 1965-1968 la I.C.E. Românoexport: Economist, șef birou, șef serviciu. 1968-1971 la I.C.E. Arpimex, șef serviciu. 1971-1981 la Secția Economică a Ambasadei Române la Roma (Italia): reprezentant comercial, sector industrie ușoară și cooperație. 1981-1987 la I.C.E. Românoexport, consilier, șef serviciu. 1987-1990 la A.R.C.A.Ș., consilier. Activitatea în domeniul comerțului exterior Participând activ și documentat la tratativele româno-italiene pentru încheierea Acordului Comercial și a Listelor de Schimburi Comerciale anuale, a contribuit la
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
consilier. Activitatea în domeniul comerțului exterior Participând activ și documentat la tratativele româno-italiene pentru încheierea Acordului Comercial și a Listelor de Schimburi Comerciale anuale, a contribuit la asigurarea cadrului juridic necesar exportului pe piața italiană a produselor industriei ușoare și cooperației românești. În vederea respectării cadrului juridic stabilit, menține o legătura apropiată și eficientă cu factorii de răspundere din Ministerul Comerțului și Institutului de Comerț Exterior Italian din Roma. Depune o activitate susținută la Camerele de Comerț locale pentru promovarea exportului de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
reușește să le înlocuiască cu produse finite confecții, tricotaje, articole confecționate din țesături in-cânepă-bumbac, crescând aportul de devize. Pentru o cunoaștere deplină a produselor românești de către clienții italieni, organizează, la Roma, prima expoziție proprie cu produsele sectorului industriei ușoare și cooperației. Cunoscând situația din țară, încurajează prelucrarea in lohn, dând astfel posibilitatea folosirii la maximum a capacităților de producție, în condițiile penuriei de materii prime solicitate de piața italiană. În perioada activității în țară, întocmește studii de piață ce au stat
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
comuna Nereju, după care a continuat 2 ani la gimnaziul unic și apoi clasa a VII-a la Școala Elementară din comuna Năruja, la 20 km. de comuna natală. În perioada 1950-1954, a fost elev la Școala Medie Tehnică de Cooperație din Focșani (fostul Liceu Comercial) pe care a absolvit-o în 1954, cu calificativul foarte bine, ceea ce îi permite să se înscrie la orice facultate, fără examen de admitere. Licențiat al Facultății de Comerț, Institutul de Științe Economice din București
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
stânjenească pe alții și să nu fie la rându-i stânjenit, să aibă o gospodărie iată cam tot ce-și dorea, după o viață consumată în bună măsură departe de casă, prin orașe îndepărtate, în vremea când slujise cu zel cooperația română... Și, cu toate că în mod formal aștepta în continuare să se ivească vreun cumpărător serios, el se îngriji cu sârg mai departe de gospodăria de la țară, ca și cum n-ar fi avut de gând să mai plece niciodată în altă parte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
dumneavoastră... Nu vă mai privește nimeni cu ochi răi. Cei de la raion vă dau ca exemplu de cetățean care a înțeles să renunțe de bunăvoie la pământ... Iar noi aici, în sat, avem nevoie de un om cu experiență în cooperație ca dumneavoastră... Ne-ați fi de mare ajutor, dacă ați veni să lucrați la sfat... Rostind aceste cuvinte, vicepreședintele își strivi restul țigării în scrumiera improvizată, așteptând un răspuns. Stelian își trecu o mână prin păr, ezitând. Nu prea am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
fostului primar era situată în centrul comunei și ar fi avut un vad comercial foarte bun. Ce faci, tată socrule aici, te-ai apucat să lucrezi pentru analfabeții ăia de cioloveci de la sfatul popular?!... Matale, care ai lucrat în Institutul Cooperației Române, să te cobori acum la nivelul ăstora!!... îi spuse cu reproș Sever, văzând cu ce se îndeletnicea socrul său. Cu o mutră posomorâtă, el scoase în tăcere dintr-o plasă două pâini negre, un baton de salam rusesc și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
norocul de-o cazare bună, într-un pavilion rezervat pe vremuri senatorilor și miniștrilor, și că reușise să lege prietenie cu o mulțime de pensionari din țară, printre care se întâmpla să fie și un fost contabil din Institutul de Cooperație (și, în continuare, urma un adevărat pomelnic cu numele acelor pensionari). Scrisoarea mai cuprindea și alte informații despre viața din stațiune, foarte precise și foarte detaliate, dar total neinteresante din punctul de vedere al lui Virgil. E-he, ia uitați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]